1ra-505/2019 — art. 328 alin. 1 CP, art. 313 Cc

1ra-505/2019 — art. 328 alin. 1 CP, art. 313 Cc (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-505/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de

către avocatul Chetrușcă Viorel cu inculpatul Gordea Adrian, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Gordea Adrian Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în mun. xxxx, bd. xxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Gordea Adrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 328 alin. (1)

Cod penal la 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și cu

privarea de dreptul de a deține funcții publice și de a exercita o anumită activitate

în domeniul înregistrării de stat a transportului, pe un termen de 4 ani.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite inculpatului pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Gordea Adrian,

exercitând în baza Ordinului nr. 318-p din 08 iulie 2011, funcția de inginer al

Biroului verificarea informație a Secției înmatricularea vehiculelor a Direcției

înregistrarea transportului și calificarea conducătorilor auto a ÎS „CRIS Registru”,

având calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) din

Codul penal, căreia în cadrul întreprinderii de stat i se acordă anumite drepturi și

1

obligații în vederea exercitării funcțiilor, administrative de dispoziție și

organizatorico-metodice, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție, deci fiind

obligat să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să

respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu

responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate

toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută

de lege, contrar prevederilor actelor naționale și internaționale pentru apărarea

drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute inclusiv în

Declarația Universală a Drepturilor Omului, în Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, și în alte acte

internaționale, în conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, depășind

limitele atribuiților acordate prin lege, a comis infracțiunea de depășire a limitelor

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în următoarele circumstanțe:

La 04 iulie 2015, la Biroul de înmatriculare a Transportului nr. 9, mun.

Chișinău (BÎT nr. 9) de către Stratulat V. a fost prezentat pentru a fi luat la

evidență autocamionul de model „Mercedes Sprinter”, cod VIN xxxxxxxxxxx, iar

în urma verificării agregatelor de către expert, s-a stabilit că numărul de serie al

motorului instalat pe autocamion (xxxxxxxxxx) este altul decât cel menționat în

certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport (xxxxxxxxxx) emis de

Regatul Unit al Marii Britanii.

Apoi, informația cu privire la mijlocul de transport menționat a fost remisă

către BNC „Interpol”, care la data de 29.07.2015 a oferit răspuns că numărul

motorului instalat pe autocamion se află în căutare internațională, mențiune

aplicată și în programul „Web Decizie”.

La 11 august 2015, Gordea Adrian 1-a contactat telefonic pe inspectorul

Biroului de înmatriculare, Guțu A., și i-a solicitat de a reexpedia informația cu

privire la mijlocul de transport menționat în adresa DIIMT pentru verificare

suplimentară.

Ulterior, la 12 august 2015, aflând-se în mun. Chișinău, Gordea Adrian,

întru realizarea scopului infracțional, fiind în concediu medical la data respectivă,

cu încălcarea unor cerințe indicate în lege pentru adoptarea unui astfel de

comportament, neținând cont de interdicția aplicată, depășind astfel vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor prevăzute la capitolul 3 din Fișa de post a inginerului,

aprobată de Șeful Secției înmatricularea vehiculelor din cadrul Direcției

înregistrarea transporturilor și calificarea conducătorilor auto a ÎS CRIS

„Registru”, prevederile Regulamentului cu privire la Registrul de stat al

transporturilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999,

în special pct. 7, 17-19, 25, 28, precum și prevederile regulilor de înmatriculare a

2

mijloacelor de transport aprobate prin aceeași Hotărâre de Guvern, în special pct.

6, 22, a solicitat repetat informația de la BÎT nr. 9 pentru verificare și a expediat

această informație repetat către BNC „Interpol”, doar că manual a eliminat

informația din câmpul numărul motorului, lăsând în solicitare doar informația cu

privire la numărul caroseriei automobilului respectiv.

Astfel, știind cu certitudine că doar numărul motorului este în căutare,

excluzându-1 din informația solicitată de a fi verificată, prin acțiunile sus-indicate

Gordea Adrian a creat premise pentru obținerea unui răspuns pozitiv de la BNC

„Interpol” precum că această caroserie nu se află în căutare internațională, ceea ce

i-a permis ulterior perfectarea și eliberarea certificatului VP proprietarului, fără

careva impedimente.

