ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.07.2019

1ra-514/2019 — art. 264 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
18.07.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-514/2019 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-514/2019

Curtea Supremă de Justiție

18 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2018,

în cauza penală în privința lui

Ciutac Simion xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.08.2018 - 03.09.2018;

Instanța de apel: 26.09.2018 - 07.11.2018;

Instanța de recurs: 28.01.2019 - 18.06.2019.

2018, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Ciutac Simion a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, cu executarea în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost încasat din contul inculpatului Ciutac Simion în beneficiul statului

suma de 4778 (patru mii șapte sute șaptezeci și opt) lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată, în rest cererea procurorului a fost respinsă ca neîntemeiată.

la 16 iunie 2018, aproximativ la ora 20:15, fără a deține permis de conducere

valabil pentru categoria de vehicul condus, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

acceptând exploatarea vehiculului cu devieri de la normativele tehnice, acționând

contrar prevederilor pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat

1

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care

prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare

de ebrietate, precum și a prevederilor pct. 122 al Regulamentului, care prevede că

este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile în care sunt depistate devieri de

la normativele tehnice, manifestând imprudență, adică dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, prevăzând urmările ei prejudiciabile, dar

considerând în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, a condus automobilul de

model BMW - 530D cu n/î xxxxx (Republica Lituania), deplasând-se pe traseul din

preajma s. Ratuș, r-nul Criuleni, la o distanță de aproximativ 300 m de la traseul

R6 Chișinău-Bălți, încălcând prevederile pct. 45 subpunctul (1) lit. a), b), d) al

Regulamentului Circulației Rutiere, conform cărora, conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de dexteritatea

în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră,

nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, intrând parțial pe acostament, care

se mărginește cu carosabilul din partea dreaptă a direcției de deplasare și astfel a

tamponat pietonul Balan Elena xxxxx, care se deplasa regulamentar pe

acostament, după care automobilul a fost proiectat într-un copac de pe marginea

carosabilului.

În urma impactului victimei Balan Elena xxxxx, i-au fost cauzate leziuni

corporale de la care a survenit decesul acesteia.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ciutac Simion a comis încălcarea

regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate, adică infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal.

prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

inculpatului să fie aplicată o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) și

90 alin. (1), (2), (6) Cod penal, precum și cu respingerea integrală a cererii

procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată

în sumă de 4778 lei, care urmează a fi trecute în contul statului, reducerea

termenului privării de dreptul de a conduce mijloace de transport de la 5 ani la 4

ani.

În motivarea apelului a invocat că, inculpatul a recunoscut integral vina, s-a

căit sincer de cele comise și a cerut scuze de la succesorul victimei, a colaborat

benevol cu organul de urmărire penală întru descoperirea infracțiunii comise.

Inculpatul Ciutac Simion a comis o faptă din imprudență, chiar dacă persistă

acele circumstanțe agravante cum ar fi starea de ebrietate cu grad minim, precum

și lipsa permisului de conducere valabil pentru categoria de vehicul condus.

A menționat, că instanța a luat în considerație doar rezultatul testului de

alcoolemie constatat la 21:05 în seara de 16 iunie 2018, de 0,27 mg/l, dar nu și pe

cel de 0,10 mg/l de la ora 22:30, apărarea considerând că astfel judecătorul

intenționat nu a examinat corespunzător cauza.

2

De asemenea a evidențiat apărarea, că pe lângă aceste două circumstanțe

agravante, există mult mai multe circumstanțe atenuante, și anume: nepărăsirea

locului accidentului rutier, colaborarea continuă cu organele de urmărire penală,

acordarea ajutorului material rudelor decedatei Balan Elena, și-a cerut sincer

iertare de la rude și se căiește pentru fapta comisă, a recunoscut vina integral și

necondiționat, a depus declarații chiar în noaptea reținerii, netergiversarea

urmăririi penale, anterior nu a fost judecat, este caracterizat doar pozitiv de către

organele administrației publice locale, inclusiv de către inspectorul de poliție din

localitate, nu prezintă pericol pentru societate, are trai permanent pe teritoriul

Republicii Moldova, locuiește împreună cu părinții, este ocupat în câmpul muncii,

chiar dacă și neoficial etc.

