1ra-739/19 — Art. 186 alin. 2 lit. d Cp

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 11 ianuarie 2018, Grigoraș Maria a fost achitată de sub învinuirea formulată în rechizitoriu pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că de către organele de urmărire penală Grigoraș Maria, este învinuită precum că, în ziua de 31.07.2016 având scop de profit, s-a deplasat în extravilanul localității Zastînca, Soroca, la livada de mere ce-i aparține lui Donțu Petru, de unde pe ascuns a sustras o vită cornută mare cu vițel estimate la 10 mii lei ce-i aparțineau lui Lupașco Ion, cauzându-i prejudiciu material considerabil.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul Vitalii Cebotari, solicitând casarea ei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei soluții noi privind condamnarea lui Maria Grigoraș pe marginea învinuirii ei formulate în rechizitoriul pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe termen de un an, cu suspendarea condiționată a executării ei, prin prisma art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de un an și admiterea acțiunii civile înaintate de partea vătămată Ion Lupașcu, cu înacasarea în 1 beneficiului lui de la inculpată a prejudiciului material în cunatum de 10 mii lei, invocând următoarele argumente: - Este prezent caracterul neobiectiv al constatărilor judiciare, bazate în special pe depozițiile inculpatei de nerecunoaștere a vinovăției, fără a ține cont de cumulul probelor administrate la faza urmăririi penale, ce incontestabil îi dovedesc vinovăția în faptele imputate rezultate din declarațiile părții vătămate și a martorilor; - vinovăția inculpatei se mai confirmă prin probele materiale administrate la caz, după cum urmează: informația parvenită de la Direcția raională Soroca pentru Siguranța Alimentelor, conform căruia pe numele lui Lupașcu Liviu au fost înregistrate în posesie două bovine cu numerele crotaliilor MD 000000830081 și MD 000000859766; caracteristica negativă eliberată pe numele inculpatei M. Grigoraș, ea nedispunând de loc permanent de domiciliu pe teritoriul Soroca, făcând abuz de băuturi alcoolice.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că analizând probele administrate în cauză, ce au servit obiect de cercetare judecătorească atât în instanța de fond, cât și în cea de apel și referitor la care acuzarea pretinde, că ar fi confirmată vinovăția Măriei Grigoraș, instanța de apel a conchis caracterul argumentat și motivat a soluției judiciare privind achitarea ei de sub învinuirea adusă pentru, că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, reținând în acest aspect, că latura obiectivă a furtului se realizează prin sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cea subiectivă caracterizându-se prin intenția directă cu scop de profit, îndreptată spre sustragerea averii străine și însușirea ei, nici una din ele neregăsindu-se în acțiunile inculpatei. Astfel, instanța de apel a statuat că, partea acuzării în susținerea învinuirii nu a îndeplinit cerințele legii cu privire la prezentarea probelor, ce ar servi temei pentru condamnarea Mariei Grigoraș, inclusiv în instanța de apel după o cercetare suplimentară a probatoriului, care în esență nu a fost pe măsură să răstoarne soluția instanței de fond, de rând ce aspectele faptice a cauzei denotă participarera ei nemijlocită la procurarea și îngrijirea bovinelor de comun cu concubinul său Liviu Lupașcu, cu care au întreținut gospodărie comună pe durata mai multor ani, fapt confirmat de martorii audiați pe caz. În opinia instanței de apel argumentele apelului în susținerea vinovăției inculpatei, sunt pur formale fiind bazate în exclusivitate pe presupuneri, fapt inadmisibil în sensul art. 8 Cod de procedură penală. Aceasta pentru, că acuzarea nu a reușit în mod convingător pe deoparte să dezbată declarațiile inculpatei Măriei Grigoraș referitor la procurarea celor două vite în comun cu concubinul său Liviu Lupașco și pe mijloace bănești comune, acumulate ca rezultat al lucrărilor prestate în gospodăria lui Petru Donțu, iar pe dealtă parte să prezinte date convingătoare ce ar confirma, că vitele au fost procurate în exclusivitate de către Lupașcu Liviu pe mijloacele bănești, pretinse a-i fi transmise de către feciorul său Ion Lupașco. Or, înregistrarea vitelor în poisesia acestuia, nu confirmă și neparticiparea inculpatei la procurarea lor, în situația 2 în care toți martorii au confirmat, că pe parcursul a mai multor ani ei au întreținut o gospodărie comună, fiind remunerați de către P. Donțu pentru muncile prestate în gospodărie. Mai mult ca atât, participarea inculpatei la procurarea bovinelor și restituirea costului lor, a confirmat-o nemijlocit și vînzătoarea Sandu Zinaida, susținând că doar prima rată a fost achitată de ambii concubini, celelalte două rate doar de către inculpată, ceea ce face a fi incertă modalitatea în care inculpata ar putea sustrage vitele pe care li-a procurat în comun cu concubinul său, participând la creșterea și îngrijirea lor ca o proprietate comună.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 06 februarie 2019, în termen, declară recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - Motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, deoarece din partea descriptivă instanța de fond motivează soluția de achitare prin prisma altui temei de achitare decât cel indicat în dispozitivul hotărârii, iar de către instanța de apel în mod pripit a fost menținută această concluzie a primei instanțe, fără a da o apreciere acestui fapt la judecarea cauzei în ordine de apel; - Probele prezentate de către procuror în confirmarea învinuirii formulate inculpatei, sunt suficiente, veridice, pertinente, concludente și incontestabile, care ar putea fi puse la baza unei decizii de condamnare în conformitate cu învinuirea adusă, însă de către instanță nu au fost apreciate din punct de vedere al coroborări.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau este expus neclar. 3 Colegiul penal consideră, că aceste temeiuri de casare nu și-au găsit confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Astfel, Colegiul penal relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul înaintat de procuror, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, la pct. 4, și pe larg motivată în pct.5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o susține și a cărei reiterare nu o consideră necesară. Mai mult, Colegiul penal consideră că, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției. De asemenea Colegiul penal ține să menționeze, că deși recurentul invocă în calitate de temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din conținutul recursului declarat se atestă, că recurentul nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept indicate, exprimându-și doar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către instanța de apel, invocând doar faptul că a fost respinsă puterea de acuzare a acestora fără o motivare plauzibilă. Cu referire la aceste argumente Colegiul penal reține, că, instanța de apel, analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la menținerea sentinței de achitare a inculpatei Grigoraș Maria de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, temei pe larg motivat în partea descriptivă a sentinței. Mai mult decât atât, Colegiul penal consideră necesar de a sublinia și faptul că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de casare separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni în calitate de temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Totodată Colegiul penal menționează că, argumentele recurentului, precum că inculpata ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod 4 penal, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a respins, oferind în acest sens o motivare argumentată și temeinică, expusă pe larg în prezenta decizie la pct. 5, soluție, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune. Prin urmare, instanța de recurs nu a constatat existența cărorva temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel privind menținerea sentinței de achitare a inculpatei Grigoraș Maria, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, fiind în acest sens solidară cu concluziile instanței de apel. În concluzie Colegiul penal conchide, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2018, în cauza penală privind-o pe Grigoraș Maria XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 5