Mai mult, Gordea Adrian, în scopul realizării intențiilor sale infracționale

până la sfârșit, depășind vădit limitele atribuțiilor acordate și acționând în

contradicție cu actele normative indicate supra, fără a primi răspunsul de la BNC

„Interpol” (ora parvenirii răspunsului în program fiind 21:50), a efectuat procedura

necesară de verificare, bifând pozitiv în rubricile celor trei filtre ale programei Web

Decizie la ora 17:02 data de 12 august 2015, prin ce automat transmite secției

producere informația pentru producerea certificatului VP.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse, Gordea Adrian, depășindu-și vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de actele normative citate, cauzând astfel

instituției din care face parte un prejudiciu în proporții considerabile, prin

defăimarea imaginii și reputației acestei instituții.

Concomitent, prin depășirea atribuțiilor de serviciu săvârșită de Gordea

Adrian, au avut loc consecințe negative pentru întreaga sferă publică, fiind

discreditată puterea de stat și diminuată încrederea populației privind

incoruptibilitatea persoanelor care dețin funcții publice, din motiv că în rezultatul

acestor acțiuni cetățenii percep entitățile publice ca entități al căror scop nu este să

servească societății, ci să folosească societatea în interesele lor.

Prima instanță a încadrat juridic acțiunile inculpatului Gordea Adrian în baza

art. 328 alin. (1) Cod penal, - depășirea atribuțiilor de serviciu, adică având

calitatea de persoană publică a săvârșit acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin ce a cauzat daune considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Viorel în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința lui Gordea Adrian.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința de condamnare în privința lui Gordea Adrian este ilegală și

pasibilă casării, deoarece probele administrate în dosar denotă lipsa componenței

3

de infracțiune prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal. Martorii audiați de prima

instanță au dat declarații incerte, contradictorii, cu subtext vădit de a se justifica

personal, iar valoarea pagubei pretins că a fost cauzată de inculpat așa și nu a fost

stabilită de instanță;

- conform prevederilor art. 126 Cod penal, caracterul considerabil sau

esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea

și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,

precum și alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a

victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul

lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

- reieșind din conținutul sentinței, rezultă că instanța a preluat circumstanțele

expuse în rechizitoriu, fără a analiza corespunzător probatoriul administrat, nefiind

stabilită nici valoarea pagubei cauzate de către inculpat, mai mult că reprezentantul

părții vătămate a menționat că apreciază paguba prin prisma unei eventualități de

prejudiciere a imaginii instituției, ceea ce nu este admisibil, din punct de vedere a

principiilor unanim recunoscute ale dreptului penal și procesual-penal.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate fără

careva modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Gordea Adrian a săvârșit infracțiunea incriminată

acestuia și prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal - săvârșirea de către o persoană

publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, iar declarațiile

inculpatului Gordea Adrian privind nevinovăția sa, se combat prin totalitatea

probelor pertinente, utile și veridice, cercetate în ședința de judecată, și anume prin

declarațiile martorilor și prin probele scrise, ce coroborează între ele.

Chetrușcă Viorel cu inculpatul Gordea Adrian, solicitând casarea sentinței primei

instanțe și a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri, de achitare în privința lui Gordea Adrian, invocând temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală.

În argumentarea recursului, recurenții au invocat că:

- în decizia instanței de apel contestată nu se face deloc trimitere la

argumentul apelantului privitor la constatările Curții Constituționale expuse în

Hotărârea nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi ale art. 328 alin. (1) din Codul penal;

4

- din analiza textuală a deciziei contestate se constată că, în vederea

respingerii apelului declarat nu se motivează nimic pertinent, fiind grav neglijate

motivele esențiale ale apelului, dar și explicațiile făcute de către partea apărării în

ședința de judecată;

- în speță, este evident că nu s-a constatat nici un prejudiciu, acesta nici nu a

fost pretins, nu a fost invocat și nu a fost determinat ca și valoare de către

instanțele ierarhic inferioare, pentru a se putea determina caracterul lui

considerabil.

iunie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței de

apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar verificând criticele

recurentului, în raport cu actele cauzei, a constatat că acestea sunt întemeiate și

urmează a fi admise, întrucât instanța judecând apelul nu a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită și nemotivată, prin

ce a admis eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală. Astfel, s-a reținut că decizia instanței de apel nu cuprinde relevarea

considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formate în rezultatul verificării

sentinței atacate, în raport cu motivele invocate de apelant în cererea sa și probele

din dosar.

În acest sens, s-a notat că chestiunea asupra căreia instanța de apel urma să

se expună prin argumente temeinice, se referă la estimarea concretă a valorii

prejudiciului cauzat de inculpat prin acțiunile sale, întreprinderii de stat în care

acesta a activat la momentul comiterii infracțiunii prescrise de art. 328 alin. (1)

Cod penal.

