1ra-1047/2019 — art. 171 al. 3 lit. b CP

1ra-1047/2019 — art. 171 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1047/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Calendari

Dumitru și de către avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului Guci Constantin,

prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 23

noiembrie 2018 și a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21

februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Guci Constantin Xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Guci Constantin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

171 alin.(3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea prevederilor

art. 79, 70 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis pentru minori.

S-a încasat de la Guci Constantin și reprezentantul legal al acestuia Guci

Constantin Xxxxx în beneficiul statului suma de 8062 lei întru compensarea

cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor de specialitate.

aproximativ la orele 22:00, aflându-se în s. Baimaclia, r-nul Cantemir, Guci

Constantin s-a apropiat de minora Xxxxx, născută la xxxxx, care se deplasa pe

stradă, a târât-o forțat în râpa din imediata apropiere a drumului, unde, cunoscând cu

certitudine că Xxxxx este minoră și nu a împlinit vârsta de 14 ani, conștientizând că

victima nu are capacitatea de deliberare, prin aplicarea violenței fizice și psihice, a

dezbrăcat-o forțat pe victimă și, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și

de a-și exprima voința, aplicând în continuare violența fizică și psihică, a întreținut

cu minora Xxxxx, contrar voinței acesteia, un raport sexual în formă naturală,

1

cauzându-i ca urmare leziuni corporale neînsemnate sub formă de ruptură recentă a

membranei himenului.

În drept acțiunile inculpatului Guci Constantin au fost calificate juridic în baza

prevederilor art. 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, ca viol, adică raportul sexual săvârșit

prin constrângere fizică și psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia

de a se apăra și de a-și exprima voința, acțiuni săvârșite cu bună-știință asupra unei

persoane minore în vârstă de până la 14 ani.

în numele inculpatului Guci Constantin, prin care a solicitat, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi decizii de achitarea inculpatului de învinuirea înaintată.

3.1 În argumentarea cerințelor apărătorul a invocat, că instanța s-a limitat la

descrierea în sentință a declarațiilor inculpatului, reprezentantului legal, martorilor

fără să fie făcută o analiză a acestor declarații și fără să ia în considerație

contradicțiile dintre declarațiile persoanelor audiate, astfel s-a încălcat prevederile

art. 394 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, care prevede că în partea descriptivă

a sentinței trebuie să fie indicate probele pe care se întemeiază concluziile instanței

de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe.

A considerat apelantul că nu au fost acumulate probe ce ar confirma vinovăția

inculpatului Guci Constantin în comiterea infracțiuni incriminate. Reieșind din

declarațiile acestuia, la urmărirea penală a confirmat faptul că o cunoaște pe partea

vătămată, dar nu a avut nici un conflict cu aceasta, doar a văzut-o în seara respectivă.

Apelantul a susținut că din declarațiile părții vătămate că a avut loc un raport

sexual, atunci acest raport sexual a avut loc cu acordul părții vătămate, deoarece, în

primul rând nu este dovedit faptul că ultima nu a dorit raportul sexual, în al doilea

rând nu este dovedit faptul opunerii de rezistență din partea acesteia, în al treilea

rând partea vătămată după presupusul raport sexual de ce nu a cerut de la nimeni

ajutor, inclusiv de la cei prezenți unde a avut loc presupusul viol.

Apelantul a pus la îndoială procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere

după fotografie, din data de 16 iunie 2017, potrivit căruia minora Xxxxx, a arătat la

fotografia lui Guci Constantin (nr. 3), că aceasta este persoana care, prin violență

fizică și psihică, a întrat într-un raport sexual cu ea (f.d. 60-62), deoarece din

declarațiile părții vătămate ea nu l-a cunoscut pe violator.

Instanța a pus la baza sentinței rapoartele de expertiză, însă rapoartele de

expertiză sunt unele din probe și nu sunt afirmative, nu prevalează altor probe și

trebuie să fie examinate în concordanță cu toate probele. Instanța a considerat, că

vina inculpatului în acuzarea înaintată se confirmă prin depozițiile părții vătămate și

reprezentantului lui legal, martorilor audiați pe dosar și prin unele acte din dosar.

A considerat apelantul că, declarațiile părții vătămate trebuie apreciate critic,

iar declarațiile martorilor nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare,

2

deoarece pe caz nu este nici un martor ocular, declarațiile martorilor sunt bazate pe

presupuneri, fiind tendențioase cu scopul de al învinui pe inculpat.

