1ra-281/2019 — Art. 201 1 alin. 1 lit. a, 201 1 alin. 3 lit. a Cp

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 23 iulie 2018, Dodan Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a), 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, 1 an închisoare în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, 6 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor numite, lui Dodan Pavel i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că la 12.12.2017, în jurul orei 21:00, inculpatul Dodan Pavel, cu scopul comiterii violenței în familie, manifestată fizic și verbal, asupra unui membru al familiei, în timp ce se afla la domiciliul său din sat. XXXXX, r-nul XXXXX, unde locuiește împreună cu soția sa, Dodan Parascovia, a inițiat cu ultima un conflict și a numit-o cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnul în regiunea feții, după care cu mânerul din lemn al toporului, i-a aplicat o lovitură în frunte, cauzându-i conform raportului de constatare nr. 5407 din 18.12.2017, plagă contuză în regiunea frontală pe dreapta și regiunea parietală pe stingă, echimoze și 1 excoriație la nivelul feței, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp condotent dur, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Dodan Pavel a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, violența în familie, acțiunea intenționată, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale și sănătății. Tot el, la 25.03.2018, în jurul orie 17:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla la domiciliul său din sat. XXXXX, r-nul XXXXX, unde locuiește împreună cu soția sa, Dodan Parascovia, cu scopul comiterii violenței în familie, manifestată fizic și verbal, intenționat a numit-o pe ultima cu cuvinte necenzurate și în urma conflictului i-a aplicat soției sale, Dodan Parascovia, o lovitură cu un cuțit în abdomen, cauzându-i leziuni corporale sub formă de plagă înțepată-tăiată a abdomenului cu caracter penetrant și lezarea ileonului, ce prezintă pericol pentru viață și conform raportului de expertiză judiciară nr. 201802D0771 din 26.04.2018, se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Dodan Pavel a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată, comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată fizic și verbal, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Serghei Postică în interesele inculpatului Dodan Pavel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Dodan Pavel să fie achitat pe capătul de acuzare prevăzut la art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, invocând următoarele argumente: - inculpatul recunoaște faptele comise la 12 decembrie 2017 și anume comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, pe când faptele imputate lui Dodan Pavel din 25.03.2018, în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, acesta nu le recunoaște; - Dodan Pavel a declarat că la 25 martie 2018 nu a înfipt-o pe soția sa cu vre-un cuțit, ultima împiedicându-se de niște lemne care se aflau la gura sobei, a căzut peste acestea și i-a intrat o bucată de lemn ascuțit în burtă; - prima instanță nu a dat atenție celor spuse de Dodan Pavel, mai mult ca atât la materialele cauzei nu sunt probe pertinente, concludente și utile care ar demonstra faptul că Dodan Pavel a înțepat-o pe soția sa; - La individualizării pedepsei prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 84 Cod penal, aplicându-i lui Dodan Pavel o pedeapsă inechitabilă

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. 2 Deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, instanța de apel a considerat că culpa acestuia este demonstrată integral prin: - declarațiile părții vătămate Dodan Parascovia; - declarațiile martorilor Cîrlan Fiodor, Cîrlan Lilia. Subsecvent, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului mai este demonstrată și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.10.2017 (vol. I, f.d. 10); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict din 17.01.2018 și anume a unui topor cu mînerul din lemn (vol. I, f.d. 13); - raportul de constatare nr. 5407 din 18.12.2017, potrivit căruia la Dodan Parascovia s-a depistat plagă contuză în regiunea frontală pe dreapta și regiunea parientală pe stânga, echimoze și excoriație la nivelul feței, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp condotent dur, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară (vol. I, f.d. 20-21); - procesul-verbal de cercetare la fata locului din 26.03.2018 (vol. II, f.d. 8- 23); - raportul de expertiză judiciară nr. 201802D0771 din 26.04.2018 (vol. II, f.d. 36-38). În această ordine de idei, instanța de apel apreciind sistemul de acte și documente acumulate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pertinente, concludente, utile și în coroborare cu declarațiile părții vătămate și a martorilor apreciate mai sus. Astfel, instanța de apel a menționat că, versiunea inculpatului și avocatului, precum că inculpatul nu a înjunghiat-o pe soție, că dânsa s-a împiedicat și a căzut jos și s-a înfipt în burtă cu o așchie de lemn, care era jos lângă plită, urmează a fi interpretată critic, deoarece această versiune nu este veridică și se combate prin materialele dosarului, având drept scop eludarea răspunderii penale, or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201802D0771 din 26.04.2018, la partea vătămată s-a depistat plagă înțepată-tăiată a abdomenului cu caracter penetrant, care a fost cauzat cu un obiect înțepător-tăietor, iar cauzarea vătămărilor corporale în rezultatul căderii și aterizării pe o așchie de lemn se exclude (vol. II, f.d. 36-38). Totodată, instanța de apel a specificat că, prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu revederile art. art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 13 noiembrie 2018, în termen, declară recurs ordinar avocatul Dragomir Petcu în numele inculpatului Dodan Pavel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat de săvârșirea 3 infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu dispunerea aplicării față de inculpat a unei pedepse non-privative de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - Instanțele de judecată nu au luat în considerație declarațiile inculpatului, iar la materialele dosarului nu sunt probe pertinente, concludente și utile care ar demonstra faptul că inculpatul a înțepat-o pe soția sa; - Nu s-a luat în considerație că, inculpatul și-a recunoscut vina pe episodul din 12.12.2017 încă de la începutul urmării penale; - Inculpatului nu i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă.

Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității recursului deoarece motivele invocate în recurs au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei și respectiv hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa stabilită este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. 76 – 77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului Colegiul penal constată, că avocatul în recursul ordinar ca temei de casare invocă pct. 6), 8) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite 4 elementele infracțiunii; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor săvârșite de către Dodan Pavel în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) și 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, stabilind corect existența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunilor în baza căreia a fost condamnat, precum și faptul că inculpatul este subiect al infracțiunilor pentru care a fost recunoscut vinovat, cât și aplicarea corectă și întemeiată a pedepsei cu închisoarea pe un termen de 6 ani și 6 luni, concluzii pe care instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora. În acest sens Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, 5 verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Astfel, Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Dragomir Petcu în numele inculpatului Dodan Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Dodan Pavel XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată deciza motivată la 28 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 6