Totodată, s-a indicat că potrivit statuărilor recente ale Curții Constituționale,

în care au fost abordate unele probleme de constituționalitate legate de dispoziția

art. 328 alin. (1) Cod penal, Curtea a evidențiat că prevederile acestei norme

trebuie să fie interpretate în sens restrâns și aplicate cu un grad înalt de prudență de

către instanțele judecătorești.

În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar a făcut referire la

jurisprudența Curții Europene în cauza Liivik vs. Estonia (hotărâre din 25 iunie

2009), unde s-a analizat corespunderea art. 7 din Convenție, sub aspectul clarității

și previzibilității, și a infracțiunii de abuz în serviciu, urmările prejudiciabile ale

căreia presupuneau „cauzarea daunelor considerabile intereselor protejate de lege

ale persoanei, întreprinderii, organizației, fie intereselor naționale”.

În continuare, s-a notat că considerentele Curții Europene din cauza precitată

sunt valabile și urmează a fi aplicate mutatis mutandis și în prezenta cauză, în

5

partea ce se referă la claritatea prevederilor „drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice și juridice”, ce-i sunt imputabile inculpatului.

Infracțiunea prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal este una materială și include

survenirea unor urmări prejudiciabile, care urmează a fi apreciate coroborat cu

norma de trimitere din art. 126 Cod penal, în temeiul căreia se evaluează in

concreto prejudiciul cauzat în fiecare caz.

2018, a fost admis apelul declarat, și a fost casată inclusiv din oficiu sentința

primei instanțe, conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gordea

Adrian a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 313

Cod contravențional, fiind încetat procesul contravențional în legătură cu expirarea

prescripției tragerii la răspundere contravențională.

Acțiunea civilă înaintată de către „Agenția Servicii Publice” către Gordea

Adrian, cu privire la încasarea din contul ultimului a sumei de 50000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel cercetând circumstanțele cauzei

și probele enumerate în deciziei, a considerat că contrar concluziilor primei

instanțe, acțiunile lui Gordea Adrian nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, dar ale contravenției

prevăzute de art. 313 Cod contravențional, după semnele calificative: săvârșirea

unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege și care contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii.

Prin urmare, instanța de apel a conchis astfel, în urma cercetării și verificării

următorului cumul de probe:

- declarațiile din prima instanță și din instanța de apel a reprezentantului

părții vătămate Î.S. „Centrul Resurselor Informaționale de Stat Registru”, Codrean

Daniel;

- declarațiile din prima instanță a martorilor Idjilov Dmitri, Guțu Andrei,

Usturoi Igor, Duminica Irina, Roif Semion, Știroi Serghei, Grădinaru Dumitru,

Oleinic Eugeniu, Ungureanu Ina;

- procesul-verbal de ridicare din 26 februarie 2016, conform căruia de la Î.S.

„Cris Registru” a fost ridicat certificatul de înmatriculare VP nr. xxxxxxxxxx (f.d.

200, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 26 februarie 2016, conform căruia au fost

examinate documentele anexate la sesizarea Î.S. „Cris Registru” nr. 01/3961 din

11.11.2015, adresată CNA (f.d. 38, vol. I);

6

- procesul-verbal de examinare din 26 februarie 2016, conform căruia au fost

examinate documentele anexate de către martorii la procesele-verbale de audiere,

precum și documentele expediate oficial în adresa CNA (f.d. 172-173, vol. I);

- certificatul de înmatriculare VP nr. xxxxxxxx - ridicat de la Î.S. „Cris

Registru”, actele care au stat la baza pornirii urmăririi penale, documente anexate

de martori.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a indicat că infracțiunea

specificată la alin. (1) art. 328 Cod penal, este o infracțiune materială. Ea se

consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice.

Astfel, s-a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 328 Cod penal, poate fi

săvârșită numai pe calea acțiunii și aceasta se consideră consumată din momentul

producerii daunelor în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale

persoanei juridice.

Totodată, s-a menționat că legiuitorul nu arată în mod explicit căror interese

publice li se aduc daune, dar indică clar proporțiile considerabile ale acestora. Prin

urmare daunele aduse intereselor publice prin infracțiunea de depășirea atribuțiilor

de serviciu pot fi atât de ordin patrimonial, cât și nepatrimonial. Prin daune în

proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice se înțelege după caz: 1)

vătămarea ușoară sau medie a integrității corporale sau a sănătății; 2) leziunile

corporale care nu implică un prejudiciu pentru sănătate; 3) daunele materiale care

nu ating proporțiile mari etc.