În sentință instanța a menționat că, s-a dovedit vinovăția lui Guci Constantin,

însă din declarațiile contradictorii a părții vătămate de la urmărirea penală nu este

clar prin ce se manifestă constrângerea fizică și psihică, aplicarea violenței fizice de

care este învinuit inculpatul. A considerat apelantul că în cazul dat nu a fost

demonstrată constrângere fizică sau psihică.

De asemenea, apelantul a afirmat că, instanța face concluzii greșite privind

faptul dacă ambii sau întâlnit în seara respectivă atunci, reiese că a avut loc un viol,

fiind o presupunere.

Instanța a ajuns la concluzia că totuși Guci Constantin a săvârșit raportul sexual

forțat, bazându-se doar pe declarațiile părții vătămate și a unor martori care nu au

fost oculari, adică se presupune. Sentința nu poate fi bazată pe presupuneri, fapt

specificat în art.389 alin.(2) Cod de procedură penală.

A susținut apelantul că, instanța de judecată ținând cont de minoratul

inculpatului, putea aplica acestuia o pedeapsă mai blândă, de altă categorie.

2019, a fost admis apelul avocatului Josu Gheorghe în numele inculpatului Guci

Constantin, casată parțial sentința, în partea încasării cheltuielilor judiciare și s-a

pronunțat o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cerința procurorului privind

încasarea de la inculpatul Guci Constantin și reprezentantul legal al acestuia Guci

Constantin Xxxxx cheltuieli de judecată în sumă de 11124 lei.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de

fond a cercetat cauza penală sub toate aspectele, a apreciat complet și obiectiv

probele administrate, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor

în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, și

întemeiat a concluzionat că este pe deplin dovedită vinovăția inculpatului Guci

Constantin în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal,

după indicii: violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică

a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima

voința, acțiuni săvârșite cu bună-știință asupra unei persoane minore în vârstă de

până la 14 ani.

Aceste circumstanțe au fost stabilite prin totalitatea de probe administrate la

materialele cauzei penale fiind apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și

anume prin: - declarațiile părții vătămate minoră Xxxxx (f.d.64-65, Vol. I); -

reprezentantul legal al părții vătămate minore – Buzan Nina (f.d.174-175, Vol. I); -

declarațiile martorului minor Xxxxx (f.d.172, Vol. I); - declarațiile martorului Țuțu

Ana (f.d.173, Vol. I); - declarațiile martorului Sinchin Pavel (f.d.176-177, Vol. I); -

3

declarațiile martorului Gruia Igor (f.d.171, Vol. I); - reprezentantul legal al

inculpatului Guci Constantin, Guci Constantin Xxxxx (f. d. 178, Vol. I) - plângerea

depusă de Buzan Nina la IP Cantemir în data de 03.06.2017 (f.d.4, Vol. I); -

procesul-verbal de cercetarea la fața locului din 03 iunie 2017 (f.d.5-8, Vol. I); -

certificat de naștere, conform căruia Xxxxx este născută la 22 aprilie 2007 (f. d. 12,

Vol. I) - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie

din 16 iunie 2017 (f.d.60-62, Vol. I); - raportul de constatare nr. 99 din 01 iulie 2017,

(f.d.98-99, Vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr. 249 din 13 iulie 2017,

(f.d.100-101, Vol. I); - raportul de expertiză judiciară psihiatrică-psihologică în

condiții de ambulatoriu nr. 359 din 14.11.2017, (f.d.112-115, Vol. I); - raportul de

expertiză judiciară psihiatrică-psihologică nr. 509 din 31 ianuarie 2018, (f.d.163-

167, Vol. I).

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect

a efectuat încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Guci Constantin în baza

prevederilor art. 171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Versiunea inculpatului Guci Constantin că fapta incriminată nu a fost săvârșită

de dânsul, a fost apreciată critic de instanța de apel și fără suport probatoriu, iar

nerecunoașterea vinovăției nu constituie un temei de a adopta o sentință de achitare,

în condițiile în care probatoriul anexat la materialele dosarului demonstrează în afara

oricărui dubiu rezonabil vina acestuia în comiterea infracțiunii imputate.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, declarațiile depuse de partea

vătămată, martorii Xxxxx, Țuțu Ana, Sinchin Pavel, Gruia Igor, reprezentantul părții

vătămate minore Buzan Nina, necesită a fi apreciate ca pertinente, concludente, utile

și veridice, și care coroborează între ele, întemeiat fiind puse la baza adoptării

sentinței de condamnare în privința inculpatului Guci Constantin, or, argumente

susținute prin probe care să răstoarne caracterul pertinent, concludent, util și veridic

al mijloacelor de probă enunțate, nu au fost invocate și nici prezentate de partea

apărării, inclusiv de inculpat.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei aplicate inculpatului Guci

