1ra-631/2019 — art. 314 alin. 1 CP

1ra-631/2019 — art. 314 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-631/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

inculpatul Jardan Grigore, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni

/sediul Călărași/ din 18 iunie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Jardan Grigore Xxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Jardan Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

314 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 500 unități convenționale.

De asemenea, s-a soluționat soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Jardan Grigore,

conștientizând gradul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, în perioada lunilor

septembrie - noiembrie 2015, fiind învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 165 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, în cauza penală nr. 2015515019 aflată spre

examinare în fond pe rolul Judecătoriei Orhei, urmărind scopul ascunderii

adevărului în procesul de înfăptuire a justiției și eschivarea sa de la răspundere

penală, intenționat, prin constrângere, promisiuni și oferirea de bunuri, a întreprins

acțiuni ilegale de influențare a părții vătămate Danița Constantin, în vederea

schimbării declarațiilor acestuia, date anterior în cadrul urmării penale.

Astfel, în perioada lunilor septembrie - octombrie 2015, Jardan Grigore,

având calitatea de inculpat în cauza penală nr. 2015515019 (dosarul penal nr. 16rj-

585/15), aflată spre examinare în fond pe rolul Judecătoriei Orhei, urmărind scopul

1

ascunderii adevărului în procesul de înfăptuire a justiției și de a evita atragerea la

răspundere penală în cadrul judecării cauzei penale privind învinuirea sa în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, în cadrul

discuțiilor telefonice, l-a constrâns pe Danița Constantin să facă declarații

mincinoase instanței de judecată, amenințându-1 cu răfuiala fizică, în timp ce

ultimul deținea calitatea procesuală de parte vătămată în cadrul prezentei cauze

penale.

Ulterior, la 04 noiembrie 2015, Jardan Grigore, urmărind același scop, s-a

deplasat în s. xxxx, r. xxxxxxx, unde, întâlnindu-se cu partea vătămată Danița

Constantin l-a determinat pe acesta să-și schimbe declarațiile și să depună

declarații mincinoase în instanța de judecată, în cadrul cercetării judecătorești.

Concomitent, în circumstanțele menționate supra, întru realizarea scopului

infracțional, de determinare la depunerea declarațiilor mincinoase a părții vătămate

Danița Constantin, Jardan Grigore i-a transmis ultimului o geantă de culoare roșie

cu haine, o sticlă de rachiu și bani în sumă de 150 lei, promițându-i că-i va

transmite inclusiv suma de 250 de euro, dacă la ședința de judecată programată

pentru 05 noiembrie 2015 va depune declarații mincinoase și nu va declara nimic

împotriva sa.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Jardan Grigore în baza art.

314 alin. (1) Cod penal - determinarea, prin constrângere sau prin promisiune, prin

oferire sau dare de bunuri, servicii ori de alte avantaje patrimoniale sau

nepatrimoniale, a martorului sau a părții vătămate la depunerea de declarații

mincinoase, a expertului la formularea de concluzii sau declarații false, a

interpretului sau a traducătorului la efectuarea de interpretări sau traduceri

incorecte, precum și eschivarea de la depunerea declarațiilor, de la formularea

concluziilor sau declarațiilor, de la efectuarea interpretărilor sau traducerilor, în

cadrul procesului civil, procesului penal.

Ion în numele inculpatului Jardan Grigore, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul Jardan Grigore să fie achitat de sub învinuirea

de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- pe parcursul cercetării judecătorești, cât și la faza de urmărire penală s-a

demonstrat că urmărirea penală s-a efectuat cu grave abateri de la normele Codului

de procedură penală, or, urmărirea penală în privința lui Jardan Grigore a fost

pornită la 10 noiembrie 2015 și abia la 27 septembrie 2016 a fost recunoscut în

calitate de bănuit, nefiind argumentată tergiversarea cauzei penale ce a dus la

2

încălcarea termenului rezonabil de desfășurare a urmăririi penale și respectiv

calitatea de bănuit de 3 luni, ce trebuia să ducă la încetarea procesului penal;

- potrivit declarațiilor martorului Danița Constantin, cât și din raportul depus

de OSI PCE al CCTP al INI al IGP locotenent major de poliție, Budan Alexandru,

rezultă că la 05 noiembrie 2015 pretinsa geantă ar fi fost transmisă la 04 noiembrie

