ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.06.2019

1ra-867/2019 — art. 186 al. 2 lit. b, c, d CP

HOTĂRÂRE
26.06.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 al. 2 lit. b, c, d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-867/2019 — art. 186 al. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-867/2019

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Radu Sâli, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în

cauza penală, în privința lui

Hîncu Fiodor XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 01.11.2017 până la 18.04.2018;

Instanța de apel de la 04.05.2018 până la 18.12.2018;

Instanța de recurs de la 20.03.2019 până la 29.05.2019.

a c o n s t a t a t :

încetat procesul penal privind învinuirea lui Fiodor Hîncu de comiterea infracțiunilor

prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul din 10 noiembrie 2017)

și art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul din 18 noiembrie 2017), în legătură

cu împăcarea părților.

Totodată, inculpatul Fiodor Hîncu a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d), art. 186 alin. (2) lit. b), c) și

d), art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă după cum urmează:

- art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul din 19 noiembrie 2017)

închisoarea pe un termen de 2 ani;

- pe art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul din 20 noiembrie 2017)

închisoarea pe un termen de 2 ani;

- pe art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul din luna noiembrie 2017)

închisoarea pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumularea parțială a pedepselor aplicate, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

1

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului Fiodor Hîncu pe o perioadă de

probațiune de 4 ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune, îndreptățind prin

comportare exemplară încrederea acordată.

Prin aceeași sentință inculpatul Dumitru Sănduță a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d), art. 186 alin.(2) lit.

b), c) și d), art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d), art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d), art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) și art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal.

Hîncu la 10 noiembrie 2017, aproximativ la ora 17:30 min., având scopul sustragerii

pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și împreună cu Dumitru

Sănduță, au pătruns în curtea casei cet. Ivan Vornicescu situată în XXXXX, de unde au

sustras pe ascuns, din beciul gospodăriei, o drujbă electrică de model „Vega 220W" la

preț de 2 000 lei, pe care ulterior au vândut-o cet. Sergiu Toma, cauzând astfel părții

vătămate un prejudiciu material considerabil.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Fiodor Hîncu a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, în perioada 18 - 20 noiembrie 2017, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, de comun acord și împreună cu Dumitru Sănduță, au

pătruns pe teritoriul Stației de pompare situată în or. Ialoveni administrată de SRL

„Naiman-Com", de unde au sustras pe ascuns 25 popi telescopici la preț de 250 lei

pentru o bucată, în suma de 5 000 lei, pe care ulterior le-au vândut cet. Andrei Scurtu,

cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Fiodor Hîncu a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, în perioada 19 - 20 noiembrie 2017, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, de comun acord și împreună cu Dumitru Sănduță, au

pătruns pe teritoriul Uscătoriei de lemn situată în XXXXX de unde au sustras pe

ascuns, dintr-o încăpere separată utilizată de către Alexandru Costiș, o bobină de

cablu electric a cărui lungime era de aproximativ 100 metri la preț de 5 100 lei, pe care

ulterior a vândut-o cet. Andrei Scurtu, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu

material considerabil.

2

Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpatul Fiodor Hîncu a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în alt loc de

depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

Tot el, în perioada 19 - 20 noiembrie 2017, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, de comun acord și împreună cu Dumitru Sănduță, au

pătruns în curtea casei cet. Ion Taran situată în XXXXX, de unde pe ascuns din

interiorul unei anexe, au sustras pe ascuns 30 de hulubi de specie, la prețul de 200 lei

fiecare, un iepure la prețul de 600 lei, precum și un foarfece de grădină la prețul de 80

lei, pe care ulterior le-a realizat. Lui Ana Dănuță i-a vândut hulubii de specie, lui

Gheorghe Cherdivară i-a vândut iepurele, cauzând astfel părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în sumă de 6680 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Hîncu Fiodor a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile

Tot el, în luna noiembrie 2017, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane, de comun acord și împreună cu Dumitru Sănduță, au pătruns pe

teritoriul casei în construcție a cet. Maxim Mofluz situată în XXXXX, de unde pe

ascuns au sustras 30 popi telescopici la prețul de 180 lei pentru o bucată, pe care

ulterior i-a vândut-o lui Andrei Scurtu, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu

material considerabil în sumă de 5 400 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Fiodor Hîncu a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