Constantin, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, a acordat deplină

eficiență principiilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art. art. 7, 75, 61, 70

alin. (3), 79 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Analizând ansamblul circumstanțelor care caracterizează persoana inculpatului

Guci Constantin, care la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta de 16 ani, la locul de

trai este caracterizat negativ, anterior a fost atras la răspundere penală, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria celor excepțional de grave, de

impactul acesteia asupra societății și a părții vătămate, Colegiul judiciar a considerat

4

că prima instanță corect a ajuns la concluzia că corectarea și resocializarea

inculpatului Guci Constantin este posibilă numai în condițiile aplicării în privința

acestuia a pedepsei sub formă de închisoare.

În ce privește solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului

Guci Constantin și de la reprezentantul legal al acestuia Guci Constantin în

beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 8062 lei, concluzia instanței de

fond în opinia Colegiului judiciar, este una neîntemeiată.

Concomitent, instanța a reținut că, raportul de constatare nr. 99 din 01 iulie

2017, raportul de expertiză judiciară biologică nr.249 din 13 iulie 2017, raportul de

expertiză psihiatrică-psihologică a părții vătămate minore nr. 359 din 14 noiembrie

2017 și raportul de expertiză judiciară psihiatrică-psihologică a inculpatului nr.509

din 31 ianuarie 2018 au fost ordonate de către organul de urmărire penală pentru

stabilirea existenței leziunilor corporale la partea vătămată caracteristice violului,

stării psihice a părții vătămate de a percepe și reproduce adecvat evenimentele avute

lor și a depune declarații pe marginea lor, și a stării psihice a inculpatului minor Guci

Constantin referitor la responsabilitatea acestuia de a fi atras la răspundere penală,

acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea

învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

În sensul netemeiniciei cerinței procurorului de a încasa cheltuieli judiciare în

sumă de 11124 lei de la inculpatul Guci Constantin și reprezentantul legal al

acestuia, Colegiul judiciar a ținut să remarce că inculpatul Guci Constantin la data

săvârșirii infracțiunii era minor, vârsta de 16 ani, și nu au fost prezentate probe că

acesta ar dispune de surse financiare ori bunuri mobile și imobile pentru a fi în stare

să suporte cheltuielile judiciare solicitate de procuror. Referitor la reprezentantul

legal al inculpatului minor, procurorul nu 1-a recunoscut ca parte civilmente

responsabilă pentru a fi obligat să repare prejudiciul cauzat de inculpat prin

infracțiunea săvârșită.

Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, Colegiul judiciar a ajuns la

concluzia respingerii cerinței procurorului privind încasarea de la inculpatul Guci

Constantin și reprezentantul legal al acestuia cheltuieli de judecată în sumă de 11

124 lei.

5.1. procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul – Calendari Dumitru,

prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei atacate în partea soluției privind cheltuielile

judiciare, cu menținerea sentinței primei instanțe prin care s-a dispus încasrea de la

Guci Constantin și reprezentantul lui legal Guci Constantin Xxxxx în beneficiul

statului, întru compensarea cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor de

specialitate 8062 lei.

5

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că instanța de apel nu a

soluționat corect chestiunea legată cu cheltuielile judiciare, și există temeiul pentru

recursul ordinar că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

5.2. avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului Guci Constantin, prin care

indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu pronunțarea unei noi hotărîri de

achitare a lui Guci Constantin de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin.

(3) lit. b) Cod penal.

În motivarea cererii de recurs recurenta a indicat că ambele instanțe nu au dat

apreciere declarațiilor părții vătămate care a explicat că nu-l cunoaște pe Guci

Constantin, nu a opus rezistență, nu a cerut ajutor prietenilor, nu este clar de ce

ultima nu a plecat acasă împreună cu verișoara sa, ba mai mult raportul de

constatare nr. 99 din 01.07.2017, stabilește că careva leziuni corporale pe corpul

minorei Xxxxx nu au fost depistate, conform raportului de expertiză judiciară

nr.249 din 13.07.2017 în fragmentele din petele examinate de pe pantalonii și

tricoul ridicat de la minora Xxxxx, sînge și spermatozoizi nu s-au depistat. În

fragmentele din petele examinate de pe chiloții ridicați de la Guci Constantin sînge

nu s-a depistat.

Recurenta mai menționează că, anume aceste circumstanțe care sunt probe

incontestabile, în ansamblu fac pasibilă casarea deciziei Curții de Apel Cahul

precum și sentința Judecătoriei Cahul sediul Cantemir ca fiind pronunțate în lipsa

unor probe concludente care să demonstreze prezența în acțiunile lui Guci

Constantin a elementelor infracțiunii încriminate.

numele inculpatului Guci Constantin

Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele motive:

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen.

Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art.427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fără a fi descris detaliat și pct. 8) sub

aspectul că nu au fost întrunite elementele infracțiunii - temeiuri care nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat.

Referitor la temeiul pentru recurs prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

6

procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că acest temei nu și-a găsit

confirmare la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest sens că

temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărîrea cuprinzînd motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată, instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă

de fapt.

În recursul ordinar depus autorul mai invocă ca temei prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, însă la fel fără a-l descrie, potrivit căruia

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii

imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a respectat prevederile

art.414 Cod de procedură penală și a supus verificării declarațiile părții vătămate

minore Xxxxx, a reprezentantului legal al părții vătămate minore, Buzan Nina, a

martorilor Xxxxx (minoră), Țuțu Ana, Sinchin Pavel (minor), Gruia Igor, și probele

materiale scrise administrate, în urma la ce a conchis asupra temeiniciei soluției

pronunțate de instanța de apel referitor la vinovăția inculpatului, expusă în pct. 4.1.

a deciziei, considerînd că argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia și

că ambele instanțe nu au dat apreciere declarațiilor părții vătămate nu și-au găsit

confirmare în cadrul cercetării judecătorești.

Probele indicate sînt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel

(f. d. 46-53, vol. II), care sînt pertinente și concludente, coroborează între ele și nu

prezintă careva dubii.

Prezența în acțiunile inculpatului atît a elementelor care caracterizează

latura obiectivă a infracțiunii imputate, cît și a celor care caracterizează latura

subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în

decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în

cadrul ședințelor de judecată a instanței de apel.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de fond și de apel,

pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra

legalității și temeiniciei concluziilor instanțelor de fond inferioare, care au constatat

existența faptei și vinovăției inculpatului Guci Constantin în comiterea infracțiunii

7

prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiind stabilite în cauză toate

elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea

ce contrazic temeiul prevăzut de pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

invocat de recurent. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101

Cod de procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală,

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Stănilă

Elena în numele inculpatului Guci Constantin. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare recursul avocatului urmează a fi respins ca

inadmisibil.

6.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procurorul Calendari

Dumitru

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei

instanței de apel în partea soluției privind cheltuielile judiciare și menținerea în

vigoare a sentinței în această parte, pentru următoarele considerente de fapt și de

drept.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și menținerea

sentinței, când apelul a fost greșit admis. Tot aici, urmează a fi reiterate și stipulările

din art.434 Cod de procedură penală, unde este indicat că, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul

ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

La caz, din textul recursului ordinar declarat de procuror se constată că

recurentul, în esență, critică soluția adoptată de instanța de apel, deoarece aceasta

fără a aprecia just toate circumstanțele cauzei greșit a dispus ca cheltuielile de

judecată suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză nu pot fi încasate de la

inculpatul Guci Constantin și reprezentantul legal al acestuia Guci Constantin

8

Dumitru, deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Pentru a putea aprecia temeinicia cererii formulate de recurent și ținând seama

de natura erorilor de drept invocate, amintim că prima instanță a dispus condamnarea

inculpatului în baza art. 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu

aplicarea prevederilor art. 79, 70 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru minori.

S-a încasat de la Guci Constantin și reprezentantul legal al acestuia Guci

Constantin Xxxxx în beneficiul statului suma de 8062 lei întru compensarea

cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor de specialitate.

După care, prin decizia instanței de apel, sentința a fost casată parțial, în partea

încasării cheltuielilor judiciare, și anume s-a respins solicitarea procurorului cu

privire la încasarea a 11124 lei de la inculpatul Guci Constantin și reprezentantul

legal al acestuia, Guci Constantin Xxxxx în folosul statului cu titlu de cheltuieli de

judecată, suportate pentru efectuarea expertizelor pe cauză.

Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile titularului dreptului de recurs,

Colegiul penal lărgit conchide că, judecând apelul, instanța neîntemeiat a dispus

admiterea apelului declarat de către avocatul Josu Gheorghe în numele inculpatului

Guci Constantin, cu casarea sentinței în partea încasării cheltuielilor judiciare. Or,

soluția nominalizată nu este bazată pe materialele cauzei, altfel spus, argumentele

instanței de apel, precum că este neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la

încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

expertizelor judiciare, respectiv, instanța de fond urma să o respingă, sunt vădit

neîntemeiate, întrucât din partea descriptivă a sentinței rezultă că instanța de fond a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, just apreciind că, în speță,

este fondată solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul Guci

Constantin și reprezentantul legal al acestuia Guci Constantin Xxxxx, cheltuieli

legate de efectuarea expertizelor în mărime de 8062 lei, prin prisma art. 143, 229

Cod de procedură penală, cheltuieli care se confirmă prin raportul de constatare nr.