În acest sens, instanța de apel a atestat că potrivit învinuirii aduse, partea

acuzării a invocat că a fost cauzat un prejudiciu în proporții considerabile prin

defăimarea imaginii și reputației acestei instituții, însă în speță nu a fost evaluat in

concreto prejudiciul cauzat și nu a fost probat faptul cauzării daunelor „în proporții

considerabile” or, în temeiul prevederilor art. 126 Cod penal, caracterul

considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare

valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și

venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Mai mult, instanța de apel a notat că, prin Hotărârea Curții Constituționale

nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale

articolului 328 alin. (1) din Codul penal, a fost declarat neconstituțional textul

„intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 328 Cod penal.

7

Totodată, s-a menționat că în susținerea soluției respective, Curtea

Constituțională a statuat că, garanțiile instituite în Constituție impun ca doar

legiuitorul să reglementeze conduita incriminată, astfel încât fapta, ca semn al

laturii obiective, să fie cert definită, dar nu identificată prin interpretarea extensivă

de către cei care aplică legea penală. O astfel de modalitate de aplicare poate

genera interpretări abuzive. Cerința interpretării stricte a normei penale, ca și

interdicția analogiei în aplicarea legii penale, urmăresc protecția persoanei

împotriva arbitrarului.

Astfel, instanța de apel a indicat că cu privire la claritatea prevederilor

„intereselor publice” și „drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice și juridice”, examinând prevederile art. 328 alin. (1) Cod penal, Curtea

Constituțională a constatat că, una din urmările prejudiciabile ale infracțiunii de

exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu o constituie cauzarea unor

daune considerabile „intereselor publice”. Lipsa unor prevederi pentru evaluarea

caracterului considerabil al urmărilor prejudiciabile cauzate intereselor publice

deschide un teren larg arbitrarului, existând riscul ca acțiunile persoanei publice

care depășesc limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, indiferent de

gravitatea faptei săvârșite, să cadă sub incidența normei penale.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că învinuirea înaintată lui Gordea

Adrian în temeiul art. 328 alin. (1) Cod penal, prevede în calitate de consecințe

prejudiciabile daunele considerabile cauzate drepturilor și intereselor ocrotite prin

lege ale persoanelor juridice, și prin urmare, nu a fost stabilit cuantumul daunelor

cauzate persoanei juridice.

Totodată, instanța de apel a reținut că art. 313 Cod contravențional prevede

că depășirea atribuțiilor de serviciu este de așa natură, încât contravine drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, iar în speță, inculpatul

exercita, în baza Ordinului nr. 318-p din 08 iulie 2011, funcția de inginer al

Biroului verificarea informație a Secției înmatricularea vehiculelor a Direcției

înregistrarea transportului și calificarea conducătorilor auto a ÎS „CRIS Registru”,

care are calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod

penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că Gordea Adrian a comis contravenția

prevăzută de art. 313 Cod contravențional, fiind angajat a Î.S. „CRIS Registru”,

fiind persoană publică, a acționat contrar drepturilor și intereselor ocrotite de lege a

Î.S. „CRIS Registru”, or inculpatul era autorizat și învestit de stat să presteze în

numele acesteia activități de interes public, dar și-a depășit atribuțiile de serviciu.

La 04 iulie 2015, la Biroul de înmatriculare a Transportului nr. 9, mun.

Chișinău (BÎT nr. 9) de către Stratulat Vasile a fost prezentat pentru a fi luat la

evidență autocamionul de model „Mercedes Sprinter”, cod VIN xxxxxxxx, în urma

8

verificării agregatelor de către expert s-a stabilit, că numărul de serie al motorului

instalat pe autocamion (xxxxxxxxxxx) este altul decât cel menționat în certificatul

de înmatriculare a mijlocului de transport (xxxxxxxxxxxx) emis de Regatul Unit al

Marii Britanii.

Apoi, informația cu privire la mijlocul de transport menționat a fost remisă

către BNC „Interpol”, care la data de 29.07.2015 a oferit răspuns că numărul

motorului instalat pe autocamion se află în căutare internațională, mențiune

aplicată și în programul „Web Decizie”.

La data de 11.08.2015, Gordea Adrian 1-a contactat telefonic pe inspectorul

Biroului de înmatriculare respectiv, pe nume Guțu Andrei și i-a solicitat de a

reexpedia informația cu privire la mijlocul de transport menționat în adresa DIIMT

pentru verificare suplimentară.