Consideră apărarea, că instanța de fond nu a indicat toate declarațiile făcute

de către Balan Maria, și anume la întrebarea judecătorului dacă vrea să fie pedepsit

în stricta conformitate cu legea, a spus clar, că l-a iertat și nu vrea ca inculpatul să

fie pedepsit cu executarea pedepsei în penitenciar.

Referitor la constatarea instanței de judecată precum că „Posibilitatea

tehnică a conducătorului automobilului Ciutac Simion să depisteze defectul tehnic

depinde de maniera de conducere a automobilului, experiența profesională și

atârnarea față de tehnică a proprietarului. Acțiunile ce trebuiau întreprinse constau

în trecerea regulată a deservirii tehnice periodice”, apărarea a evidențiat, că

proprietarul vehiculului deține revizia tehnică anuală, care deja era perfectată de

către fostul proprietar. Cu atât mai mult că inculpatul fiind specialist în domeniul

respectiv, adică este auto-mecanic, de sine stătător a verificat automobilul și astfel,

corespundea cerințelor tehnice și a siguranței tehnice.

Astfel, în opinia apărării instanța de judecată a decis neobiectiv și fără

probațiune faptul că inculpatul Ciutac Simion va mai comite infracțiuni, deoarece

anterior inculpatul nu a fost judecat, greșit respingând solicitarea de a aplica

art. 90 Cod penal.

2018, a fost admis apelul, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care s-a dispus suspendarea

condiționată în baza art. 90 Cod penal, a executării pedepsei principale sub formă

de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare, aplicate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal

lui Ciutac Simion, cu stabilirea perioadei de probațiune de 5 (cinci) ani.

4.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a

menționat, că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept ce

corespunde probelor din dosar, încadrând just acțiunile inculpatului Ciutac Simion

în baza dispozițiilor art. 264 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative –

încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

Având în vedere solicitarea apărării din cererea de apel privind stabilirea

unei pedepse mai blânde, cu aplicarea art. 90 Cod penal și micșorarea termenului

pedepsei complementare, instanța de apel a reținut că prima instanță nu a motivat

3

soluția privind dispunerea executării reale a pedepsei sub formă de închisoare, or,

concluziile instanței de fond precum că scopul pedepsei penale poate fi atins doar

cu izolarea de societate a inculpatului Ciutac Simion, nu corespund

circumstanțelor reale ale cauzei și personalității inculpatului.

Așadar, reținând că inculpatul Ciutac Simion la faza urmăririi penale și în

instanța de fond a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și a

solicitat examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, s-a căit sincer de cele comise, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, a fost reținut ca circumstanță atenuantă repararea benevolă a pagubei,

lipsa circumstanțelor agravante, că infracțiunea comisă face parte din categoria

celor grave, însă a fost comisă din imprudență, a manifestat dorința de recuperare

a prejudiciului cauzat succesorului părții vătămate, anterior nu a fost judecat, la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 45, 46), iar la locul de trai

se caracterizează pozitiv (f.d. 47), instanța de apel a concluzionat că prima instanță

corect a stabilit că inculpatului urmează a-i fi aplicată pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, așa cum a fost redusă prin

dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, cu aplicarea pedepsei

complimentare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen

de 5 (cinci) ani.

Totodată, instanța de apel a menționat că instanța de fond nu a purces la

operațiunea de individualizare a pedepsei sub aspectul executării acesteia, prin

soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie

executată real, or, sub aspectul personalității acestuia de a se corecta și reeduca,

poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei poate fi realizat și prin aplicarea

suspendării condiționate a executării pedepsei.

În acest sens, instanța de apel a notat că pedeapsa penală aplicată

inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să

restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei

penale prevăzute de art. 61 Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că potrivit Regulii nr. 6 din Recomandarea NR. R

(92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre referitoare la regulile

europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate (adoptată de Comitetul de

Miniștri în 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor

de Miniștri), „natura și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate

trebuie de asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un

delincvent a fost condamnat sau o persoană este inculpată, decât să se țină seama

de situația personală”.

Respectiv instanța de apel a ajuns la concluzia, că la caz nu au fost stabilite

careva interdicții de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal în privința pedepsei

închisorii pe termen de 5 ani aplicată de către prima instanță, deoarece

suspendarea executării condiționate a pedepsei, conform art. 90 alin. (4) Cod

penal, poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave.

