1ra-800/2019 — art.145 alin.2 lit.j,k, art.188 alin.2 lit.f, art.188 alin.3 lit.c,d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.145 alin.2 lit.j,k, art.188 alin.2 lit.f, art.188 alin.3 lit.c,d CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-800/2019 — art.145 alin.2 lit.j,k, art.188 alin.2 lit.f, art.188 alin.3 lit.c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-800/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E 12 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Boico Victor examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Pușca Alexei XXXXX, născut la XXXXX, originar XXXXX, domiciliat XXXXX. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.07.2017 – 28.09.2017;
Instanța de apel: 11.12.2017 – 17.01.2018;
Instanța de recurs: 06.03.2019 – 12.06.2019. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 28 septembrie 2017, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Pușca Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: art. 145 alin. (2) lit. j) și k) Cod penal la 13 (treisprezece) ani închisoare; art. 188 alin. (2) lit. f) și alin. (3) lit. c) și d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Pușca Alexei i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei închisorii, calculându-se din 28 septembrie 2017, cu includerea în acest termen a perioadei reținerii și deținerii în stare de arest de la 16 iunie 2017 până la 28 septembrie 2017. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Dracinschi Gheorghe împotriva lui Pușca Alexei Fiodor, dispunându-se încasarea din contul lui Pușca Alexei Fiodor în folosul succesorului părții vătămate Dracinschi Gheorghe prejudiciul material în mărime de 1149 (o mie o sută patruzeci și nouă) lei și prejudiciul moral în mărime de 100000 (o sută mii) lei. 1 S-a respins cerința înaintată de acuzatorul de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 6734 (șase mii șapte sute treizeci și patru) lei. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, Pușca Alexei, la 13.06.2017, aproximativ la orele 20.00 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se împreună cu cet. XXXXX pe litoralul râului Nistru la o distanță de aproximativ 250 metri de la traseul Vadul-lui-Vodă - Criuleni, în apropierea or. Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, sect. Ciocana, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a atacat-o pe ultima cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea acesteia, manifestată prin aplicarea mai multor lovituri cu pumnul peste față, cap și gâtul acesteia, provocându-i, potrivit raportului de expertiză judiciară medico- legală nr.80 D/l 168 din 29.06.2017, echimoze și excoriații în regiunea gâtului, fractura cornului drept al osului hioid, fractura ambelor coame ale cartilajului tiroid, revărsări sanguine în țesuturile moi ale gâtului la nivelul laringelui, leziuni care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă, după care i-a sustras de la urechi o pereche de cercei confecționate din aur la prețul de 3000 lei, de la gâtul acesteia un lănțișor confecționat din aur la prețul de 2000 lei și de pe degetul inelar, un inel confecționat din aur la prețul de 3000 lei, cauzându-i prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 8000 lei. Tot el, adică Pușca Alexei, la data de 13.06.2017, aproximativ la orele 20.00 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-se pe litoralul râului Nistru la o distanță de aproximativ 250 metri de la traseul Vadul lui Vodă - Criuleni, în apropierea or. Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, sect. Ciocana, după sustragerea prin tâlhărie a bunurilor cet. XXXXX, urmare a informării de către ultima despre intențiile ei de a sesiza organele de poliție despre sustragere, urmărind scopul omorului intenționat, pentru a ascunde infracțiunea de sustragere, i-a aplicat numitei multiple lovituri cu pumnul peste fața, capul și gâtul acesteia, provocându-i, potrivit raportului de expertiză judiciară medico- legală nr. 80 D/l 168 din 29.06.2017, traumă cranio-cerebrală închisă, echimoze, excoriații, plagă contuză în regiunea capului, echimoză și plagă contuză pe mucoasa buzei, fractura oaselor nazale, revărsări sanguine în țesuturile moi pericraniene, revărsări sanguine subarahnoidiene, hematom subdural, echimoze în regiunea trunchiului, revărsări sanguine în țesuturile moi a toracelui, leziuni care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă, după care a aplicat acțiuni violente cu caracter de sugrumare în privința numitei manifestate prin compresiunea organelor gâtului cu mâna și imobilizarea acesteia cu plasarea capului în apa râului Nistru, provocându-i asfixie mecanică prin sugrumare, în urma cărora XXXXX a decedat. Acțiunile inculpatului Pușca Alexei au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. f) și alin. (3) lit. c) și d) din Codul penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății și cu deosebită cruzime și art. 145 alin. (2) lit. j) și k) din Codul penal, omorul intenționat, adică omorul unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime și cu scopul de a ascunde o altă infracțiune. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei și în partea respingerii cererii de 2 încasare a cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri, în această parte, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatului Pușca Alexei să-i fie stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) și alin.(3) lit. c) și d) Cod penal - 8 ani închisoare, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. j), k) Cod penal - 30 de ani închisoare. În temeiul art.84 Cod penal, a-i stabili definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 30 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și să se încaseze de la inculpat în beneficiul statului suma de 6 734 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. În motivarea apelantul a invocat că, deși prima instanță a constatat corect vinovăția inculpatului, totuși aceasta a individualizat greșit pedeapsa aplicată inculpatului și a conchis eronat de a respinge solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată, care în opinia apelantului urmează a fi încasate de la inculpat, în baza art.art.227 - 229 Cod de procedură penală, odată ce acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018 a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea hotărârii atacate.