99 din 01 iulie 2017, raportul de expertiză judiciară biologică nr.249 din 13 iulie

2017, raportul de expertiză psihiatrică-psihologică a părții vătămate minore nr. 359

din 14 noiembrie 2017 și raportul de expertiză judiciară psihiatrică-psihologică a

inculpatului nr.509 din 31 ianuarie 2018.

Prin urmare, contrar punctului de vedere exprimat de instanța de apel, Colegiul

penal lărgit, este solidar cu concluziile primei instanțe de încasare de la inculpatul

Guci Constantin și reprezentantul legal al acestuia Guci Constantin Xxxxx în contul

statului a cheltuielilor judiciare legate de efectuarea expertizei în mărime de 8062

lei.

9

Colegiul penal lărgit reiterează că, expertiza judiciară în speță a fost efectuată

la cererea organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 142

alin.(l) Cod de procedură penală, care indică expres, că expertiza se dispune și se

efectuează în mod obligatoriu în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau

evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sînt

necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau

în alte domenii.

Prin urmare, sumele plătite sau care urmează a fi plătite experților pentru

efectuarea expertizei menționate, în conformitate cu pct. 1), alin.(2) al art.227 Cod

de procedură penală constituie cheltuielile judiciare suportate potrivit legii pentru

asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Conform art.229 alin.(l) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Alin. (2) al aceluiași

articol prevede că instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum

și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu

dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și

de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă,

precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri

de nereabilitare. Or, alin.(3) al art.228 Cod de procedură penală menționează strict

și fără loc de interpretare, care sunt cheltuielile judiciare care vor fi compensate din

sumele alocate de stat, unde sumele plătite experților... pentru efectuare expertizei

nu își găsesc reflectare deci, în asemenea circumstanțe instanța urma să dispună

încasarea cheltuielilor din contul inculpatului și nu a statului.

Totodată, Colegiul menționează că motivarea soluției instanței de apel este

contradictorie, or, pe de o parte Curtea de Apel menționează că procurorul nu a

prezentat probe că acesta ar dispune de surse financiare ori bunuri mobile și imobile

pentru a fi în stare să suporte cheltuielile judiciare solicitate de procuror, fără a ține

cont de prevederile art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală, circumstanțe

ce la caz nu se regăsesc.

Totodată potrivit alin. (7) art.229 Cod de procedură penală în cazul

condamnaților minori, pot fi obligați la achitarea cheltuielilor judiciare părinții sau

tutorii minorului condamnat dacă se constată că ei au avut neajunsuri serioase la

îndeplinirea obligațiilor lor față de minor.

Colegiul penal lărgit constată că temei de a-l scuti pe inculpatul Guci

Constantin de la plata cheltuielilor judiciare și a le trece în contul statului la caz

lipsește, or acesta nu are persoane la întreținere, lipsind temeiuri prevăzute la alin.

(3) art. 229 Cod de procedură penală, totodată reținînd și personalitatea inculpatului,

care nu este la prima abatere penală.

10

Astfel, se reține ca întemeiate motivele recurentului invocate în recurs, precum

că apelul apărării a fost greșit admis, or sentința primei instanțe este legală și

întemeiată.

În atare situație, reieșind din cele relatate, Colegiul penal lărgit statuează asupra

faptului că în cauza supusă judecării, la etapa examinării apelului instanța a admis

erorile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și

neargumentat a exclus încasarea din contul inculpatului Guci Constantin și

reprezentantul legal al acestuia, Guci Constantin Xxxxx în beneficiul bugetului de

stat a cheltuielilor de judecată în sumă de 8062 lei.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră, că recursul procurorului

Calendari Dumitru, urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 februarie 2019 ca fiind neîntemeiată, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 23 noiembrie 2018, în

această parte, în privința lui Guci Constantin Xxxxx.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către avocatul Stănilă Elena în

numele inculpatului Guci Constantin.

Admite recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura

de circumscripție Cahul – Calendari Dumitru, casează parțial decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 februarie 2019, în partea soluției privind

cheltuielile judiciare, în cauza penală privindu-l pe Guci Constantin Xxxxx, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 23 noiembrie 2018 în

această parte.

În rest celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

11