2015, ora 19:30, apelul telefonic ar fi parvenit la 21:50 în adresa ofițerului de

urmărire penală, însă geanta a fost ridicată conform procesului-verbal de ridicare

(f.d. 27) la 17 decembrie 2015 peste o lună și 13 zile, tot în procesul-verbal de

ridicare lipsește mențiunea cu privire la ridicarea sumei de 150 lei și a sticlei de

rachiu pe care Danița Constantin susține că a primit-o de la Jardan Grigore;

- perioada de timp dintre înștiințarea telefonică efectuată de Danița

Constantin și momentul ridicării genții nu este altceva decât perioada de care a

avut nevoie Danița Constantin și fratele acestuia, Mihail, pentru a găsi hainele și

geanta care au fost oferite ca cadou, vara, de Jardan Valentin, în scopul fabricării

probelor în prezenta cauză penală;

- martorul Danița Constantin a declarat că a fost telefonat de Jardan Grigore

la 04 noiembrie 2015, pentru a se întâlni, însă conform descifrărilor telefonice de la

04 noiembrie 2015, de pe telefonul care acuzarea consideră că aparține lui Jardan

Grigore nu se atestă nici un apel de ieșire, ce iarăși confirmă faptul că Danița

Constantin ascunde adevărul;

- conform (f.d. 46-47) procesului-verbal de examinare a obiectului, între

telefonul cu nr. xxxxxx și telefonul cu numărul xxxxx au fost efectuate în total 2

apeluri de ieșire, ce denotă că Danița Constantin a sunat pe acest număr și

nicidecum viceversa cum declară ultimul. Tot în acest proces-verbal se

menționează existența a 30 apeluri de intrare ceia ce nu se arată în descifrări, din

care considerent procesul-verbal de examinare a obiectului urmează a fi declarat

nul de instanța de judecată;

- nu pot fi reținute argumentele instanței de judecată potrivit cărora

argumentele apărării în ceea ce privește termenul deținerii de către Jardan Grigore

a calității de bănuit, precum și nulitatea proceselor-verbale de examinare din 21

septembrie 2016 a descifrărilor convorbirilor telefonice, au fost declarate contrar

prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, deoarece avocatul Chitoroaga Ion a

intervenit la faza judecării cauzei și astfel a înaintat cererea de declarare a nulității

probelor în termen. Totodată apărătorul Chirtoacă Tudor a înainat o cerere privind

încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de 3 luni a calității

de bănuit a lui Jardan Grigore, iar numărul de telefon xxxxxx este deținut de

Deseatnic Cristina, ce nu a fost luat în considerare de instanța de judecată;

3

- declarațiile martorilor Danița Constantin și Danița Mihail urmează a fi

apreciate critic, or aceștia au interes de răzbunare în prezenta cauză pe Jardan

Grigore;

- la 04 noiembrie 2015, Jardan Grigore se afla în arest la domiciliu, ceea ce a

fost instituit prin obligația de a nu părăsi domiciliu, ca loc de executare a măsurii

preventive a fost indicat str. xxxx, xxxx, mun. Chișinău, ce confirmă faptul că

Jardan Grigore la 04 noiembrie 2015 se afla în mun. Chișinău, str. xxxxxx;

- prin încheierea Judecătoriei Orhei din 18 noiembrie 2015, definitivă și

irevocabilă, s-a constatat că de la 20 iulie 2015 până la data de 18 noiembrie 2015

nu sunt prezentate careva acte ale organului învestit cu supravegherea arestării la

domiciliu, prin care să confirme/infirme respectarea de către Jardan Grigore a

restricțiilor lui prin respectiva măsură preventivă, și prima instanță nu a dat

apreciere acestui argument or aceasta reprezintă încă o abatere intenționată a

organului de urmărire penală.

2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată

de către prima instanță, neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței în această

parte.