Ulterior, la 12.08.2015, aflând-se în mun. Chișinău, Gordea Adrian, întru

realizarea scopului infracțional, aflându-se în concediu medical la data respectivă,

cu încălcarea unor cerințe indicate în lege pentru adoptarea unui astfel de

comportament, neținând cont de interdicția aplicată, depășind astfel vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor prevăzute la capitolul 3 din Fișa de Post a inginerului,

aprobată de Șeful Secției înmatriculare vehicule din cadrul Direcției înregistrare a

transporturilor și calificarea conducătorilor auto a Î.S. CRIS „Registru”,

prevederile regulamentului cu privire la Registrul de stat al transporturilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999, în special pct. 7, 17-19, 25, 28,

precum și prevederile regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport aprobate

prin aceeași Hotărâre de Guvern, în special pct. 6, 22, a solicitat repetat informația

de la BÎT nr. 9 pentru verificare și expediază această informație repetat către BNC

„Interpol”, doar că manual a eliminat informația din câmpul numărul motorului,

lăsând în solicitare doar informația cu privire la numărul caroseriei automobilului

respectiv.

Astfel, știind cu certitudine că doar numărul motorului este în căutare,

excluzându-l din informația solicitată de a fi verificată, prin acțiunile sus-indicate

Gordea Adrian a creat premise pentru obținerea unui răspuns pozitiv de la BNC

„Interpol” precum că această caroserie nu se află în căutare internațională, ceea ce

ar permite ulterior perfectarea și eliberarea certificatului VP proprietarului fără

careva impedimente.

Mai mult, Gordea Adrian, în scopul realizării intențiilor sale infracționale

până la capăt, depășind vădit limitele atribuțiilor acordate și acționând în

contradicție cu actele normative indicate supra, fără a primi răspunsul de la BNC

„Interpol” (ora parvenirii răspunsului în program fiind 21:50), efectuează

procedura necesară de verificare, bifând pozitiv în rubricile celor trei filtre a

9

programului Web Decizie la ora 17:02 data de 12.08.2015, prin ce automat

transmite secției producere informația pentru producerea certificatului VP.

Drept urmare a acțiunilor întreprinse, Gordea Adrian, a depășit vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate de actele normative citate supra.

În acest sens, instanța de apel a concluzionat că Gordea Adrian nu poate fi

atras la răspundere penală în temeiul art. 328 alin. (1) Codul penal, deoarece

lipsesc consecințele prejudiciabile sub formă de daune considerabile cauzate

persoanei juridice, respectiv, nu sunt întrunite toate elementele ale componenței de

infracțiune incriminate. Cele constatate de instanță, constituie latura obiectivă a

faptei de depășire în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege

și care contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Fapta comisă nu constituie infracțiune, dar contravenție, lipsind latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute în art. 328 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a notat că având în vedere prevederile art. 30, 441,

461 Cod contravențional, și că termenul general de prescripție a răspunderii

contravenționale este de 3 luni, de la data săvârșirii contravenției, iar în speță

contravenția a fost comisă în perioada din 04.07.2015-12.08.2015, din ce rezultă că

a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că prevederilor art.

118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și în ceea ce privește

pretenția înaintată de partea vătămată „Agenția Servicii Publice”, privind încasarea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei de la Gordea Adrian, este neîntemeiată

și nu corespunde cu circumstanțele comiterii faptei și consecințele suportate.

Instanța de apel a constatat că mărimea prejudiciului moral solicitat de

partea vătămată în cuantum de 50000 lei nu a fost dovedită, iar argumentul

reprezentantului părții vătămate, Codrean Daniel ce ține de consecințele

infracțiunii și anume că suma invocată în acțiune este echivalentă cu suma

contractului de vânzare-cumpărare a autovehiculului litigios, din ce motiv

consideră că prejudiciul moral sub formă de denigrare a imaginii Agenției Servicii

Publice, este echivalent cu bunul litigios, nu a fost acceptat de instanța de apel,

fiind notificat că nu a fost prezentat nici un înscris autentic ce ar confirma faptul că

a fost cauzat prejudiciul moral în cuantumul solicitat.

7.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta,

care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe,

deoarece apelul avocatului a fost greșit admis.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

10

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- motivarea soluției în partea ce ține de reîncadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului Gordea Adrian de la art. 328 alin. (1) Cod penal, la art. 313 Cod

Contravențional, este expusă neclar afectând astfel soluția instanței;

- instanța de apel a conchis eronat că în acțiunile inculpatului Gordea Adrian

se conțin elementele contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional,

deoarece lipsesc consecințele prejudiciabile sub formă de daune considerabile

cauzate persoanei juridice, or probele administrate demonstrează vinovăția

inculpatului Gordea Adrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1)

Cod penal;

