1ra-596/2019 — art. 217 alin. 4 CP

1ra-596/2019 — art. 217 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-596/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Butucel Alexandru XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Meriacri Petru XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

2017, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală conform art. 364¹ Cod de procedură penală:

Butucel Alexandru XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 u.c., cu privarea de dreptul de a

exercita activitate în domeniul circulației drogurilor, etnobotanicelor sau analogii

acestora, pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu art. 85, 87 Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă

stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 21.12.2017 și

pedeapsa condiționată stabilită prin sentința din 14.06.2016 – se execută de sine

stătător.

Meriacri Petru XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a exercita

1

activitate în domeniul circulației drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora,

pe un termen de 3 ani.

Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea pedepsei cu

stabilirea unui termen de probațiune de 2 ani.

aproximativ la 23:40, de către echipajul MAI 1046, pe stradela Călărași 67, mun.

Chișinău, au fost stopați Butucel Alexandru și Meriacri Petru având asupra sa o

cutie metalică, forma rotundă, în care se afla o masă vegetală, uscată și mărunțită,

de culoare roșietică, cu un miros specific, care, ulterior a fost ridicată și supusă

expertizării.

Conform raportului de constatare tehnico - științifică nr. 34/12/1-R-4227 din

03.08.2017, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare roz - gălbuie cu miros

specific, ridicată de la cet. Butucel Alexandru, este îmbibată cu MMB(N)-BZ-F,

care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope (masa

vegetală îmbibată cu substanța psihotropă MMB(N)-BZ-F) constituie 0,462 gr.

Conform Hotărârii Guvernului nr.1088 din 05.10.2004, substanța „MMB(N)-BZ-

F” reprezintă substanță psihotropă neutilizată în scopuri medicale, fiind inclusă în

tabelul nr.1, lista nr. 2. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, privind

aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, 0,462 gr.

MMB(N)-BZ-F constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, acțiunile lui Butucel Alexandru și Meriacri Petru au fost încadrate în

baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică păstrarea analogilor drogurilor,

săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Furtuna Victor, solicitând casarea

sentinței, pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Butucel Alexandru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și condamnat la pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități

în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani.

Conform art. 84 alin. (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la pedeapsa

aplicată lui Butucel Alexandru, a adăuga pedeapsa aplicată prin sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 iunie 2016, stabilindu-i în total prin

cumul parțial al pedepselor, pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic și de a ocupa funcții de

administrare în societățile comerciale legate de comerț pe un termen de 3 ani.

Meriacri Petru să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și condamnat la pedeapsă sub formă de

2

închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de

3 ani.

În motivarea apelului s-a invocat că, pedeapsa aplicată este greșit

individualizată, neproporțională faptei și pericolului social al infractorului, iar

aplicarea pedepsei mai blânde decît cea prevăzută de lege în baza art. 79 Cod penal

lui Butucel Alexandru și suspendarea condiționată a executării pedepsei conform

prevederilor art. 90 Cod penal lui Meriacri Petru, este lipsită de temei juridic și

neargumentată, prima instanță nu a ținut cont de faptul că Butucel Alexandru, prin

sentința Judecătorie Buiucani, mun. Chișinău din 14 iunie 2016, a fost recunoscut

vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,

respectiv la momentul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal - 20 iunie 2017, se afla în termen de probă, nu a ținut cont de

prevederile art. 90 alin. (11), art. 79 alin. (l) Cod penal și hotărîrea explicativă a

Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, cu privire la unele

chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale, ne-fiind stabilite careva

circumstanțe excepționale ale cauzei care ar permite stabilirea unei pedepse cu

amendă, ce este sub limita stabilită de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

În ce privește suspendarea condiționată a executării pedepsei conform

prevederilor art. 90 Cod penal, lui Meriacri Petru, apelantul a menționat că prima

instanță nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească

echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atît din partea

condamnatului cît și a altor persoane, aplicarea pedepsei cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei conform prevederilor art. 90 Cod penal, va duce

la încurajarea pe viitor a săvîrșirii infracțiunilor similare și de către alte persoane,

pedeapsa cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform prevederilor

art. 90 Cod penal, care este cea mai blîndă pedeapsă prevăzută la art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, numai îl va favoriza pe inculpat să săvârșească pe viitor acțiuni

similare, iar de către alte persoane va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea

statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în

eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, aplicarea unei pedepse cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, în speță, nu creează inculpatului

careva incomodități și doar îl instigă pe acesta de a mai comite infracțiuni, doar pe

viitor să fie mai prudent și să nu comită „greșelile” care le-a comis și datorită

cărora acțiunile acestuia au fost deconspirate, în cadrul examinării acestei cauze

penale nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că nu este rațional ca

inculpatului Meriacri Petru să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare.