De asemenea, s-a atestat că prima instanță a apreciat corect probele și

circumstanțele cauzei penale, examinând probele administrate din punct de vedere

a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului Jardan Grigore, în baza

dispoziției art. 314 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că deși inculpatul Jardan Grigore nu a recunoscut

vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal,

vinovăția acestuia se confirmă prin următoarele probe pertinente, concludente, utile

și veridice, ce coroborează între ele:

- declarațiile din prima instanță a martorilor Danița Constantin, Danița

Mihail, Jardan Valentin, Scurtu Vasile;

- procesele-verbale de audiere a martorilor, Danița Constantin și Danița

Mihail, la etapa urmăririi penale (f.d. 23, 24, 70, vol. I);

- procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 05 noiembrie 2015,

prin care Danița Constantin indică asupra faptului, că a fost influențat de mai multe

ori de către Jardan Grigore în vederea schimbării declarațiilor sale în instanța de

judecată în cauza penală examinată în privința lui Jardan Grigore (f.d. 22, vol. I);

4

- procesul-verbal de ridicare din 17 decembrie 2015, fiind ridicate de la

Danița Constantin o geantă în care se aflau o scurtă, două perechi de blugi, o scurtă

din caton, o vestă sportivă, o cămașă, și care confirmă declarațiile lui Danița

Constantin referitor la influențarea schimbării declarațiilor și anume, influențarea

de către Jardan Grigore (f.d. 27, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 22 decembrie 2015, conform căruia au

fost examinate geanta în care se afla o scurtă, două perechi de blugi, o scurtă din

coton, o vestă sportivă, o cămașă și care, la fel, confirmă declarațiile lui Danița

Constantin că a fost influențat de către Jardan Grigore în vederea schimbării

declarațiilor (f.d. 28, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 21 septembrie 2016, conform căruia au

fost examinate descifrările convorbirilor telefonice ale abonaților de telefonie

mobilă „Orange”, cu nr. xxxxxx, utilizat de către Danița Constantin și numărul

xxxxxxxx, utilizat de către Jardan Grigore, ridicate în baza încheierii judecătorului

de instrucție a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 noiembrie 2016, care

confirmă declarațiile lui Danița Constantin că Jardan Grigore a efectuat mai multe

apeluri telefonice în adresa sa (f.d. 46, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 15 februarie 2016, prin care a fost

examinată copia certificată de pe declarațiile părții vătămate, Danița Constantin,

din 27 octombrie 2015, din cadrul urmăririi penale, precum și de pe declarațiile din

06 noiembrie 2016, depuse în ședința de judecată (f.d. 39, vol. I)

- mijloacele materiale de probă, după cum urmează: copia certificată de pe

declarațiile părții vătămate, Danița Constantin din 27 octombrie 2015, depusă în

cadrul urmăririi penale, precum și de pe declarațiile din 06 noiembrie 2016, date în

ședința de judecată (f.d. 31-38, vol. I);

- descifrările convorbirilor telefonice care se păstrează în cadrul cauzei

penale nr. 2015928429, care se conțin pe CD-R-ul de model „Freestyle”. (f.d.46-

48, vol. I);

- corpurile delicte, geanta de culoare roșie, în care se află o scurtă, două

perechi de blugi, o scurtă din caton, o vestă sportivă, o cămașă - aflată spre păstrare

în camera de păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Instanța de apel a notat că în urma examinării mijloacelor de probă sus

citate, a conchis că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma

prevederilor art. 95, art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportate la declarațiile date de

inculpatul Jardan Grigore în cadrul ședinței de judecată și probele administrate, a

stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute încadrarea juridică corectă și

5

anume conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 314 alin.

(1) Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a menționat că în acțiunile inculpatului Jardan

Grigore se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod

penal, astfel că alegațiile invocate de către apărător au servit obiect de examinare în

cadrul judecării cauzei în prima instanță, și fiind verificate suplimentar în instanța

de apel, acestea nu și-au găsit confirmare, în cele din urmă, în viziunea instanței de

apel acestea constituie doar o metodă de apărare, în scopul adoptării unui act

judecătoresc de achitare.