2.1. În ședința de judecată inculpatul a declarat personal prin înscris autentic, că

recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu solicită administrarea

de noi probe, potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Alexandru Bogos în numele inculpatului Fiodor Hîncu prin care invocă dezacordul

cu soluția instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a invocat că pedeapsa aplicată

inculpatului este prea blândă, or, instanța de fond la aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal nu a luat în considerație faptul că au fost comise mai multe infracțiuni într-un

termen scurt de timp, au fost comise sub influența alcoolului, inculpatul este anterior

3

condamnat cu pedeapsa de închisoare, fapt care nu l-a împiedicat să comită din nou

infracțiuni.

În concluzia celor relevate, procurorul a solicitat casarea sentinței în partea

stabilirii pedepsei inculpatului Fiodor Hîncu, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să dispună încetarea procesului penal privind învinuirea lui Fiodor Hîncu de

comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul

din 18 noiembrie 2017) și art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul din

10.11.2017), în legătură cu împăcarea părților. Inculpatului Fiodor Hîncu recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), și d) Cod penal,

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) și art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, să-i fie stabilită

pedeapsa după cum urmează: pe art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul

din 19.11.2017) pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 2 ani; pe art. 186 alin. (2) lit.

b), c) și d) Cod penal (episodul din 20.11.2017) pedeapsa cu închisoarea pe un termen

dc 2 ani; pe art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (episodul din luna noiembrie

2017) - pedeapsa cu închisoarea pe un termen dc 2 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs dc infracțiunii, prin

cumularea parțială a pedepselor aplicate, inculpatului să îi fie stabilită o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

3.2 În motivarea cererii de apel, avocatul Alexandru Bogos în numele

inculpatului Fiodor Hîncu a invocat dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului,

considerând-o prea aspră. În susținerea poziției sale, apărătorul a menționat că

instanța nu a luat în calcul că inculpatul care a solicitat examinarea cauzei penale în

procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, și a

recunoscut vina integral pe capătul de acuzare înaintat, căindu-se sincer.

În aceste circumstanțe, avocatul a indicat că, inculpatului urmează să îi fie

stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, iar pe

două episoade de furt Fiodor Hîncu a încheiat acorduri de împăcare cu părțile

vătămate, iar încă pe alte două episoade de furt părțile vătămate au depus cereri prin

care au indicat asupra faptului, că nu au careva pretenții materiale față de inculpați,

iar partea vătămată Taran a indicat faptul că jumătate din dauna cauzată i-a fost

restituită.

2018, au fost respinse apelurile declarate de către procuror, avocatul Alexandru Bogoș

în numele inculpatului Fiodor Hîncu, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect l-

a găsit vinovat de comiterea infracțiunilor imputate și i-a stabilit pedeapsa în

4

corespundere cu caracterul și gradul de pericol social al crimei comise, personalitatea

inculpatului, circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii prevăzute de art.

76, 77 Cod penal, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

În această odine de idei, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate, atât

alegațiile procurorului, precum că prima instanță a aplicat lui Fiodor Hîncu o

pedeapsă prea blândă, care nu-și va atinge scopul asupra corectării și reeducării

vinovatului, cât și alegațiile avocatului în numele inculpatului precum că pedeapsa

stabilită este una prea aspră.

Astfel, aplicând pedeapsa, instanța de apel a menționat că prima instanță

întemeiat a luat în calcul la stabilirea pedepsei următoarele caracteristici ale

inculpatului, și anume a recunoscut vina integral, cauza fiind examinată în procedura

simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, se căiește sincer de cele

comise, nu se află la evidența medicului psihiatru și nici la evidența medicului

narcolog, caracterizarea parțial satisfăcătoare la locul de trai, inclusiv că anterior a fost

atras la răspundere penală.

De asemenea, instanța de apel a indicat că, argumentele apărătorului precum că

instanța de fond urma să aplice inculpatului o pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul statului, sunt nefondate, or, din declarațiile inculpatului din

instanța de fond nu rezultă manifestarea de voință a lui Fiodor Hîncu de a executa

pedeapsă sub forma muncii neremunerate în folosul comunității.

