1ra-598/19 — Art. 287 alin. 1, 179 alin. 2 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 287 alin. 1, 179 alin. 2 Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-598/19 — Art. 287 alin. 1, 179 alin. 2 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-598/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
15 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte: Timofti Vladimir,
judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului Smîntîna Andrei, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie
2018, în cauza penală privindu-l pe
Smîntîna Andrei XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 22.11.2017 – 26.09.2018;
Instanța de apel: 25.10.2018 – 28.11.2018;
Instanța de recurs: 04.02.2019 – 15.05.2019;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 26 septembrie 2018, în
conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, Smîntînă Andrei a fost
recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art.287 alin. (1) Cod
penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6
(șase) luni. Smîntînă Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzută de art.179 alin.(2) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 1 (unu) an.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial de pedepse i s-a
stabilit lui Smîntînă Andrei o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen
de 1 (unu) an și 2 (două) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe i s-a stabilit lui
Smîntînă Andrei o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu)
an și 2 (două) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis și amendă
în mărime de 16000 (șaisprezece mii) lei, cu executarea pedepselor de sine
stătător.
1
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Smîntînă
Andrei la 26.07.2017, în jurul orelor 20:15 min., aflîndu-se la Punctul de Trecere
a Frontierei de Stat, la intrare în țară or.Otaci fiind conștient că încalcă ordinea
publică, liniștea cetățenilor în timp de noapte, din intenții huliganice, dîndu-și
seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările
acțiunilor și dorind survenirea acestora, în loc public, încălcând grosolan
ordinea publică și tulburând liniștea cetățenilor, manifestând obrăznicie
deosebită și o lipsă totală de respect față de societate și personalitate, fără nici
un motiv, încâlcând normele sociale și morale de comportament în societate,
demonstrând o obrăznicie deosebită, în adresa colaboratorilor se adresa cu
cuvinte necenzurate.
Tot el, la 20 august 2017, în jurul orelor 16:00 a pătruns ilegal în domiciliu
cet.Bularga Măria situat în s.Mereșeuca raionul Ocnița. La cerințele stăpânei
casei de a părăsi domiciliul, acesta categoric a refuzat, continuând să se afle în
casă, adresându-se cu cuvinte necenzurate în adresa celor aflați în domiciliu și
amenințându-i cu răfuială fizică.
Astfel, prin acțiunile sale inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art.
287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violență a altor
persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care prin conținutul
lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită; și art.179 alin.(2)
Cod penal, după indicii calificativi: pătrunderea și rămânerea ilegală în
domiciliul unei personae fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi
la cererea ei, aceleași acțiuni săvârșite cu amenințarea aplicării violenței.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, prin care a solicitat
casarea sentinței cu emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o
pedeapsă mai blândă, invocând următoarele argumente:
- a fost pedepsit în baza art. 287 de două ori - amendă, apoi judecat. Pe
art.179 Cod penal nu a fost indicat motivul conflictului cu soacra - datoria de
bani. Conflictul pe art.287 s-a petrecut după ce a fost maltratat de colaboratori
până la sânge. Depozițiile colaboratorilor de poliție nu indică și nu dovedesc
motivul și locul conflictului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018,
a fost admis apelul inculpatului din alte motive decât cele invocate, cu casarea
sentinței în latura tipului penitenciarului.
S-a dispus executarea pedepsei stabilite inculpatului Smîntîna Andrei – în
penitenciar de tip semiînchis.
În rest sentința a fost menținută.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de
fond întemeiat și legal a încadrat acțiunile inculpatului Smîntîna Andrei în baza
art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violență a altor
persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care prin conținutul
lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită; și art.179 alin.(2)
2
Cod penal, după indicii calificativi: pătrunderea și rămânerea ilegală în
domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi
la cererea ei, aceleași acțiuni săvârșite cu amenințarea aplicării violenței.
Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea pedepsei
inculpatului Smîntîna Andrei a ținut cont pe deplin de prevederile citate -
criteriile generale de individualizare a pedepsei penale și în raport cu
circumstanțele concrete ale cauzei date, și personalitatea inculpatului (anterior
a fost în conflict cu legea), corect a ajuns la concluzia numindu-i acestuia o
pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a
Codului penal.