Astfel, instanța de apel a reținut că conform declarațiilor martorului Danița

Constantin, reiese că pe parcursul examinării cauzei penale de Judecătoria Orhei,

atât dânsul, cât și fratele său Danița Mihail, au fost contactați de către Jardan

Grigore la telefon, Jardan Grigore îi spunea să se gândească bine ce face și ca la

judecată să nu facă declarații despre el, totodată Jardan Grigore 1-a sunat după ce a

fost audiat la Judecătoria Orhei, după ce a vorbit cu Jardan Grigore a mai fost la o

ședință de judecată pe data de 5, luna nu și-o amintește, iar în ședința de judecată

următoare desfășurată la Judecătoria Orhei, a făcut declarații, dar nu a declarat

nimic despre Jardan Grigore, deoarece îi era frică. Atunci când a fost sunat la

telefon de către Jardan Grigore, ultimul i-a spus că, chiar dacă dânsul face

pușcărie, alții în urma sa vor avea grijă de dânsul, a considerat vorbele date ca pe o

amenințare, nu era de acord cu Jardan Grigore și i-a spus la telefon că va comunica

la judecată despre toate cele întîmplate. Din spusele fratelui, Jardan Grigore l-a

contactat și pe acesta, spunându-i să se gândească bine la ce face și că, în cazul în

care își schimbă declarațiile va primi 200 Euro.

La fel, instanța de apel a remarcat faptul că în speță, însuși partea vătămată a

confirmat faptul că a fost amenințat inițial de către inculpatul Jardan Grigore

pentru a-și schimba declarațiile în cadrul cauzei penale pornite în baza art. 165

alin. (2), lit. d), e) Cod penal, aflată pe rolul judecătoriei Orhei, cu atât mai mult că

martorul Danița Constantin, a comunicat că a fost de acord, doar din motiv că are

frică de inculpat, însă ulterior a telefonat procurorul, căruia i-a comunicat toate

aceste circumstanțe, iar în ședința de judecată a depus declarații veridice.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Jardan

Valentin și Scurtu Vasile, deoarece a considerat că declarațiile acestora nu combat

în nici-un mod celelalte probe administrate, ci dimpotrivă, acestea conțin un șir de

dubii și neclarități, care pun la îndoială veridicitatea lor, iar martorul Jardan

Valentin este tatăl lui Jardan Grigore, și este o persoană interesată în ameliorarea

situației inculpatului, iar declarațiile sale sunt contradictorii.

Instanța de apel a mai notat că pe parcursul cercetării judecătorești și-a găsit

confirmare nemijlocit faptul că inculpatul Jardan Grigore a încercat prin diferite

6

metode să-1 determine pe martorul Danița Constantin, să depună declarații în

favoarea sa, în cadrul cauzei penale pornite conform elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2), lit. d), e) Cod penal, iar în cele din urmă

a recurs la promisiuni și la mijloace de acordare a unor sume bănești, fapt reiterat

de către martorul Danița Constantin.

Mai mult, instanța de apel a mai notat că criticile inculpatului, cât și de către

apărătorul acestuia, nu servesc temei pentru a desconsidera și aprecia critic

declarațiile martorului Danița Constantin și ale martorului Danița Mihail, de

moment ce aceștia din urmă au confirmat clar că anume inculpatul Jardan Grigore,

a fost persoana care l-a amenințat pe Danița Constantin, și, ulterior, i-a dat o geantă

cu haine, alcool și suma de 150 lei, promițându-i că ulterior îi va mai da suma de

250 de euro.

În continuare, instanța de apel a conchis că este nefondat argumentul invocat

de către apărătorul Chitoroga Ion, precum că pe parcursul cercetării judecătorești

cât și la faza de urmărire penală s-a demonstrat că urmărirea penală s-a efectuat cu

grave abateri de la normele Codului de procedură penală, or, urmărirea penală în

privința lui Jardan Grigore a fost pornită la 10 noiembrie 2015 și abia la 27

septembrie 2016 a fost recunoscut în calitate de bănuit, nefiind argumentată

tergiversarea cauzei penale în acest sens, ce a dus la încălcarea termenului

rezonabil de desfășurare a urmăririi penale și respectiv calitatea de bănuit de 3 luni,

astfel trebuia să ducă la încetarea procesului penal, menționând în acest sens că

prin ordonanța procurorului în secția combatere trafic de ființe umane a

Procuraturii Generale, Robu Dumitru din 10 noiembrie 2015 s-a dispus începerea

urmăriri penale conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

314 alin. (1) Cod penal, pe faptul determinării, prin constrângere, prin promisiune,

prin oferire și dare de bunuri martorului Danița Constantin, la depunerea

declarațiilor mincinoase în cadrul judecării cauzei în instanța de judecată națională