- deși instanța de apel a acceptat și a preluat argumentele invocate de către

apelant în instanța de apel, a omis faptul că inculpatului i-a fost incriminată

săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin ce a cauzat daune

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice,

respectiv prevederile hotărârii Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017, nu au

relevanță în cauza din speță, deoarece sintagma intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice, a fost declarată constituțională, inclusiv a fost valorificat

prejudiciul cauzat prin acțiunile lui Gordea Adrian, acest prejudiciu având o

conotație atât nepatrimonială cât și patrimonială;

- daunele considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice, sunt de natură estimativă, respectiv colegiul penal urma să

țină cont că la rezolvarea problemei întinderii acestor daune, prin acțiunile

inculpatului Gordea Adrian, s-a cauzat prejudiciul moral în valoare de 50 000 lei,

„Agenției Servicii Publice”;

- mărimea prejudiciului moral solicitat de partea vătămată în cuantum de

50000 lei a fost dovedită, or instanța de apel a omis argumentul reprezentantului

părții vătămate Codrean Daniel ce ține de consecințele infracțiunii, specificând că

suma invocată în acțiune este echivalentă cu suma contractului de vânzare -

cumpărare a autovehiculului litigios, din ce motiv consideră că prejudiciul moral,

sub formă de denigrare a imaginii Agenției Servicii Publice, este echivalent cu

bunul litigios;

- instanța de apel eronat nu a reținut cauzarea urmărilor prejudiciabile

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, făcând abstracție de evaluarea

urmărilor prejudiciabile, or faptele incriminate inculpatului au adus atingere

valorilor sociale ocrotite, care la rândul său prezintă un înalt grad de intensitate și

gravitate, fapt ce justifică intervenția legii penale în vederea curmării unor astfel de

infracțiuni.

11

7.2. Avocatul Chetrușcă Viorel cu inculpatul Gordea Adrian, care indică

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, art. 6, 14 CEDO, art. 4 din Protoculul nr. 7 CEDO și solicită

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a

inculpatului Gordea Adrian de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzută

de art. 328 alin. (1) Cod penal, deoarece nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă e fapt, care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a

fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în

baza unei legi mai blânde;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- recunoașterea lui Gordea Adrian vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art. 313 Cod contravențional este neîntemeiată, decizia fiind

nemotivată și a fost neglijată esența motivelor invocate în apel;

- instanța de apel s-a limitat doar în a aprecia lipsa caracterului prejudicios al

faptelor imputate lui Gordea Adrian, fapt care exclude componența infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal;

- decizia instanței de apel nu corespunde rigorilor prevăzute de art. 385 alin.

(1), 414, 417 Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel trebuie să se

pronunțe, asemenea primei instanțe, la următoarele aspecte: dacă fapta reținută a

fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă

probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală;

- în speță este aplicabil art. 4 din Protoculul nr. 7 CEDO, ce prevede dreptul

de a nu fi pedepsit de două ori, or pentru acțiunile sale Gordea Adrian a fost

sancționat cu mustrare aspră, potrivit ordinului, ce urma a fi anexat de partea

acuzării;

- instanța de judecată n-a administrat probe concludente, pertinente și

veridice, care ar demonstra cert nevinovăția lui Gordea Adrian de comiterea

infracțiunii incriminată lui, conform art. 328 alin. (1) Cod penal. Martorii au dat

declarații incerte, contradictorii, cu subtext vădit de interes de a se justifica

personal;

12

- instanța a preluat motivele din rechizitoriu pentru motivarea soluției sale cu

privire la vinovăția inculpatului Gordea Adrian, nu a evaluat legal motivele

acuzării și nu le-a dat o apreciere echitabilă pentru a asigura aflarea adevărului în

cauză și gradul real de culpabilitate al lui Gordea Adrian și declarativ a făcut

trimitere la pretinsele probe ale acuzării, concluzionând că acestea confirmă

vinovăția inculpatului Gordea Adrian;

- referirea la declarațiile martorilor acuzării este una formală, încât aceste

declarații doar descriu felul în care este organizat și există sistemul operațional de

referință, care se presupune că a fost fraudat de către Gordea Adrian;

- nici unul din martori nu a arătat direct, ca și ocular că, anume Gordea

Adrian ar fi comis abaterile imputate, iar declarațiile martorului Duminică Irina nu

au fost apreciate critic și obiectiv de instanță, or ea a fost responsabilă în acea zi de

realizarea lucrului, precum și nu puteau fi acceptate și declarațiile martorului

Idjilov Dumitru, deoarece acești martori sunt subiectivi, aceștea singuri fiind

vinovați de faptele din prezenta speță;

- nu s-a dat nici o apreciere nici faptului că, în biroul respectiv exista doar o

singură parolă, de acces la sistemele respective ale Agenției/INTERPOL, care era

înregistrată doar după Gordea Adrian și care era utilizată de toți angajații biroului

menționat, precum și faptului că unitatea de transport de referință totuși a fost/a

rămas înmatriculată, dar și că, faptul aflării în căutare a unității respective s-a

dovedit a fi o eroare.

opinia expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi

respinse ca inadmisibile din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror:

La caz se reține, că potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, sub

aspectele că: „motivarea soluției este expusă neclar și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită”.