Totodată, instanța de apel a casat sentința instanței de fond în latura
tipul penitenciarului și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță în latura dată, reieșind din următoarele considerente.
Conform prevederilor art.72 Cod penal, Pedeapsa cu închisoare se execută
în următoarele penitenciare: a) de tip deschis; b) de tip semiînchis; c) de tip
închis.
(2) În penitenciare de tip deschis execută pedeapsa persoanele
condamnate la închisoare pentru infracțiuni săvârșite din imprudență.
(3) În penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele
condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave,
săvârșite cu intenție.
(4) În penitenciare de tip închis execută pedeapsa persoanele
condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de
grave.
Conform prevederilor legii precitate, infracțiunile comise de inculpat,
potrivit art.16 Cod penal, sunt din categoria celor mai puțin grave, care conform
art.72 alin.(3) Cod penal se execută în penitenciar de tip semiînchis.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 18 ianuarie 2019, prin
intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar avocatul Cojocar
Rodica în numele inculpatului Smîntîna Andrei, prin care solicită admiterea
recursului, casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicate prevederile art. 90 Cod
penal.
În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de art.
427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- Instanțele de judecată nu au luat în considerație că cauza a fost examinată
în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul
recunoscându-și vina;
- Inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă prea aspră, în speță fiind posibilă
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursului pe motiv, că pedeapsa stabilită de instanța de apel este în
dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute de art. 76 - 77
Cod penal , precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal, 3641 Cod
de procedură penală.
3
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul
normei vizate.
Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi
invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în
instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.
Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante,
erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea
la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit recursului, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că
pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de recurs ordinar supune
verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de
pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului
privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar
prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea
la examinarea recursului declarat, acestea fiind invocate și în cererea de apel și
asupra căruia instanța de apel s-a expus, motivare pe care instanța de recurs
ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.
În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod
penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea penală.
Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,
respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,
cât și a altor persoane.
În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
4
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O
pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din
numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Conform sentinței instanței de fond, menținută prin decizia instanței de
apel, inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1)
Cod penal, a cărui sancțiune prevede amendă în mărime de la 550 la 1050
unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la
180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani și în baza art. 179 alin. (2)
Cod penal, a cărui sancțiune prevede amendă în mărime de la 550 la 950 unități
convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la
240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
La aplicarea pedepsei cu închisoarea inculpatului, instanța de judecată a
ținut cont de personalitatea inculpatului, de gravitatea infracțiunilor săvârșite și
anume de faptul că a comis infracțiuni mai puțin grave, de motivul acestora, de
personalitatea inculpatului, de faptul că inculpatul la locul de trai se
caracterizează negativ, anterior a mai fost condamnat pentru infracțiuni
similare, a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate, dar și faptul că inculpatul a
săvârșit infracțiunile în stare de recidivă.
Totodată, ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute
de art. 3641 Codul de procedura penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și
nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că
din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt constatate și că
sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite
stabilirea unei pedepse, prin urmare, inculpatul a beneficiat de reducerea
pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.
Astfel, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, individualizând
pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au
motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii în baza tuturor
circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,
ținând cont și de faptul că, inculpatul anterior a fost condamnat, însă nu a făcut
concluziile corespunzătoare, prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele
corect au concluzionat că o pedeapsă mai blândă din numărul celor menționate
în sancțiunea normei incriminate inculpatului, nu va asigura scopul pedepsei.
Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu
închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu
intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,
instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui
vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa
stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei
aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu
suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest
caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în
termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă
5
infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți
încrederea ce i s-a acordat.
Astfel, referitor la argumentele recurentului privind neaplicarea în privința
inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs remarcă că
textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu
obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme, în speță
nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face posibilă aplicarea în privința
inculpatului a suspendării executării pedepsei închisorii stabilite de către
instanțele de judecată, cu atât mai mult că inculpatul anterior a mai săvârșit
infracțiuni.
În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea
pedepsei inculpatului Sîntîna Andrei, pentru infracțiunea comisă, prima instanță
și cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una
corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar
argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de
recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a
găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța
examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,
iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Cojocar Rodica în
numele inculpatului Smîntîna Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe
Smîntîna Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 iunie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
6