Astfel, reieșind din soluția adoptată de instanța de fond, instanța de apel a

constatat că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului

4

Ciutac Simion, instanța de fond nu a ținut cont pe deplin de prevederile art. 61 și

art. 75 Cod penal, or, pedeapsa stabilită nu este în acord cu principiul

proporționalității având în vedere fapta comisă, urmările produse, personalitatea

inculpatului și situația familială a acestuia.

Totodată instanța de apel a accentuat, că inculpatul Ciutac Simion pe

parcursul examinării cauzei a întreprins mai multe măsuri în vederea achitării

prejudiciului cauzat.

Instanța de apel a considerat necesar de a sublinia faptul că dispunerea

suspendării condiționate a executării pedepsei este o măsură legală și temeinică,

aplicată în corespundere deplină cu condițiile stabilite la art. 90 Cod penal și care

în esență oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă o severitate

accentuată de natură să exprime un tratament adecvat inculpatului Ciutac Simion

și să garanteze resocializarea sa viitoare pozitivă, scopul pedepsei fiind atins și

fără condamnarea dânsului la o pedeapsă privativă de libertate.

Cu referire la solicitarea apărătorului privind încasarea din contul statului a

cheltuielilor de judecată în mărime de 4778 lei, instanța de apel a considerat că

aceasta este neîntemeiat și urmează a fi respinsă, deoarece urmărirea și judecarea

unei cauze penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și

transmiterea actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea

mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu orice alte

cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului penal.

Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile

judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii,

temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea

infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Așadar, instanța de apel a constatat că solicitarea apărătorului referitor la

încasarea din contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 4778 lei este

neîntemeiată, or, în conformitate cu alin. (1) art. 229 Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul

statului.

solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe.

Invocând temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală, procurorul susține că instanța de apel a admis o eroare de

drept în cazul aplicării în privința inculpatului a beneficiilor prevăzute la art. 90

Cod penal, întrucât din textul sentinței rezultă explicit că instanța de fond a

motivat suficient soluția privind executarea pedepsei închisorii în instituțiile

penitenciare, prin faptul că inculpatul Ciutac Simion a săvârșit fapta în stare de

ebrietate produsă de consumul de alcool, că în rezultatul încălcării de către acesta

a regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport a

survenit decesul unei persoane care se deplasa regulamentar pe acostamentul

drumului, că a admis conștient conducerea mijlocului de transport cu defecte

5

tehnice explicite în condițiile în care prin sine însuși, în starea sa firească orice

vehicul reprezintă un izvor/sursă de pericol sporit și nu în ultimul rând, că

inculpatul a condus vehiculul fără a avea dreptul special arogat de autoritatea

competentă.

Aceste împrejurări în opinia acuzatorului de stat, au fost corect apreciate de

către prima instanță și urmau în mod categoric să formeze concluzia instanței de

apel privind respingerea apelului declarat de către partea apărării.

Subliniază recurentul, că norma penală imputată inculpatului este instituită

de legislator pentru a apăra relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier,

viața și sănătatea persoanelor, în contextul în care încălcări de o frecvență

îngrijorătoare a regulilor de securitate a circulației rutiere sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către conducătorii autovehiculelor generează în

suficient de multe cazuri decese ale unor persoane nevinovate.

Astfel, în situația în care în urma săvârșirii infracțiunii de încălcarea a

regulilor de securitate a circulației rutiere de către inculpatul care era în stare de

ebrietate, a fost provocat decesul unei persoane, aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal nu va avea un impact scontat asupra atingerii scopului pedepsei penale,

prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal.

Deși la caz au fost reținute circumstanțele atenuante recuperarea

prejudiciilor succesorului părții vătămate precum și caracteristica pozitivă a

inculpatului, circumstanțe ce au stat și la baza stabilirii pedepsei minime sub

formă de închisoare prevăzută de legea penală, totuși aceste circumstanțe sunt

incomensurabile în raport cu urmările prejudiciabile survenite prin săvârșirea

infracțiunii, și anume decesul unei persoane, fapt care exclude posibilitatea

aplicării beneficiilor prevăzute la art. 90 Cod penal.