2018, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

3

Lui Butucel Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități

în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani.

În baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe s-a adăugat parțial la

pedeapsa numită lui Butucel Alexandru, partea neexecutată a pedepsei principale și

celei complimentare stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

14.06.2016 și i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de administrare în societățile comerciale legate de comerț pe un termen de 1 an și

cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen

de 3 ani.

În rest s-au menținut prevederile sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că inculpații au

săvârșit infracțiunea încriminată.

Instanța de apel a menționat că, nu s-a constatat vreun temei pentru aplicarea

unei pedepse mai aspre în privința lui Meriacri Petru, iar pedeapsa închisorii cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de

restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, motiv

pentru care instanța de apel a menținut aplicarea art. 90 Cod penal față de

inculpatul Meriacri Petru și respinge solicitarea acuzatorului de stat de aplicare a

unei pedepse mai aspre față de Meriacri Petru.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Butucel Alexandru, instanța de apel

verificând temeinicia individualizării pedepsei penale în privința acestuia, a

constatat că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7,

61, 75 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest sens, instanța de apel a mai indicat că, prima instanță eronat a reținut

ca circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției, or recunoașterea vinovăției,

care atrage incidența procedurii simplificate, nu poate fi valorificată ca o

circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, ori

aceasta ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică.

Mai mult, instanța de apel a conchis că, prima instanță eronat a stabilit ca

circumstanțe excepționale precum vârsta inculpatului, faptul că, acesta a păstrat la

el substanțele narcotice pentru consum propriu, fiind depistat în scurt timp după

dobândirea acestora, fapta comisă nu a fost însoțită de consecințe grave, inculpatul

4

a recunoscut vina în cele comise, or aceste împrejurări nu pot fi catalogate ca fiind

excepționale.

La fel, instanța de apel a constatat că inculpatului Butucel Alexandru anterior

i-a fost acordată o șansă în vederea corectării comportamentului său, însă acesta

aflîndu-se în termenul de probă a comis o altă infracțiune, prin urmare încălcând

obligația stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

16.06.2016.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, indicând temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care

a solicitat, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel, invocând că:

- instanța de apel a admis erori de drept cu privire la individualizarea pedepsei

penale numite inculpatului Meriacri Petru și a modalității de executare;

- instanța de apel a admis apelul procurorului fără a menționa dacă admiterea

este una integrală sau parțială;

- atât prima instanță cât și instanța de apel au omis să indice dacă au ținut cont

de prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, or, inculpații la momentul săvârșirii

infracțiunii nu aveau împliniți 21 de ani;

- pedeapsa stabilită lui Meriacri Petru dar și modalitatea de executare a

pedepsei, nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta

săvârșită de el și impactul social al ei.

- în cazul lui Meriacri Petru nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea;

- Meriacri Petru nu a conștientizat pericolul social pe care îl prezintă fapta sa,

nu se căiește sincer de fapta săvîrșită și nu poate beneficia de clemența instanței

împuternicite de a-i numi pedeapsa penală;

- pronunțând o decizie de condamnare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pentru comiterea unei infracțiuni grave, instanțele naționale au

deturnat în acest caz particular logica politicii punitive promovate de către

autoritățile statului, inclusiv de către autoritatea judecătorescă cu vocație de

formare a practicii judiciare;

- instanța de apel era obligată să argumenteze motivat privind circumstanțele

cauzei considerate atenuante și în corelație cu care date despre persoana

vinovatului ele servesc temei pentru aplicarea art.90 Cod penal;

- pedeapsa stabilită inculpatului Meriacri Petru nu va duce la atingerea deplină

a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea

neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu v-a constitui o

avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente

similare celui manifestat de către inculpat;

- instanța de apel, numind în privința inculpatului Butucel Alexandru

5

pedeapsa complementară obligatorie a admis o eroare de drept privind

individualizarea acesteia;

- instanța de apel a numit în privința inculpatului Butucel Alexandru pedeapsa

complementară obligatorie sub formă de privare de dreptul de a exercita activitate

în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani, aceasta în condițiile în care din

actele cauzei penale nu rezultă că inculpatul ar deține o licență care i-ar permite

desfășurarea activității farmaceutice sau că fapta pentru care a fost condamnat ar fi

fost săvîrșită în cadrul desfășurării unei activități farmaceutice;

