1ra-432/19 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cp

1ra-432/19 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-432/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Holban Igor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Holban Igor XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.07.2017 – 26.04.2018;

Instanța de apel: 07.06.2018 – 23.10.2018;

Instanța de recurs: 16.01.2019 – 15.05.2019;

A C O N S T A T AT :

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, Holban Igor, a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.

b), c) și d) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 2

(doi) ani.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumularea parțială a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Central din 06.07.2017, i-a fost stabilită lui Holban Igor pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 1 (una) lună,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

spre 14 mai 2017, Scutelinic Andrei (decizie în privința căruia nu se contestă),

fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Holban

Igor și o persoană în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură

separată, s-au deplasat la gospodăria cet. Slobodeniuc Constantin situată în or.

XXXXX, unde au deteriorat lacătul de la ușa beciului și din interior au sustras

două vase din inox cu volumul de 250 litri fiecare, la prețul de 4000 lei cu care

1

s-au ascuns, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material

considerabil, ulterior folosind bunurile sustrase după propria dorință.

Astfel, prin acțiunile sale inculpatul Holban Igor a comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal – furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane,

prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

avocatul Bubuioc Svetlana în numele inculpatului Holban Igor.

3.1. Inculpatul Holban Igor, declarând apel a solicitat casarea sentinței în

partea stabilirii pedepsei, cu stabilirea a unei pedepse mai blânde pe motiv că a

recunoscut vina și se căiește de cele săvârșite, partea vătămată nu are careva

pretenții de ordin material sau moral.

3.2. Avocatul Bubuioc Svetlana în numele inculpatului Holban Igor, declarând

apel a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu numirea în

privința lui Holban Igor a unei pedepse non-privative de libertate, invocând

următoarele argumente:

- Sentința este nefondată și neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei nu au

fost luate în considerație prezența circumstanțelor atenuante și anume:

recunoașterea vinovăției și căința sinceră; înaintarea către instanța de judecată

a cererii privind examinarea cauzei prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune și din

aceste motive consideră că instanța de fond nu a dat o apreciere completă și

deplină acestor circumstanțe, pe care le consideră întemeiate la aplicarea unei

pedepse non-privative de libertate.

2018, au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului Holban Igor și a

avocatului acestuia Bubuioc Svetlana, cu menținerea sentinței fără modificări.

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel, vina inculpatului Holban Igor, se dovedește integral de întreaga

sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cât și de declarațiile

inculpaților Holban Igor și Scutelnic Andrei; declarațiile părții vătămate

Slobdeniuc Constantin, (f. d. 10); declarațiile martorului Slobodeniuc Andrian

(f. d. 12); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.05.2017, prin care se

descrie locul faptei (f. d. 7).

Instanța de apel a menționat că s-a constatat cu certitudine că Holban Igor a

comis infracțiunile imputate, prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod

penal, după indicii calificativi, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în alt loc de

depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

2

Instanța de apel a conchis că instanța de fond, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, instanța de apel a specificat că, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată la fel a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului Holban Igor, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia. Infracțiunea comisă de inculpatul Holban Igor este

atribuită, conform art.16 Cod penal, la categoria infracțiunilor mai puțin grave,

inculpatul a recunoscut pe deplin vina și sincer regretă în cele comise, a solicitat

examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și

n-a solicitat administrarea de probe noi, circumstanțe pe care Colegiul penal le-a

considerat atenuante. Circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

La fel, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului nu pot fi

aplicate nici prevederile art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării

pedepsei, or, deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și

forma convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se corija fără

executarea efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de

suspendare condiționată a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe

care s-a întemeiat convingerea ei.

intermediul oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar avocatul Bîrcă

Ludmila în numele inculpatului Holban Igor, prin care solicită admiterea

recursului, casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii prin care să-i fie aplicată pedeapsa conform art. 90 Cod penal.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 10) art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- Instanțele ierarhic inferioare nu au individualizat pedeapsa potrivit

prevederilor art. 61, 75 Cod penal și practicii judiciare constante, ce a dus la

stabilirea unei pedepse neechitabile;

- Având în vedere că inculpatul vina a recunoscut-o pe deplin, regretă cele

săvârșite și se căiește sincer și activ, a conștientizat gravitatea faptelor sale,

rezonanța acestora fapte pentru situația sa juridică, pentru societate în general,

corectarea inculpatului este posibilă fără a fi lipsit de libertate, deoarece nu

prezintă pericol social și nici nu ar fi rațional ca instanța să aplice o pedeapsă

atât de aspră.

recursului pe motiv, că pedeapsa stabilită de instanța de apel este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute de art. 76 - 77

Cod penal , precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal, 3641 Cod

de procedură penală.

3

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că

pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de recurs ordinar supune

verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, acestea fiind invocate și în cererea de apel și

asupra căruia instanța de apel s-a expus, motivare pe care instanța de recurs

ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod

penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

4

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Conform sentinței instanței de fond, menținută prin decizia instanței de

apel, inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), c) și d) Cod penal, a cărui sancțiune prevede pedeapsă cu amendă în

mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în

folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

La aplicarea pedepsei cu închisoarea inculpatului, instanța de judecată a

ținut cont de personalitatea inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite și

anume de faptul că a comis o infracțiune mai puțin gravă, de motivul acesteia, de

personalitatea inculpatului, de faptul că inculpatului nu se află la evidența

medicului psihiatru și nici la evidența medicului narcolog. La locul de trai se

caracterizează negativ, iar anterior a săvârșit infracțiuni și a fost atras la

răspundere penală.

Totodată, ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute

de art. 3641 Codul de procedura penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și

nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că

din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt constatate și că

sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite

stabilirea unei pedepse, prin urmare, inculpatul a beneficiat de reducerea

pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

Astfel, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, individualizând

pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,

ținând cont și de faptul că, inculpatul anterior a fost condamnat, însă nu a făcut

concluziile corespunzătoare, prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele

corect au concluzionat că o pedeapsă mai blândă din numărul celor menționate

în sancțiunea normei incriminate inculpatului, nu va asigura scopul pedepsei.

Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest

caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în

termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă

infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Astfel, referitor la argumentele recurentului privind neaplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs remarcă că

5

textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu

obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme, în speță

nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face posibilă aplicarea în privința

inculpatului a suspendării executării pedepsei închisorii stabilite de către

instanțele de judecată, cu atât mai mult că inculpatul anterior a mai săvârșit

infracțiuni.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Holban Igor, pentru infracțiunea comisă, prima instanță și

cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una

corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar

argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Bîrcă Ludmila în

numele inculpatului Holban Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Holban Igor

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 iunie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

6