Consideră recurentul, că la caz nu există nici o premisă de a considera că o

pedeapsă condiționată va fi în stare să contribuie la corectarea și reeducarea

condamnatului Ciutac Simion, în condițiile în care respectivul însușindu-și si

practicând profesia de lăcătuș auto, a admis conducerea unui vehicul cu defecte

tehnice explicite (care pot fi sesizate de către oricare alt conducător auto), în

condițiile unei dereglări psihofunctionale a organismului, provocate în rezultatul

consumului de alcool.

Mai remarcă, că instanța de apel era obligată să argumenteze motivat

circumstanțele cauzei considerate atenuante și în corelație cu care date despre

persoana vinovatului ele servesc temei pentru aplicarea art. 90 Cod penal.

constată că, recursul ordinar declarat de către procuror urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze

total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost

greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

6

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât

și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea

în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau

motivarea în termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.

Reieșind din conținutul cererii de recurs se atestă că acuzatorul de stat

critică decizia instanței de apel din punctul de vedere al prezenței temeiurilor de

casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când 6)

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau când 10) s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține că temeiurile invocate și-au găsit confirmare în cauza dată, ceea

ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei

instanțe.

Totodată, instanța de recurs reține că, în recursul declarat procurorul indică

doar dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei inculpatului,

necontestând încadrarea juridică a acțiunilor acestuia.

După cum s-a constatat din materialele cauzei, prin sentința primei instanțe

Ciutac Simion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 8

luni, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

La rândul său, instanța de apel fiind învestită cu judecarea cauzei în ordinea

procedurii de apel, a admis apelul apărării și a casat sentința în partea stabilirii

pedepsei, pronunțând o hotărâre nouă în această parte, prin care s-a dispus, în

baza art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată

inculpatului sub formă de 2 ani și 8 luni închisoare, pentru perioada de probațiune

de 5 ani.

Analizând motivele care au fundamentat soluția nominalizată, Colegiul

penal conchide, că instanța de apel a preluat în mod automat circumstanțele

7

descrise în apelul apărării întru justificarea aplicării prevederilor art. 90 Cod

penal, și anume că inculpatul Ciutac Simion la faza urmăririi penale și în instanța de

fond a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea

cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, că s-a căit

sincer de cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a reparat

benevol paguba, lipsa circumstanțelor agravante, că infracțiunea comisă face parte

din categoria celor grave, însă a fost comisă din imprudență, a manifestat dorința de

recuperare a prejudiciului cauzat succesorului părții vătămate, anterior nu a fost

judecat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, iar la locul de trai se

caracterizează pozitiv, însă împrejurările menționate nu au fost evaluate de către

instanța de apel printr-o motivare corespunzătoare, conform prevederilor art. art.

61, 75 Cod penal.

În cazul dat, Colegiul lărgit consideră că, soluția instanței de apel este una

pripită și nejustificată, deoarece pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie

echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea

socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în

partea specială.

Articolul 75 Cod penal, stipulează criteriile generale de individualizare a

pedepsei prin care se înțeleg cerințele stabilite de lege de care este obligată să se

conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare

persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o

posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii

penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Una din prerogativele instanței judecată este să aprecieze că scopul

pedepsei penale poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia și în baza

art. 90 Cod penal poate suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite.

În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea

condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a

condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea acesteia, în timpul

judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului,

bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma

convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se corecta fără executarea

efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare

condiționată a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a

întemeiat soluția respectivă, lucru neefectuat de către instanța de apel.

Vizavi de aceste condiții legale, instanța de recurs reține că, prima instanță

la adoptarea sentinței, luând în considerație circumstanțele cauzei, a motivat

suficient soluția privind executarea pedepsei închisorii în instituțiile penitenciare,

8

prin faptul că inculpatul Ciutac Simion a săvârșit fapta în stare de ebrietate

produsă de consumul de alcool, că în rezultatul încălcării de către acesta a regulilor

de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport a survenit

decesul unei persoane care se deplasa regulamentar pe acostamentul drumului, că

a admis conștient conducerea mijlocului de transport cu defecte tehnice explicite

în condițiile în care prin sine însuși, în starea sa firească orice vehicul reprezintă

un izvor/sursă de pericol sporit și nu în ultimul rând, că inculpatul a condus

vehiculul fără a avea dreptul special arogat de autoritatea competentă.