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Arnaut Valentina în

numele inculpatului Meriacri Petru, prin care a manifestat dezacordul cu recursul

declarat, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil motivând prin faptul că

instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite,

a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea

infracțiunii, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

6.1 La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.

(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Tampei Tatiana în

numele inculpatului Butucel Alexandru, prin care a solicitat admiterea recursului

motivând prin faptul că apărarea este de acord cu recursul procurorului doar în

partea ce ține de stabilirea limitelor pedepsei cu închisoarea, or, nu este clară

motivarea instanței de apel referitor la prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, la

data comiterii infracțiunii, inculpatul Butucel Alexandru avea vârsta de 18 ani și 18

zile, prejudiciul material a fost reparat, s-a căit sincer și a recunoscut vina.

Instanța de apel a cumulat parțial pedeapsa pentru o infracțiune care la

momentul pronunțării nu mai cuprindea aceleași agravante care au fost stabilite în

sentința judecătoriei Buiucani din 14.06.2016 și condamnat în baza ei, or, a

intervenit o situație mai ușoară pentru condamnat.

constată că acesta urmează a fi admis din alte motive decât cele indicate în recurs.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze

parțial decizia atacată, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

6

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că

nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în

termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit mai menționează că recurentul, drept temei pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, și anume cazurile când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar” și „s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit, reține că motivul – temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, confirmându-se temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, argumentând în acest context următoarele.

Colegiul penal lărgit notează că, din analiza materialelor cauzei, rezultă cert

că atât prima instanță cât și instanța de apel corect au adoptat soluția de

condamnare a lui Meriacri Petru și Burucel Alexandru, în baza art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal - „păstrarea analogilor drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de

mari și fără scop de înstrăinare”, ce nici nu se contestă în recurs.

Colegiul penal lărgit menționează că argumentele recurentului în susținerea

ideii precum că instanța de apel a admis erori de drept cu privire la individualizarea

pedepsei penale numite lui Meriacri Petru și a modalității de executare, nu pot fi

acceptate, or, acestea au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra

cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor

alegațiilor recurentului în decizia recurată(f.d. 240 – 242 v.I), pe care Colegiul

lărgit le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România

din 16.02.2010, mai mult, instanța de recurs conchide că atât prima instanță în

sentință(f.d. 164 – 165 v.I) cât și instanța de apel în decizie(f.d. 240 – 242 v.I) au

motivat pe deplin indicând circumstanțele cauzei considerate atenuante și în

corelație cu care date personale ale inculpatului Meriacri Petru au servit temei

pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, motivare apreciată ca corectă și

7

însușită de instanța de recurs, în consecință, Colegiul penal lărgit conchide că nu

poate fi acceptat argumentul recurentului precum că nici prima instanță nici

instanța de apel nu a motivat aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, or,

prima instanță a numit o pedeapsă cu suspendare condiționată a pedepsei cu

închisoare, ținând cont de circumstanțele cauzei(inclusiv și vârsta inculpatului)(f.d.

164 – 164 v.I), pedeapsă menținută de instanța de apel ca una corectă și echitabilă,

care la rândul ei este apreciată de către instanța de recurs ca o pedeapsă echitabilă

prin care se va atinge scopul pedepsei penale.

Referitor la argumentul recurentului precum că ”Meriacri Petru nu a

conștientizat pericolul social pe care îl prezintă fapta sa, nu se căiește sincer de

fapta săvârșită și nu poate beneficia de clemența instanței de a-i numi o pedeapsa

penală”, Colegiul penal lărgit statuează că aceasta reprezintă o concluzie a

recurentului bazată pe o apreciere proprie a probelor și stărilor de fapt și de drept

din dosar, opinie ce nu poate fi acceptată de instanța de recurs ordinar, or,

inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer(f.d. 147 v.I), înaintând cererea(f.d. 143

v.I) în prima instanță prin care recunoaște vina și probele pe dosar și a solicitat

examinarea cauzei penale în procedură simplificată, (potrivit procesului verbal al

ședinței din prima instanță din 24.11.2017(f.d. 137 – 138 v.I)), la ce procurorul nu

a avut obiecții.

Colegiul penal lărgit apreciază ca declarative alegațiile recurentului precum

că ”instanța de apel a admis apelul fără a menționa dacă admiterea este una

integrală sau parțială”, or, potrivit prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod penal:

”Instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele

decizii: 2) admite apelul, casînd sentința parțial sau total…”, potrivit deciziei

instanței de apel, atât în partea motivatorie(f.d. 236 v.I) cât și în partea

dispozitivă(f.d. 245 v.I) instanța de apel a indicat corect, conform prevederilor art.