(f.d. l, vol. I)

Subsidiar, instanța de apel a indicat că prin ordonanța ofițerului superior de

urmărire penală al SUP al CCTP al Inspectoratului Național de Investigații 27

septembrie 2016, Jardan Grigore a fost recunoscut în calitate de bănuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal (f.d. 51, vol. I), și

tot la această dată a fost audiat în calitate de bănuit, iar prin ordonanța procurorului

din 26 octombrie 2016, Jardan Grigore a fost recunoscut în calitate de învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal și tot la aceeași dată

a fost audiat în calitate de învinuit în prezența avocatului său (f.d.65-69).

De asemenea, instanța de apel a indicat că conform deciziei Curții Supreme

de Justiție din 25 aprilie 2008, nr. 1ra-357/08, „potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod

de procedură penală al RM, organul de urmărire penală nu este în drept să

7

mențină în calitate de bănuit persoana în privința căreia a fost dată o ordonanță

de recunoaștere în această calitate, mai mult de 3 luni. În cazurile în care

urmărirea penală a fost pornită împotriva unei anumite persoane, din momentul

respectiv se va considera că această persoană anumită, deține calitatea de bănuit,

indiferent de faptul dacă a fost sau nu dată ordonanța de recunoaștere în calitate

de bănuit”.

Instanța de apel s-a referit la principiul contradictorialității - art. 24 Cod de

procedură penală și egalității părților în procesul penal, raportat la rigorile - art. 63

Cod de procedură penală, termenul de 3 luni este un termen guvernat de către

procuror, căruia îi aparține dreptul și obligația de punere sub învinuire în acest

termen a persoanei bănuite de comiterea vreunei infracțiuni. Dacă în acest termen

nu se întreprinde această acțiune procesuală, după, expirarea lui apare un drept deja

al bănuitului - dreptul de a solicita scoaterea sa de sub urmărire penală, având

temeiul de a considera că statul, în persoana procurorului, nu 1-a găsit implicat în

săvârșirea infracțiunii.

Astfel, s-a conchis că acest drept al bănuitului reiese și din prevederile art.

230 Cod de procedură penală, dacă un drept procesual nu s-a exercitat într-un

anumit termen, atunci el se consideră pierdut (dreptul procurorului de a-1 pune sub

învinuire). Raportând la această stare de drept prevederea art. 230 Cod de

procedură penală, rezultă că nerespectarea termenului impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat.

Totodată, s-a menționat că în cauza Deweer contra Belgia din 27 februarie

1980, nr. 6903/75, Curtea a statuat asupra noțiunii de „acuzație”, în materie

penală, la care face referire art. 6 din Convenția CEDO, menționând că aceasta are

un caracter autonom, care ignoră definiția de drept intern. Acuzația se definește ca

notificare oficială emanând de la autoritatea competentă, a unui reproș de a fi

comis o infracțiune. Notificarea nu trebuie să aibă o anumită formă, având acest

caracter orice act implicit, care emană de la o autoritate de stat și care produce

efecte importante asupra situației persoanei, conținând o acuzație penală implicită.

În hotărârea specificată Curtea a mai menționat: „în sfera dreptului penal,

„termenul rezonabil”, potrivit prevederilor art. 6 §1 la necesitate începe în ziua în

care persoanei îi este înaintată acuzarea (cauza Neumeister din 27 iunie 1968)

„termenul rezonabil”, poate, în anumite circumstanțe, să înceapă să curgă și mai

înainte de transmiterea cauzei în instanța competentă. În precedentele CtEDO, în

hotărârile judiciare pe cauza Vemhoff și Neumeister din 28 iunie 1968 și ulterior în

cauza Ringeisen din 16 iulie 1971, punctul de pornire a fost corespunzător - data

arestului persoanei, data pornirii anchetei preliminare, „acuzația”, în sensul art. 6

competent al puterii statale despre existența presupunerii că această persoană a

8

comis un delict penal condamnabil, Curtea a făcut aceleași interpretări și în cauza

Feckle contra Germaniei.