13

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de

recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de

recurent, Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat

fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel cuprinde motivele clare pe care își întemeiază soluția corectă de

casare a sentinței primei instanțe, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care fapta incriminată

lui Gordea Adrian a fost recalificată din art. 328 alin. (1) Cod penal în baza art. 313

Cod contravențional, din motiv că lipsește latura obiectivă a infracțiunii, și anume

faptul că în învinuirea înaintată nu a fost cuantificat și concretizat prejudiciul

cauzat drepturilor și intereselor persoanei juridice, fără ca instanța de apel să

admită omisiuni ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

În acest sens, se resping ca neîntemeiate și alegațiile recurentului invocate

prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, că „instanța de apel a conchis eronat că în acțiunile inculpatului

Gordea Adrian se conțin elementele contravenției prevăzute de art. 313 Cod

contravențional, dar nu a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal,

deoarece lipsesc consecințele prejudiciabile sub formă de daune considerabile

cauzate persoanei juridice și că dispozițiile Hotărârii Curții Constituționale nr. 22

din 27.06.2017 nu au relevanță în speță, or prejudiciul a avut o conotație atât

patrimonială cât și nepatrimonială, instanța de apel urma să țină cont că la

rezolvarea problemei întinderii acestor daune, prin acțiunile inculpatului Gordea

Adrian s-a cauzat prejudiciul moral în valoare de 50000 lei, Agenției Servicii

Publice, totodată faptele incriminate inculpatului au adus atingere valorilor

sociale ocrotite, care la rândul său prezintă un înalt grad de intensitate și

gravitate, fapte ce justifică intervenția legii penale în vederea curmării unor astfel

de infracțiuni”, or acestea constituie opinia subiectivă a recurentului ce nu poate fi

acceptată, or soluția în speță a instanței de apel este argumentată prin prisma

Jurisprudenței CtEDO și a Curții Constituționale descrise și la pct. 5.1, 6.1 a

prezentei deczii, având în vedere faptul că în Rechizitoriu (f.d. 249, vol. I), s-a

făcut doar mențiunea cu referire la prejudiciul „daune considerabile - prin

defăimarea imaginii și reputației acestei instituții”, provocat prin acțiunile

inculpatului Gordea Adrian, fără a fi evaluate și cuantificate material daunele

cauzate, ce nu poate fi acceptat de instanța de recurs, or infracțiunea incriminată

inculpatului Gordea Adrian, prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, este una

14

materială, prin urmare în rezultatul comiterii ei, trebuie să fie prezente

prejudicii/daune ce pot fi evaluate/cuantificate in concreto, fără a lăsa loc de

interpretări arbitrare.

8.2. Cu referire la recursul declarat de avocatul Chetrușcă Pavel cu

inculpatul Gordea Adrian.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

art. 6, 14 CEDO, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, sau instanța a

pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, încălcarea drepturilor la un proces echitabil și de a nu fi

discriminat”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de

recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent, Colegiul penal

lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța

de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.

(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, descrise și în pct. 2 a

prezentei decizii, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima

instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 41-52, vol. III), iar decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casarea

a sentinței primei instanțe, inclusiv din oficiu, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care au fost reîncadrate acțiunile lui Gordea Adrian din art. 328 alin. (1) Cod penal,

în art. 313 Cod contranvețional, cu încetarea procesului contravențional în legătură

cu expirarea termenului de prescripție, or în speță instanța de apel corect a

constatat că au fost administrate suficiente probe care confirmă prezența

elementelor contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional în acțiunile lui

Gordea Adrian, în condițiile în care în învinuirea înaintată pe art. 328 alin. (1) Cod

penal nu a fost determinat și cuantificat concret prejudiciul cauzat, dispozitivul