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Pușca Alexei de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. j), k) și art.188 alin.(2) lit. f) și alin.(3) lit. c) și d) Cod penal. Instanța de apel a menționat că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate in rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală și prin încheierea din 29 august 2017, instanța de fond a admis cererea inculpatului, astfel, cauza a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 364/1 Cod de procedură penală (f. d. 212, 238, vol. I). 5.1. Reieșind din faptul că, sentința este contestată de către procuror în partea aplicării pedepsei și în partea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a verificat legalitatea pedepsei stabilite inculpatului și a conchis că, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și de art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, de gravitatea infracțiunilor comise, care se califică ca una fiind gravă, iar alta excepțional de gravă, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, care se caracterizează pozitiv, nu este angajat în câmpul muncii, nu se află la evidența medicului narcolog și/sau psihiatru, nu a recuperat prejudiciul succesorului victime, și- a recunoscut vina pe deplin, și întrucât la materialele cauzei nu există probe care ar atesta că, o pedeapsă privativă de libertate pe un termen de 20 de ani, nu ar duce la corectarea inculpatului, instanța de apel a considerat că pedeapsa stabilită de prima instanță este corectă și întemeiată, care, în opinia instanței de apel, va asigura realizarea scopului legii penale. Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit materialelor dosarului, inculpatul 3 Pușca Alexei anterior a fost judecat pentru infracțiuni similare, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Șelcovsc, Regiunea Moscova din 25.11.2004 în baza art.105 din Codul penal al Federației Ruse, la 11 ani privațiune de libertate, însă sentința în cauză urma să producă efecte juridice doar după recunoașterea acesteia de către instanțele naționale conform prevederilor art. 558 Cod de procedură penală, fapt care nu a avut loc. 5.2. Referitor la alegațiile procurorului, precum că prima instanță eronat a respins cerința acuzatorului de stat de încasare a cheltuielilor judiciare în sumă de 6 734 lei pentru efectuarea expertizelor judiciare, instanța de apel a considerat că sunt nefondate, iar soluția primei instanțe în acest sens legală și întemeiată. În acest context, instanța de apel, notificând prevederile art. 143 alin.(1) pct.6), alin. (2) și 229 Cod de procedură penală, a menționat că, potrivit materialelor cauzei, prin ordonanțele din 16.06.2017 și 19.06.2017, organul de urmărire penală a ordonat efectuarea expertizei medico - legale în vederea stabilirii gradului leziunilor corporale cauzate lui XXXXX și cauza morții în urma săvârșirii infracțiunii de către Pușca Alexei (f.d.49, 54, vol. I). La fel, a reținut că, pentru întocmirea raportului de expertiză medico - legală nr.1168 din 29.06.2017, au fost suportate cheltuieli în mărime de 6 286 lei; a raportului de expertiză medico - legală nr.80/D/1168 din 29.06.2017 au fost suportate cheltuieli în mărime de 320 lei; a raportului de expertiză judiciară nr.233 din 23.06.2017 au fost suportate cheltuieli în mărime de 210 lei. (f.d. 45 -48, 52 - 53, 56 - 57, vol. I) Astfel, reieșind din cadrul legislativ menționat supra, instanța de apel a relevat că, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat, deoarece cheltuielile sunt suportate în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în privința comiterii infracțiunii incriminate. În speță, expertizele judiciară și medico - legale au fost ordonate de către organul de urmărire penală, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.
Decizia instanței de apel pronunțată integral la data de 14 februarie 2018, este atacată cu recurs ordinar de către procuror, la 07 martie 2018, care, invocând prevederile art., 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea parțială a acesteia, în partea ce ține de individualizarea pedepsei și neîncasării cheltuielilor judiciare, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, indicând aceleași motive, care au fost expuse în cererea de apel.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal consideră nefondate alegațiile acuzatorului de stat sub aspectul temeiurilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct.10) Cod de procedură 4 penală și în acest sens se reține că, judecarea cauzei penale vizate în recursul ordinar a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, și la judecarea apelului declarat de procuror, instanța de apel a verificat îndeplinirea de către prima instanță a cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, constatând că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a fost viciată și respectând prevederile pct. (8) al acestui articol, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j), k) și 188 alin.(2) lit. f) și alin.(3) lit. c) și d) Cod penal. Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în ce privește stabilirea pedepsei inculpatului, deoarece la judecarea apelului declarat de procuror, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5, 5.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. De asemenea, Colegiul penal consideră că sunt nefondate și argumentele procurorului asupra soluției instanței de apel privind menținerea concluziei instanței de fond privind respingerea încasării cheltuielilor judiciare, care în opinia recurentului, urmau a fi încasate din contul inculpatului în beneficiul statului. Or, în sensul vizat instanța de apel și-a expus poziția sa, motivându-și soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5.2. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent privind blândețea pedepsei și respingerea cerinței privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414- 5 419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Pușca Alexei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 11 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Toma Nadejda Judecător Boico Victor 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.