De asemenea jurisprudența CtEDO a statuat asupra faptului că nu este

importantă forma actului prin care unei persoane i se atribuie statut de „acuzat”,

potrivit prevederilor art. 6 CEDO, dar contează faptul ca actul respectiv să emane

de la o autoritate a statului și să fi implicat repercursiuni asupra drepturilor și

libertăților persoanei.

La fel, instanța de apel a specificat că conform hotărârii Curții

Constituționale nr. 26, din 23 noiembrie 2010, asupra excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art. 63 alin. (6) Cod de procedură penală

„recunoașterea calității de bănuit presupune nu numai drepturi procesuale dar și

restrângerea drepturilor constituționale legate de libertatea persoanei, dreptul la

libera circulație ș.a. Și în cazul recunoașterii calității de bănuit pe cel de-al treilea

temei prin ordonanță - persoana este supusă unor restrângeri, imposibilitatea

legalizării unor acte , consemnarea faptului respectiv în cazierul judiciar, în cazul

când persoana este nevinovată - suferință psihologică cauzată de suspectarea de

comiterea unei infracțiuni, atitudinea societății și a victimei”.

În această ordine de idei, instanța de apel a notat că de fapt, urmărirea penală

a fost începută la 10 noiembrie 2015, pe faptul determinării, prin constrângere, prin

promisiune, prin oferire și dare de bunuri martorului Danița Constantin, la

depunerea declarațiilor mincinoase în cadrul judecării cauzei în instanța de

judecată națională, și nicidecum nemijlocit în privința lui Jardan Grigore, așa cum

conchide apărătorul, din moment ce ordonanța de începere a urmăririi penale

specifică clar pornirea urmăririi penale pe faptă, și nu în privința persoanei.

La argumentul din apel că pretinsa geantă a fost transmisă la 04 noiembrie

2015, dar a fost ridicată doar la 17 decembrie 2015, iar în procesul-verbal de

ridicare lipsește mențiunea cu privire la ridicarea sumei de 150 lei și a sticlei de

rachiu pe care Danița Constantin susține că a primit-o de la Jardan Grigore, în

contextul în care martorul, Danița Constantin, a reiterat clar că dânsul împreună cu

fratele său, Mihail, au telefonat la Chișinău, procurorului în cauza sa aflată spre

judecare la Judecătoria Orhei, procurorul i-a explicat să lase totul așa cum este,

geanta cu lucrurile respective au fost ridicate de către procuror. După ce a primit

geanta cu lucrurile în cauză, a fost audiat la Judecătoria Orhei, unde a declarat totul

așa cum s-a întîmplat.

Mai mult, s-a atesat că conform procesului-verbal de ridicare din 17

decembrie 2015, au fost ridicate de la Danița Constantin o geantă în care se aflau o

scurtă, două perechi de blugi, o scurtă din caton, o vestă sportivă, o cămașă, și care

confirmă declarațiile lui Danița Constantin referitor la influențarea schimbării

declarațiilor și anume, influențarea de către Jardan Grigore.

9

În acest sens, instanța de apel a reiterat că chiar dacă a trecut o anumită

perioadă de la momentul primirii de către Danița Constantin a acestei genți, până la

ridicarea ei, acest fapt nu creează careva dubii și îndoieli, atât timp cât martorii

Danița Constantin și Danița Mihail, au relatat că geanta a păstrat-o cum a primit-o

de la inculpatul Jardan Grigore, până când nu a predat-o procurorului la 17

decembrie 2015.

Instanța de apel a respins argumentul avocatului, precum că perioada de timp

dintre înștiințarea telefonică efectuată de Danița Constantin și momentul ridicării

genții nu este altceva decât perioada de care a avut nevoie Danița Constantin și

fratele acestuia, Mihail, pentru a găsi hainele și geanta care au fost date cadou vara

de Jardan Valentin, în scopul fabricării probelor în prezenta cauză penală,

specificând în acest sens că acest argument nu este susținut prin careva probe și

constituie doar o concluzie subiectivă a avocatului reieșită din unele dubii

nefondate.