15

fiind expus clar fără ca instanța de apel să admită omisiuni ce ar constitui eroare de

fapt și ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

Totodată, ce ține de motivele invocate în recurs, precum că „în speță ar fi

aplicabil art. 4 din Protocolul nr 7 CEDO, dreptul de a nu fi pedepsit de două ori,

deoarece Gordea Adrian a fost sancționat prin mustrare aspră”, Colegiul penal

lărgit atestă că nu poate fi admis în prezenta speță, ținând cont de jurisprudența

CtEDO, or după natura abaterii și gradul de severitate a pedepsei disciplinar -

„mustrare aspră” ce a fost aplicată inculpatului Gordea Adrian (f.d. 41-42, vol. II),

nu echivalează cu o sancțiune de natură contravențională-penală, pentru a fi aplicat

în prezenta speță principiul „non bis in idem”, (a se vedea Hotărârea CtEDO din

01.02.2015 în cauza ZILIBERBERG c. MOLDOVEI (Cererea nr. 61821/00) în

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise în cererea de

recurs și în pct. 7.2 a prezentei deczii, prin care acesta își manifestă dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanța de apel, și anume a declarațiilor martorilor

acuzării din prezenta speță, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din

considerentul că asemenea critici nu constituie temei de recurs, reprezentând doar

opinia subiectivă a recurentului, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel,

instanța de recurs ordinar nu dă o nouă apreciere probelor administrate la speța

dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar

instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub

aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la

judecarea cauzei, ce în speță nu au fost identificate. Or, se atestă că instanța de apel

a apreciat probele administrate prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de

procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii

argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării,

respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod

de procedură penală.

La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o

proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat

soluția, invocând faptul că „martorii au dat declarații incerte, contradictorii cu

subtext vădit de a se justifica personal”, argumentându-și astfel propria versiune

privind circumstanțele cauzei, susținând că în acțiunile inculpatului Gordea Adrian

nu sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal,

precum și a contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional, iar instanța de

recurs ordinar la acest capitol invocă că nu poate fi acceptată această versiune, or

contravine constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, prin care au

16

fost respinse argumentele apelantului, concluzii ce au întemeiate just pe cumulul

de probe descris și apreciat de instanța de apel în decizia sa, cu respectarea tuturor

garanțiilor dreptului la un proces echitabil a inculpatului Gordea Adrian prevăzut

de art. 6 CEDO.

În același sens, se resping ca inadmisibile și criticile recurentului ce cad sub

incidența art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, cum ar fi

„recunoașterea lui Gordea Adrian vinovat de comiterea contravenției prevăzute de

art. 313 Cod contravențional este neîntemeiată, decizia fiind nemotivată și a fost

neglijată esența motivelor invocate în apel; instanța de apel s-a limitat doar în a

aprecia lipsa caracterului prejudicios al faptelor imputate lui Gordea Adrian, fapt

ce exclude componența infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, nu s-

a dat o apreciere faptului că în biroul respectiv exista doar o singură parolă, de

acces la sistemele respective, care era înregistrată doar pe numele lui Gordea

Adrian, și care era utilizată de toți angajații biroului, precum și că unitatea de

transport respectivă a fost totuși înmatriculată, iar faptul aflării în căutare a

unității respective s-a dovedit a fi o eraore”, în privința cărora Colegiul penal

lărgit notează că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurentului, or

se atestă că instanța de apel just a constatat că a fost demonstrată de către partea

acuzării prin probe credibile, suficiente și incontestabile comiterea contravenției

prevăzute de art. 313 Cod contravențional anume de către Gordea Adrian, iar

instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei justificativ de a interveni în

decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor și motivelor invocate de recuret pe

aceste aspecte.

De asemenea, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind declarative și irelevante

alegațiile recurentului că decizia instanței de apel nu corespunde rigorilor

prevăzute de art. 385 alin. (1), 414, 417 Cod de procedură penală, or coraborând

aceste prevederi legale cu conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 35-52, vol. III),

se atestă că instanța de apel a respectat toate cerințele stipulate de articolele

menționate, fără a admite vreo omisiune ce ține de structura și conținutul sentineți

ce ar afecta legalitatea și plenitudinea deciziei contestate.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul deși în recursul declarat

se referă la încălcarea art. 14 CEDO, acesta nu a invocat nici un argument în

susținerea acestui temei, iar instanța de recurs ordinar verificând legalitatea

deciziei contestate și sub acest aspect, nu identifică careva circumstanțe ce ar

demonstra că în speță, inculpatul Gordea Adrian ar fi fost discriminat.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în

decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale din prezenta

17

speță, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a

evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate în recurs care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul

Chetrușcă Viorel cu inculpatul Gordea Adrian, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Gordea Adrian Xxxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 iunie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

18