1ra-684/19 — Art. 322 alin. 1 Cp

1ra-684/19 — Art. 322 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-684/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Guțanu Andrian în numele inculpatului Goia Dumitru, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Goia Dumitru XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.05.2018 – 21.09.2018;

Instanța de apel: 30.10.2018 – 28.11.2018;

Instanța de recurs: 14.02.2019 – 05.06.2019;

A C O N S T A T AT :

2018, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, Goia Dumitru a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 322 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1

(unu) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată condiționat

pe un termen de probațiune de 5 (cinci) ani dacă, în termenul de probațiune,

condamnatul Goia Dumitru, nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare

exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui Goia

Dumitru în contul statului a prejudiciului cauzat în urma efectuării raportului de

constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-l 171 din 30.03.2018 în sumă de 1680

lei, a fost respinsă. Toate aceste cheltuieli judiciare fiind trecute în contul statului,

potrivit prevederilor art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală.

de 31 ianuarie 2018, aproximativ la orele 18:00 min., având scopul transmiterii

ilegale a unor obiecte interzise persoanelor deținute în penitenciare, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind

în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la

1

atingerea scopului stabilit, a încercat să arunce peste edificiile de pază ale

Penitenciarului nr.9-Pruncul, situat pe str. Pruncul, 44 din mun. Chișinău, obiecte

suspecte, însă a fost stopat de către colaboratorii penitenciarului și în urma

verificării, asupra acestuia a fost depistat un obiect sferic în care se afla substanță

vegetală de culoare verde și un obiect în care se aflau trei comprimate. Conform

raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-l 171 din 30 martie

2018, s-a stabilit că masa vegetală uscată, mărunțită de culoare verde, depistată și

ridicată la 31 ianuarie 2018 de către colaboratorii Penitenciarului nr.9-Pruncul de

la Goia Dumitru, reprezintă marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante, cantitatea acesteia (marijuană-materie uscată) constituind 78,31 g,

care potrivit Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor ce conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari.

Totodată, prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1-

10 Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS a celor trei comprimate cu

inscripția „B8”, ridicate în circumstanțele de mai sus, s-a depistat buprenorfin,

care se atribuie la substanțe psihotrope, cantitatea acesteia (buprenorfin)

constituind 0,024 g (3x0,008g), care, potrivit Hotărârii Guvernului nr.79 din

23.01.2006, privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor ce conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, reprezintă proporții mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Goia Dumitru a săvîrșit infracțiunea

prevăzută de art. 322 alin. (1) Cod penal - transmiterea ilegală a unor obiecte

interzise persoanelor deținute în penitenciare, adică încercarea de a transmite

prin orice mijloace persoanelor deținute în penitenciare a drogurilor, săvârșită în

proporții mari.

Chișinău Oficiul Buiucani, Dan Solovei a declarat apel prin care solicită admiterea

apelului, casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.09.2018,

rejudecarea cauzei penale cu adoptarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Goia Dumitru, recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.322 alin. (1) Cod penal, să-i fie numită pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an de zile, cu dispunerea încasării din contul

lui Goia Dumitru în beneficiul statutului a cheltuielilor judiciare legate de

efectuarea și întocmirea raportului de constatatre tehnico-științifică nr.34/12/l-R-

l 171 din 30.03.2018 în cuantum de 1680 lei, invocând următoarele argumente:

- pedeapsa aplicată inculpatului Goia Dumitru de către instanța de judecată

este greșit individualizată. Instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei care

primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi

infracțiuni atît din partea condamnatului cît și a altor persoane. Or, conform

informației furnizate de către MAI, Direcția servicii publice și guvernamentale a

STI, Secția informație cu caracter penal-„F246” Goia Dumitru, până la săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 322 alin. (1) Cod penal pentru care a fost condamnat,

a săvîrșit anterior mai multe infracțiuni, fiindu-i aplicate pedepse privative precum

și nonprivative de libertate și anume: prin sentința Judecătoriei Sîngerei din

30.04.2001 Goia Dumitru a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 119 alin.(3) Cod penal (redacția anului 1961) fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2700 lei; prin sentința Judecătoriei

2

Telenești din 02.11.2005 Goia Dumitru a fost condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 195 alin.(2) Cod penal (redacția anului 1961) fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani; prin sentința

Judecătoriei Telenești din 20.12.2005 Goia Dumitru a fost condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin.(1) Cod penal (redacția anului

1961) fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani;

- luând în considerare faptul că inculpatul Goia Dumitru a fost anterior

condamnat pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, fiindu-i stabilite pedepse sub

formă de amendă și închisoare cu executarea pedepsei, săvârșind din nou o

infracțiune intenționată, autorul cererii de apel consideră că corectarea acestuia

prin aplicarea unei pedepse non-privative de libertate nu va putea atinge scopul

pedepsei penale;

- pedeapsa aplicată de către instanța de judecată în privința inculpatului Goia

Dumitru nu corespunde personalității lui și pericolului social pe care îl reprezintă.