Totodată, instanța de apel nu a acceptat motivul invocat de către apărător,

precum că procesul verbal de examinare a obiectului și anume că între telefonul cu

nr. xxxxxxx și telefonul cu numărul xxxxxxxx au fost efectuate în total 2 apeluri de

ieșire, ceea ce denotă că Danița Constantin a sunat pe acest număr și nicidecum

viceversa cum declară ultimul, din considerentul că conform procesului-verbal de

examinare din 21 septembrie 2016, s-a atestat clar că au fost examinate descifrările

convorbirilor telefonice ale abonaților de telefonie mobilă „Orange”, cu nr.

xxxxxxxx, utilizat de către Danița Constantin și numărul xxxxxxxxx utilizat de

către Jardan Grigore, ridicate în baza încheierii Judecătorului de instrucție a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 noiembrie 2016, care a confirmat

declarațiile lui Danița Constantin, că Jardan Grigore a efectuat mai multe apeluri

telefonice în adresa sa.

La fel, a fost respins și argumentul, precum că tot în acest proces-verbal se

menționează existența a 30 apeluri de intrare, ceea ce nu se arată în descifrări, din

care considerent procesul-verbal de examinare a obiectului ar urma fi declarat nul

de instanța de judecată, deoarece organul de urmărire penală a efectuat descifrarea

numerelor de telefoane care se referă nemijlocit la obiectul cauzei penale, astfel că

restul numerelor de telefoane indicate în aceste descifrări nu au fost incluse, anume

din considerentul inoportunității lor.

Instanța de apel a considerat nefondate criticile apelantului, precum că

apărătorul Chirtoaca Tudor, la faza urmăririi penale a înaintat o cerere cu privire la

încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de 3 luni a calității

de bănuit a lui Jardan Grigore, iar numărul de telefon xxxxxx din informațiile

deținute aparține lui Deseatnic Cristina, ceea ce nu a fost luat în considerare de

prima instanță, instanța de apel indicând că acest fapt a fost luat în considerare de

10

către instanță, iar prin ordonanța procurorului din 25 noiembrie 2016, cererea

avocatului Chirtoaca Tudor, în numele inculpatului Jardan Grigore din data de 09

noiembrie 2016, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, concluzie care în viziunea

instanței de apel este corectă și justă (f.d.73-74, vol. I)

Instanța de apel a considerat formală alegația apărătorului precum că la data

de 04 noiembrie 2015 Jardan Grigore se afla în arest la domiciliu, ceea ce impune

obligația de a nu părăsi domiciliul, ca loc de executare a măsurii preventive a fost

indicată str. xxxxxx, mun. Chișinău, ce confirmă faptul că Jardan Grigore la 04

noiembrie 2015 se afla în mun. Chișinău, strxxxxxx, instanța de apel atestând că

faptul dat a fost infirmat de către martorii Danița Constantin și Danița Mihail,

precum și de către martorul Jardan Valeriu, în parte, iar faptul că a fost emisă

încheierea judecătoriei Orhei din 18 noiembrie 2015, și că nu s-ar fi constatat

careva încălcări ale condițiilor obligațiilor de a nu părăsi domiciliul, în opinia

instanței de apel nu a constituit temei de a crede ca fiind veridice aceste afirmații,

în contextul în care au fost combătute integral de către martorii audiați.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind declarative și formale

alegațiile inculpatului Jardan Grigore și apărătorului acestuia, având în vedere

faptul că vina acestuia în determinarea lui Danița Constantin de a depune declarații

mincinoase a fost demonstrată integral, iar careva bănuieli sau neclarități nu au fost

identificate, de rând cu faptul că nu s-au constatat și careva încălcări de ordin

procesual. Astfel, instanța de apel a atestat că în partea încadrării juridice a

acțiunilor inculpatului Jardan Grigore sentința contestată este întemeiată, motivată

și legală.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Jardan Grigore pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

reținut că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, art. 61 și

art. 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

În acest context, s-a indicat că prima instanță a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, că a fost comisă o infracțiune mai puțin gravă, de persoana

inculpatului, care nu are antecedente penale, de asemenea inculpatul nu a

recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru, lipsa

circumstanțelor agravante sau antenuante.

Jardan Grigore, care indică temeiurile pentru recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, art. 6 § 1, 2 CEDO și solicită casarea acesteia și a

11

sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Jardan Grigore să fie

achitat în baza art. 314 alin. (1) Cod penal, din motiv că în acțiunile lui nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- prima instanță și instanța de apel nu au verificat toate probele administrate

sub toate aspectele, complet și obiectiv în conformitate cu art. 100 alin (4) și art.

