1ra-689/19 — Art. 269 Cp

1ra-689/19 — Art. 269 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-689/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Șelencov Fiodor XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat

în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.09.2017 – 12.10.2017;

Instanța de apel: 06.11.2017 – 27.11.2017;

Instanța de recurs: 15.02.2019 – 05.06.2019;

A C O N S T A T AT :

în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Șelencov Fiodor

a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal

fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 1 (unu) an.

Fiodor fiind în stare de ebrietate alcoolică grad avansat, la data de 27.06.2017

aproximativ la ora 23.40, conducând ciclomotorul de model „Corsa Sonic”, fără

numere de înmatriculare, cu capacitatea cilindrică de 49,5 cm3 și, deplasându-se

pe str. Spicului din direcția str. Ialoveni spre șos. Hâncești mun. Chișinău,

exprimând neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, a încălcat

cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

nr.357 din 13.05.2009 și anume: prevederile pct. 3 al Regulamentului Circulației

Rutiere, în conformitate cu care „participanții la trafic sunt obligați să respecte

regulile de circulație, semnificația mijloacelor și prin acțiunile lor să nu cauzeze

prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului prevederile pct.10

1

alin. (1) lit. b) al Regulamentului Circulației Rutiere, în conformitate cu care,

„persoana care conduce un vehicul trebuie:...b) să posede cunoștințe și să execute

cerințele prezentului regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a

conduce în siguranță vehiculul pe drum...”, pct. II lit. c) al Regulamentului

Circulației Rutiere, în conformitate cu care „conducătorii de sunt obligați să poarte

pe cap casca de protecție prinsă cu cataramă în timpul deplasării pe motocicletă

(ciclomotor) și să se asigure că pasagerii au procedat la fel”; precum și prevederile

pct.45 al Regulamentului Circulației Rutiere, în conformitate cu care

„conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică

ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră; pct.109 alin. (1), alin. (4) al Regulamentului

Circulației Rutiere, în conformitate cu care „conducătorii de biciclete,

ciclomotoare, vehicule cu tracțiune animală, călăreții trebuie să circule pe drumul

public numai într-un singur rând, menținând în timpul deplasării, în raport cu

marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, fiind

îmbrăcați în vestă de protecție-avertizare fluorescent-reflectorizantă;

conducătorilor de ciclomotoare li se interzice să conducă în stare de ebrietate”, iar

drept urmare a încălcărilor enunțate mai sus, nu s-a isprăvit cu conducerea

ciclomotorului și în preajma imobilului nr.7, de pe str. Spicului mun. Chișinău, a

derapat de pe traseu, provocând căderea pasagerei Duca Tamara.

În rezultatul căderii, pasagerei Duca Tamara, i-au fost provocate potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. 1566/D din 19.07.2017, fractura osului radial

în loc tipic pe dreapta cu deplasarea fragmentelor, edem al țesuturilor moi la

nivelul antebrațului drept și mâna dreaptă, care au putut fi cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și

conform acestui criteriu se califică ca vătămare medie.

Astfel, prin acțiunile sale inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 269

alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – încălcarea de către pasager, pieton

sau alt participant la trafic a regulilor privind menținerea ordinii și securitatea

circulației, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 Cod penal.

admiterea cererii, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

3 ani, iar cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal a suspenda condiționat

executarea pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 ani și admiterea solicitării

acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 964,28 lei,

cu dispunerea încasării acestora din contul inculpatului în beneficiul statului,

invocând următoarele argumente:

- la individualizarea pedepsei instanța de judecată urma să țină cont de faptul

că inculpatul anterior a fost condamnat, se caracterizează negativ la locul de trai și

nu este angajat în câmpul muncii;

- instanța de judecată în mod eronat a reținut în calitate de circumstanță

atenuantă în baza art.76 din Codul penal, ”recunoașterea vinovăției”, or, în cazul

2

dat cauza a fost examinată în procedură specială, fiind admisă de către instanță

cererea inculpatului privind examinarea cauzei pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, iar însuși recunoașterea vinovăției este una din condițiile

procedurii date (alin. (2) art.3641 Cod procedură penală), iar ca consecință

inculpatul beneficiază de reducerea limitelor pedepsei prevăzute cu 1/3 (alin.8

art.364/1 Cod procedură penală) și aceasta ar însemna că aceleiași situații de drept

i se va acorda o dublă valență juridică;

- instanța nu a luat în considerație și circumstanța agravantă a gradului de

vinovăție a inculpatului prevăzută de art. 77 Cod penal, săvârșirea infracțiunii de

către o persoană în stare de ebrietate, or, conform certificatul nr.864 din

06.07.2017, cu privire la rezultatul analizei sângelui la alcool, în sângele acestuia

s-a depistat 2,70g/l de alcool etilic;

- consideră apelantul ilegală sentința primei instanțe și în partea ce vizează

neîncasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 964,28 lei, invocând în acest

sens faptul că, efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată

de săvîrșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, consideră că

cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii, temneiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără

săvîrșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

2017, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței fără

modificări.

intervenirea în sentința instanței de fond în această parte, or, după cum se constată

din materialele cauzei, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, s-a ținut cont

de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei,

inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

Verificând corectitudinea individualizării pedepsei penale stabilite în

privința inculpatului, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a

individualizat pedeapsa penală și prin urmare, a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a mai menționat că, cheltuielile suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, reprezintă

cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului.

recurs ordinar procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- Soluția instanței de apel de a respinge solicitarea acuzatorului de stat

referitor la încasarea de la Șelencov Fiodor a cheltuielilor de judecată contravine

normelor penale în vigoare.

3

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanțele de judecată nu au motivat

respingerea încasării cheltuielilor de judecată, adoptând în acest sens o decizie

neargumentată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la

concluzia de a respinge apelul procurorului, cu menținerea sentinței fără

modificări, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de

la inculpat a sumei de 965, 28 lei, ce constituie cheltuieli pentru efectuarea

expertizei medico-legale și pentru traducerea în limba rusă, or, cheltuielile

suportate de către organul de urmărire penală în speță nu sunt unele de natura de

a impune cheltuieli neprogramate și neincluse în cheltuielile evidente suportate

anume de către stat.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod penal stipulează, că cheltuielile judiciare cuprind

sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate,

reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și

asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea

corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice

garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor

deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei judiciare sau de

reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale

în cauza penală.

Totodată, alin. (3) prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

4

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în

urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate

să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,

reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul,

specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului

de urmărire penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării

respective.

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă

pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei

însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire penală

sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Prin urmare, suma de 964, 28 lei este compusă din efectuarea expertizei

medico-legale (Raportul nr. 1566/D din 19 iulie 2017 (f. d. 46 – 47), servicii de

traducere română-rusă (f. d. 86), or, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului

prin intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun

din cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă

nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire

penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmării penale sau judecarea

cauzei.

Așa dar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că aceste

cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are atribuția

de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse, însă

aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri

suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru

stabilirea cauzei decesului victimei, sunt evidente și necesare pentru a demonstra

existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod

de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent prescrisă la

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată la examinarea

5

recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Șelencov Fiodor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

6