Pedeapsa prea ușoară care a fost aplicată inculpatului, prin aplicarea închisorii cu

suspendarea executării pedepsei, va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea

statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în

eficacitatea și echitatea sistemului de justiție;

- în speță nu va fi atins scopul pedepsei penale: prevenția generală precum și

nici pe cea specială. În acest mod, acuzarea consideră că pedeapsa stabilită

inculpatului, este neîntemeiată și individualizată contrar prevederilor art. 61 Cod

penal, nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și din partea altor persoane, or,

infracțiunile contra patrimoniului reprezintă o periculozitate și o frecvență sporită

în prezent;

- instanța de judecată nejustificat, interpretând eronat prevederile legislației

naționale procesual penale, a respins solicitarea acuzatorului în partea încasării

din contul inculpatului Goia Dumitru, în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare,

ce țin de efectuarea și întocmirea raportului de constatare tehnico- științifică

nr.34/12/1 -R-1171 din 30.03.2018, or, ținând cont de prevederile art. 227, 228,

229 Cod de procedură penală se ajunge la concluzia că, instanța de judecată eronat

a interpretat prevederile legislației, având obligația de a decide asupra cheltuielilor

judiciare solicitate spre încasare din contul inculpatului, suma cărora fiind indicată

în raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-l 171 din 30.03.2018 și

constituie - 1680 lei, ori în caz contrar instanța urma să motiveze soluția trecerii

cheltuielilor suportate în contul statului.

2018, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința în partea

stabilirii pedepsei și cheltuielilor de judecată și în această parte a fost pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căruia lui

Goia Dumitru recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 322

alin. (1) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost încasate din contul lui Goia Dumitru, cheltuielile judiciare în sumă de

1680 lei în beneficiul statului.

În rest a fost menținută sentința.

inculpatului Goia Dumitru în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin

3

următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele:

- Declarațiile martorilor Mirca Mihail și Levițchi Ghenadie;

- raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-l 171 din 30 martie

2018 (f. d. 14);

- procesul-verbal de percheziție (control, cercetare) și ridicare din 31

ianuarie 2018 (f. d. 22);

- corpuri delicte: un pachet din polietilenă de culoare albastră cu sigila „expert

judiciar 029” (f. d. 30).

Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în

cadrul întregului proces penal, verificate de către instanța de apel, a considerat că,

vinovăția inculpatului deplin este dovedită și acțiunile lui Goia Dumitru corect au

fost încadrate în temeiul art. 322 alin. (1) Cod penal.

Totodată instanța de apel a menționat că, la stabilirea măsurii și mărimii

pedepsei în privința inculpatului Goia Dumitru, în vederea corectării, reeducării,

precum și ca măsură de pedeapsă, prima instanță i-a stabilit o pedeapsă prea

blândă.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Goia Dumitru

prima instanță nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia,

considerând eronat că reeducarea și corectarea lui Goia Dumitru e posibilă fără

izolare de societate, în conformitate cu cerințele art. art. 75-78 Cod penal

aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 5

ani.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, pedeapsa este echitabilă și atunci

când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale,

cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

de către condamnat, precum și de alte persoane. Astfel, prima instanță la stabilirea

pedepsei nu a luat în considerare faptul că inculpatul Goia Dumitru a comis o

infracțiune ce periclitează relațiile sociale cu privire la transmiterea în condiții de

legalitate a obiectelor către persoanele deținute în penitenciare, fiind ignorate și

prevederile art. 2 alin.(2) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a indicat că conform informației furnizate de către

MAI, Direcția servicii publice și guvernamentale a STI, Secția informație cu

caracter penal-„F246” Goia Dumitru, până la săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 322 alin. (1) Cod penal pentru care a fost condamnat, a săvârșit anterior mai

multe infracțiuni, fiindu-i aplicate pedepse privative precum și non- privative de

libertate și anume: prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 30.04.2001 Goia

Dumitru a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 119

alin.(3) Cod penal (redacția anului 1961) fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 2700 lei; prin sentința Judecătoriei Telenești din 02.11.2005

Goia Dumitru a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 195

alin.(2) Cod penal (redacția anului 1961) fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 12 ani; prin sentința Judecătoriei Telenești din

4

20.12.2005 Goia Dumitru a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 195 alin.(l) Cod penal (redacția anului 1961) fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani. Prin, ce se confirmă că,

inculpatul nu a făcut concluziile necesare și nu a pășit pe calea corijării.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond,

precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal. Sub

acest aspect instanța de apel a reținut că, modalitatea de executare a pedepsei

aleasă în privința inculpatului – și anume executarea reală, este în acord cu

principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și urmările

acțiunile făptuitorului, cât și comportamentul său post infracțional care a

recunoscut vina, care anterior a comis alte infracțiuni.