101 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

prin ce a comis o eroare de drept;

- declarând apel împotriva sentinței primei instanțe, a invocat faptul că prima

instanță nu a apreciat corect și nu a luat în considerare probele acumulate pe cauză

și examinate în ședința de judecată, au fost interpretate de către instanță în mod

unilateral și neobiectiv, fiind eronat admise probele învinuirii și neîntemeiat

respinse probele prezentate de partea apărării iar declarațiile lui Danița Constantin

și Danița Mihail urmau a fi apreciate critic;

- învinuirea adusă inculpatului nu este argumentată și convingătoare, nu

înlătură toate dubiile și, respectiv, nu are o perspectivă procesuală pentru

condamnare, declarațiile martorilor nu sunt concrete fiind superficiale, în baza

acestor probe nu se poate ajunge la concluzia categorică că vina este dovedită pe

deplin, nu au fost reținute circumstanțele atenuante referitor la persoana

inculpatului, care nu are antecedente penale și se caracterizează pozitiv;

- instanța de apel eronat a constatat că faptele expuse în încheierea

Judecătoriei Orhei din 18.11.2015, au fost combătute prin declarațiile martorilor.

Or faptele indicate într-o încheiere a instanței de judecată definitivă și irevocabilă

nu pot fi combătute prin declarațiile martorilor care au avut interes ca inculpatul sa

fie condamnat. Astfel, prezumțiile legale presupun ca nu trebuie dovedite faptele și

împrejurările prezumate de lege ca existente sau inexistente;

- toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului,

or, conform probelor din dosar este aprobat faptul că Jardan Grigore în perioada de

la 20.07.2015 până la 18.11.2015, se afla în arest la domiciliu.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, și menționează că

judecând cauza, instanțele inferioare, just au constatat circumstanțele de drept și de

fapt ale cauzei, și corect au încadrat acțiunile făptuitorului, iar instanța de apel în

strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-

a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

12

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Mai mult, indică că din conținutul recursului se evidențiază că recurentul, de

fapt își motivează contestația, exclusiv, prin dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probator, nu se

conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Subsidiar, notează că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

apelanților și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, art. 6 §1,

motivelor invocate în apel”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de

recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent, Colegiul

penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, descrise și

în pct. 2 a prezentei decizii, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de

prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 25-47, vol. II),

decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de

menținere a sentinței primei instanțe de condamnare a inculpatului Jardan Grigore

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, or în speță

instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că au fost administrate suficiente

13

probe care confirmă prezența elementelor infracțiunii incriminate în acțiunile

inculpatului Jardan Grigore, fără ca instanța de apel să admită omisiuni ce ar afecta

legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

Totodată, coraportând motivele invocate în recurs cu materialele cauzei se

atestă că de instanțele de judecată nu a fost admisă o încălcare a dreptului

inculpatului Jardan Grigore la un proces echitabil, consființit în art. 6 §1, §2

CEDO, sub aspectele specificate de recurent.

De asemenea, ce ține de argumentele recurenului descrise în cererea de

recurs și în pct. 4 a prezentei deczii, prin care acesta își manifestă dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanțele de judecată, și anume a încheierii

Judecătoriei Orhei din 18.11.2015 și a declarațiilor martorilor Danița Constantin și

Danița Mihail, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că

asemenea critici nu constituie temeiuri de recurs, reprezentând doar opinia

subiectivă a recurentului, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel,

instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate la

speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel,

iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub

aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la

judecarea cauzei, ce în speță nu au fost identificate. Or, se atestă că atât prima

instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în

art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în sentință și în decizia instanței

de apel cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării

probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul

contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o

proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat

soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei,

susținând că în acțiunile inculpatului Jardan Grigore nu sunt întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, iar instanța de recurs ordinar

la acest capitol invocă că nu poate fi acceptată această versiune, or contravine

constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse

argumentele apelantului, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe

descris și apreciat de instanța de apel în decizia sa.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste

aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a

expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

14

invocate în apelul declarat, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

invocate în recurs care ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpatul Jardan

Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Jardan Grigore Xxxxxxx, cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 iunie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

15