415 alin. (1) pct. 2) Cod penal ”admite apelul procurorului, casează parțial

sentința”.

Instanța de recurs ordinar, apreciază ca inacceptabil și raționamentul

recurentului precum că ”pronunțând o decizie de condamnare cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pentru comiterea unei infracțiuni grave,

instanțele naționale au deturnat în acest caz particular logica politicii punitive

promovate de către autoritățile statului, inclusiv de către autoritatea judecătorescă

cu vocație de formare a practicii judiciare”, or, recurentul s-a rezumat doar la

invocarea declarativă a acestei idei fără a aduce careva argumente și probe în acest

sens.

Instanța de recurs mai indică că, instanța de apel corect, fără a admite erori de

drept privind individualizarea pedepsei în privința lui Butucel Alexandru, a numit

pedeapsa complimentară – privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul

farmaceutic pe un termen de 3 ani, așa cum a solicitat procurorul în apel(f.d. 159

v.I,) or, nu este nevoie ca inculpatul să dețină o licență în acest domeniu care i-ar

8

permite desfășurarea activității pentru a fi aplicată această pedeapsă

complimentară.

Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a aplicat prevederile art.

85 Cod penal în privința inculpatului Butucel Alexandru, sub aspectul că a motivat

cumularea parțială a pedepselor, dar a aplicat cumularea totală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului

Butucel Alexandru, instanța de apel aplicând prevederile art. 85 Cod penal a

indicat „În baza art. 85 Cod penal prin cumul de sentințe a adăuga parțial la

pedeapsa numită lui Butucel Alexandru partea neexecutată a pedepsei principale

și celei complimentare stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 14.06.2016 și a-i stabili pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare…”.

În continuare, Colegiul penal lărgit constată din sentința Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău din 14 iunie 2016(f.d. 40 – 43 v.I) că, Butucel Alexandru a fost

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c)

Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 3 ani închisoare, în temeiul art. 90 Cod

penal, pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

Conform deciziei instanței de apel(f.d. 232 – 245 v. I) atacată la moment,

inculpatului Butucel Alexandru i s-a stabilit pedeapsa în baza art. 217 alin. (4) lit.

b) Cod penal – 2 ani închisoare, astfel, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel indicând că în baza art. 85 Cod penal prin cumul de sentințe a adăugat parțial

la pedeapsa numită pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 14.06.2016, eronat i-a aplicat pedeapsa definitivă de 5 ani, or, în acest

caz suntem în situația când s-a adăugat total(3+2=5) pedeapsa numită prin sentința

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 14.06.2016.

În acest sens, Colegiul penal lărgit a conchis că instanța de apel greșit a aplicat

pedeapsa definitivă de 5 ani, or, prin cumul parțial al pedepselor urma să se

numească pedeapsa definitivă mai ușoară.

fi admis din alte motive decât cele indicate în recurs, cu casarea parțială a deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri noi în partea aplicării prevederilor

art. 85 Cod penal în privința lui Butucel Alexandru, confirmându-se temeiul pentru

recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că

s-a aplicat o pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale.

La aplicarea pedepsei definitive inculpatului Butucel Alexandru, Colegiul

penal lărgit, ținând cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune nouă gravă cu

o rezonanță socială sporită în termen de probațiune după aproximativ un an de la

prima condamnare, de motivele invocate de instanța de apel în decizie la stabilirea

pedepsei(f.d. 242 – 245 v.I), consideră inoportună aplicarea prevederilor art. 90, 70

alin. (31) Cod penal, în privința inculpatului Butucel Alexandru.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

9

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează în partea stabilirii pedepsei

definitive conform art. 85 Cod penal, decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 noiembrie 2018 și sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/

din 21 decembrie 2017 în privința lui Butucel Alexandru Alexei rejudecă cauza în

această parte, pronunțând următoarea hotărâre:

Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe a adăuga parțial la

pedeapsa aplicată prin decizie lui Butucel Alexandru Alexei partea neexecutată a

pedepsei principale și celei complimentare stabilite prin sentința Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 14 iunie 2016, stabilindu-i definitiv pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4(patru) ani 6(șase) luni, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare în societățile comerciale legate de

comerț pe termen de 1 (un) an și cu privarea de dreptul de a exercita activitate în

domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani.

Conform art. 72 alin. (3) Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui

Butucel Alexandru XXXXX urmează a fi executată în penitenciar de tip

semiînchis.

Termenul de executare a pedepsei cu închisoare lui Butucel Alexandru

XXXXX de calculat din ziua reținerii.

În rest se mențin prevederile deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

10