Instanța de apel la emiterea deciziei a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75-

78 Cod penal, care stipulează expres că, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților,

cât și a altor persoane.

Astfel, instanța de apel a considerat ca circumstanțele menționate indică la

faptul că inculpatul Goia Dumitru, urmează, în vederea corectării și reeducării,

precum și ca măsură de pedeapsă, a-i fi aplicată o pedeapsă reală cu închisoare în

limitele sancțiunilor prevăzute de art. 322 alin. (1) Cod penal.

A menționat instanța de apel faptul că, în cauza dată nu există și nu au fost

stabilite careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora

esențial gravitatea faptei inculpatului, iar în calitate de circumstanțe atenuante

prevăzute de art.76 din Codul penal a fost stabilită căința sinceră, pe când aceste

circumstanțe au fost luate în considerație la examinarea cauzei în procedură

simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, astfel inculpatul

beneficiind de o reducere a pedepsei cu 1/3 din cea prevăzută de lege, deci acestor

circumstanțe nu le pot fi redate dublă valoare juridică și aplicabilitate în

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Totodată, instanța de apel a reținut că, fiind justificate solicitările

procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare pentru

efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-l 171 din

30.03.2018, în sumă de 1680 lei, or, potrivit normelor legale menționate supra

cheltuielile judiciare solicitate pentru efectuarea expertizelor urmează a fi trecute

în contul inculpatului.

recurs ordinar avocatul Guțanu Andrian în numele inculpatului Goia Dumitru, prin

care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu menținerea sentinței fără

modificări.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nemotivat și neîntemeiat i-a aplicat inculpatului pedeapsa

privativă de libertate, or, instanța de fond corect i-a stabilit pedeapsa fără a-l izola

de societate.

recursului pe motiv, că pedeapsa stabilită de instanța de apel este în dependență

5

de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute de art. 76 - 77 Cod penal ,

precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal, 3641 Cod de procedură

penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că

pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de recurs ordinar supune

verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de pct.

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, motivare pe care instanța de recurs ordinar o

susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod

penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

6

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai

aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Conform deciziei instanței de apel, inculpatul a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 322 alin. (1) Cod penal, a cărui sancțiune prevedea

pedeapsă cu amendă în mărime de până la 650 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de

până la 2 ani.

La aplicarea pedepsei cu închisoarea inculpatului, instanța de judecată a ținut

cont de personalitatea inculpatului, de comportamentul inculpatului până și după

săvârșirea infracțiunii, de faptul prezenței condamnării anterioare, antecedentul

penal fiind stins, nu este angajat oficial în câmpul muncii, a recunoscut comiterea

infracțiunii.

Totodată, ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute de

art. 3641 Codul de procedura penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și nu a

solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că din

probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt constatate și că sunt

suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei

pedepse, prin urmare, inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei cu 1/3 a

limitelor de pedeapsă.

Astfel, Colegiul penal consideră, că instanța de apel, individualizând pedeapsa

inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și a motivat aplicarea

față de inculpat a pedepsei închisorii în baza tuturor circumstanțelor constatate

în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei, ținând cont și de faptul că,

inculpatul anterior a fost condamnat, însă nu a făcut concluziile corespunzătoare,

prin urmare, Colegiul consideră, că instanța corect a concluzionat că o pedeapsă

mai blândă din numărul celor menționate în sancțiunea normei incriminate

inculpatului, nu va asigura scopul pedepsei.

Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție

și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de

judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va

ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de

judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în termenul de probă pe

care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare

exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Astfel, referitor la argumentele recurentului privind menținerea sentinței prin

care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsă non-privativă de libertate prevăzută de

art. 90 Cod penal, instanța de recurs remarcă că textul art. 90 alin. (1) Cod penal,

prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a

7

aplica prevederile acestei norme, în speță nefiind stabilite careva circumstanțe

care ar face posibilă aplicarea în privința inculpatului a suspendării executării

pedepsei închisorii stabilite de către instanțele de judecată, cu atât mai mult că

inculpatul anterior a mai săvârșit infracțiuni.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Goia Dumitru, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel

nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă,

deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele

recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Guțanu Andrian în

numele inculpatului Goia Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Goia Dumitru

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

8