Colegiul penal lărgit este solidar cu poziția acuzatorului de stat, care

întemeiat a menționat, că în situația în care în urma săvârșirii infracțiunii de

încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere de către inculpatul care era

în stare de ebrietate, a fost provocat decesul unei persoane, aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal nu va avea un impact scontat asupra atingerii scopului pedepsei

penale, prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal.

Totodată, deși la caz sunt prezente circumstanțele atenuante - recuperarea

prejudiciilor succesorului părții vătămate precum și caracteristica pozitivă a

inculpatului, instanța de recurs atestă că aceste circumstanțe ce au stat și la baza

stabilirii pedepsei minime sub formă de închisoare prevăzută de legea penală, nu

pot constitui temei și pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu

urmările prejudiciabile survenite prin săvârșirea infracțiunii, și anume decesul

unei persoane.

În același context se reține și concluzia primei instanțe, care întemeiat a

remarcat, că inculpatul cunoscând că automobilul se află într-o condiție tehnică

nesatisfăcătoare, având roți diferite cu o uzură a pneurilor ce depășește limita

admisibilă, ignorând situația rutieră și anume că se deplasa pe un carosabil umed,

plus la asta aflând-se în stare de ebrietate alcoolică care i-a influențat în mod

evident atenția și reacția și conducând automobilul fără a avea permis de

conducere, prin comportamentul său iresponsabil a expus la pericol participanții

la trafic, pietonii, pasagerii cât și pe sine însuși, fapt ce confirmă odată în plus că

persoana în cauză nu a conștientizat pericolul faptelor sale și că nu a tras

concluziile de rigoare, prezentând un pericol pentru societate.

Pe cale de consecință, Colegiul lărgit reține că, pedeapsa aplicată lui

Ciutac Simion de către prima instanță este una echitabilă, care impune lipsuri și

restricții ale drepturilor acestuia, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite

și este suficientă pentru restabilirea echității sociale. Or, o pedeapsă prea blândă

generează dispreț față de ea și nu este suficient nici pentru corectarea inculpatului

și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, din examinarea condițiilor în care instanța poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința inculpatului, rezultă că

aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate din care instanța de judecată

este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că pedeapsa stabilită lui

Ciutac Simion de prima instanță corespunde prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod

9

penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, iar

hotărârea dată fiind una întemeiată.

În atare circumstanțe, instanța de apel greșit a admis apelul apărării și prin

pronunțarea unei noi hotărâri a comis o eroare la aplicarea pedepsei cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, în lipsa cărorva motive clare și legale pe care se

întemeiază soluția.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat

de procuror urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

sentinței primei instanțe, deoarece apelul a fost greșit admis.

penală, Colegiul penal lărgit,

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Ciutac Simion xxxxx cu menținerea sentinței Judecătoriei Criuleni (sediul Central)

din 03 septembrie 2018, prin care:

Ciutac Simion xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită cu aplicarea prevederilor art. 364/1

alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost încasat din contul inculpatului Ciutac Simion în beneficiul statului

suma de 4778 (patru mii șapte sute șaptezeci și opt) lei cu titlu de cheltuieli de

judecată, în rest cererea procurorului a fost respinsă ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-12-12
0,96
1ra-1914/2019 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
examinat chestiunile esenţiale supuse atenţiei sale. 11. În consecinţă, Colegiul penal nu a constatat prezenţa erorilor de drept invocate în recurs care ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluţia adoptată de către instanţa de apel e
CSJ 2019-07-18
0,95
1ra-828/2019 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-828/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac
CSJ 2019-03-21
0,95
1ra-140/2019 — art. 287 alin.1, 264/1 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-140/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti Judecători – Anatolie Ţurcan, Nadejda Toma, E
CSJ 2019-05-23
0,95
1ra-459/2019 — art. 264 alin. 4, 266 CP
Dosarul nr. 1ra-459/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurca
CSJ 2019-07-19
0,95
1ra-1019/2019 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1019/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 25 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Boico Victor a judecat
Sursă