Mai mult, instanța de apel a luat în calcul și comportamentul inculpatului care

nu a fost prezent la pronunțarea sentinței în prima instanță, iar fiindu-i impusă

obligațiunea de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a sentinței, s-a eschivat

de a se prezenta în ședințele de judecată a instanței de apel, fapt ce a dus la anunțarea

în căutare a ultimului.

Subsecvent, instanța de apel a remarcat că conform prevederilor prevederile art.

16 alin. (3) Cod penal, infracțiunile comise de către inculpat se atribuie la categoria

infracțiunilor mai puțin grave, care se pedepsesc cu amendă de la 650 până la 1 350

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la

240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. De asemenea, instanța de apel a luat în

calcul faptul că în cauza respectivă nu au foste reținute circumstanțe agravante, iar ca

circumstanțe atenuante s-a reținut recunoașterea vinei.

Totodată, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a considerat

că inculpatul urmează a fi condamnat de comiterea infracțiunile prevăzute de art.186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal (3 episoade), luând în considerare că pe 2 episoade s-a

împăcat cu părțile vătămate, prin numirea unei pedepsei cu închisoare pe un termen

5

de 2 ani pe fiecare episod, prin cumularea parțială a pedepselor stabilindu-i-se

pedeapsă definitivă de 4 ani închisoare, iar prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii pe o perioadă de

probațiune de 4 ani.

Cu referire la argumentele procurorului precum că, suspendarea pedepsei

penale stabilite inculpatului este nejustificată și nu corespunde gravității faptelor

imputate și circumstanțelor cazului, inclusiv în coroborare cu personalitatea celui

vinovat și comportamentului acestuia, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate,

menționând că prima instanță just a reținut din materialele cauzei că inculpatul a

conlucrat cu organul de urmărire penală astfel posibilă recuperarea bunurilor sustrase

de la părțile vătămate, cu excepția a 22 hulubi, considerând just că corectarea și

reeducarea acestuia este posibilă fără izolarea acestuia de societate, acordându-i

inculpatului șansa de a îndreptăți încrederea acordată de instanță.

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel într-

un alt complet de judecată, deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

În motivarea recursului, procurorul susține că, decizia instanței de apel nu

cuprinde motivele prin care instanța a ajuns la concluzia de a suspenda condiționat

executarea pedepsei penale aplicate inculpatului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

6

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, Colegiul penal menționează că este

unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că,

pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se

pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima

instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea

acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat

și corect asupra motivelor relevante din cererile de apeluri și pentru a evita repetări

inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la temeiul invocat de către procuror precum că, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele

de fond ori de apel, atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de

procedură penală, instanța de recurs remarcă că, recurentul critică decizia în partea

suspendării condiționate a executării pedepsei penale, menționând că instanța de apel

la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și

a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie

să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea

socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal,

ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

7

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a stabilit pedeapsa

inculpatului, conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal)

în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod

penal.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului

precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea blândă, din considerentul că aceasta

este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul, a

recunoscut vina în instanța de apel, se căiește sincer de cele comise, a comis o

infracțiune care face parte din categoria celor mai puțin grave și de comportamentul

acestuia după și în timpul examinării cauzei.

La stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta

să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului.

De asemenea, Colegiul penal susține că, instanța de apel s-a expus motivat și

detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată

condiționat executarea pedepsei lui Fiodor Hîncu pe o perioadă de probațiune de 4

ani, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra

acesteia.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpatului, este

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul

social al infracțiunilor săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurent

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat

8

în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar depus de către procurorul, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penal,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Hîncu Fiodor

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 iunie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-05-13
0,94
1ra-954/2020 — art. 206 al. 1, 220 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-954/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisibil
CSJ 2019-10-02
0,94
1ra-1401/2019 — art. 186 al. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1401/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 02 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2020-07-07
0,94
1ra-769/20 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-769/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu, a j
CSJ 2019-12-18
0,94
1ra-1680/2019 — art. 27, 187 al. 2 lit. b, d, e, f, 187 al. 2 lit. b, d, e f CP
Dosarul nr. 1ra-1680/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2019-01-25
0,94
1ra-2206/2018 — art.192 alin.2 lit.b CP
ianuarie 2019. Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Dosarul nr. 1ra-2206/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E D I S P O Z I T I V 9 26 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie
Sursă