1ra-506/2019 — art. 145 alin. 2 lit. a, e, j, k, 188 alin. 3 lit. d CP

1ra-506/2019 — art. 145 alin. 2 lit. a, e, j, k, 188 alin. 3 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-506/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Arnaut Valentina în numele inculpatului și de către inculpatul

Vîtcărău Vladislav, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 04 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Vîtcărău Vladislav xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.07.2017 - 19.02.2018;

Instanță de apel: 26.04.2018 - 04.12.2018;

Instanță de recurs: 25.01.2019 - 10.04.2019.

A C O N S T A T A T :

Vîtcărău Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.145 alin.(2) lit. a), e), j), k) Cod penal, la 16 ani închisoare;

- art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 18 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Vîtcărău Vladislav în

beneficiul succesorului părții vătămate, Bolocan Elena prejudiciul material în sumă

de 30 000 lei.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Vîtcărău Vladislav în

beneficiul lui Caraman Svetlana prejudiciul material în sumă de 3 119 lei.

2017, aproximativ la ora 10:30, Vîtcărău Vladislav, aflându-se în gospodăria

cet. Tașculatov Mihail, situată în xxxxx, a ieșit la drum în spatele casei lui

Caraman Svetlana, sora ultimului, care locuiește în casa situată în aceiași

gospodărie, având asupra sa un topor și a început să scoată o piatră din peretele

casei, cu scopul de a pătrunde în interior pentru a sustrage bunurile acesteia, în

acest moment, acțiunile inculpatului Vîtcărău Vladislav au fost văzute de către

Tașculatov Mihail care i-a făcut observație. Inculpatul a luat toporul și împreună cu

Tașculatov Mihail au intrat în casa acestuia.

1

Astfel, Vîtcărău Vladislav, aflându-se în casă, împreună cu Tașculatov

Mihail, având scopul comiterii unui atac tâlhăresc, adică însușirii bunurilor altei

persoane, prin aplicarea violenței periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei,

cu scopul de a ascunde o altă infracțiune, profitând de situația de neputință a

victimei care se datorează vârstei înaintate și a stării de sănătate, l-a atacat pe

Tașculatov Mihail cu o bâtă și mânerul unui pistol pe care îl avea asupra sa,

aplicându-i intenționat ultimului cu premeditare și deosebită cruzime mai multe

lovituri peste diferite părți ale corpului, îndeosebi în regiunea capului, în urma

căruia acesta a decedat pe loc. Imediat după aceasta, inculpatul prin geam, a

pătruns în domiciliul cet. Caraman Svetlana, de unde a sustras bani în numerar în

sumă de 230 euro și 1 500 ruble rusești, echivalentul a 5 279 lei, cu care s-a ascuns

cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile,

folosind ulterior bunurile sustrase după propria sa dorință.

Tot Vîtcărău Vladislav, la 05 aprilie 2017, aproximativ la ora 11:00, având

intenția comiterii omorului cet. Tașculatov Mihail, din motiv că ultimul l-a

observat în timp ce intenționa să pătrundă în domiciliul surorii sale Caraman

Svetlana, cu scopul de a ascunde comiterea unei infracțiuni, l-a atras pe Tașculatov

Mihail în incinta casei sale situată în xxxxx.

Astfel, Vîtcărău Vladislav aflându-se în interiorul casei, împreună cu

Tașculatov Mihail, având intenția comiterii omorului acestuia, a inițiat o ceartă,

după care, profitând de situația de neputință a victimei care se datorează vârstei

înaintate și stării de sănătate, i-a aplicat intenționat ultimului cu premeditate și

deosebită cruzime mai multe lovituri cu o bâtă și minerul unui pistol pe care îl avea

asupra sa, peste diferite părți ale corpului, îndeosebi în regiunea capului, în urma

căruia acesta a decedat pe loc.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.56D/678 din 23.05.2017,

leziunile cauzate lui Tașculatov Mihail au legătură cauzală directă cu survenirea

decesului și se califică ca vătămare gravă periculoasă pentru viață.

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Vîtcărău Vladislav să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188

alin.(3) lit. c), d) Cod penal, la 10 ani închisoare. În rest sentința să fie menținută.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în dezbaterile judiciare acuzatorul

de stat corect a orientat instanța privind aplicarea față de inculpat în baza art.188

alin.(3) lit. c), d) Cod penal, a pedepsei închisorii pe termen de 10 ani.

De asemenea, acuzarea a menționat că, instanța în conținutul sentinței corect

descrie faptele inculpatului Vîtcărău Vladislav, care se încadrează în prevederile

art.188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal, însă la pronunțarea sentinței face trimitere la

art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal, fără a fi luat în calcul și lit. c) din același articol,

fiindu-i astfel stabilită pedeapsă inculpatului conform prevederilor art.188 alin.(3)

lit. d) Cod penal, 8 ani închisoare, pedeapsă care de fapt nu este prevăzută de

această normă legală, pe când sancțiunea art.188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal -

prevede expres stabilirea pedepsei de la 10 la 12 ani închisoare.

3.1. Avocatul Popov Iulia în numele inculpatului Vîtcărăru Vladislav a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri

de achitare.

2

În motivarea cererii de apel a invocat că, în cadrul urmăririi penale cât și în

cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate suficiente probe pertinente și

concludente ce ar dovedi vinovăția inculpatului Vîtcărău Vladislav în comiterea

infracțiunii de omor și sustragere a bunurilor cu aplicarea violenței periculoase,

decât doar din declarațiile părții vătămate Caraman Svetlana și a succesorului părții

vătămate, Bolocan Elena, pe care apărarea le consideră declarative, iar alte probe

ce ar confirma implicarea acestuia la comiterea infracțiunii de sustragere nu au fost

prezentate.

În partea ce ține de capătul de învinuire cu privire la omor, în opinia apărării,

urmărirea penală nu a fost efectuată complet și sub toate aspectele, Vîtcărău

Vladislav fiind învinuit în baza unor probe ce nu coroborează între ele, la caz fiind

necesară dispunerea unei expertize în comisie pentru a răspunde la întrebarea:

„..dacă putea fi penetrat craniul fără a rămâne sânge sau epiteliu pe pistol..,, care

în coroborare cu celelalte probe acumulate puteau să stabilească cu certitudine în

ce circumstanțe și cu ce obiect anume a fost omorât Tașculatov Mihail.

Un argument al neimplicării lui Vîtcărău Vladislav în comiterea

infracțiunilor incriminate, în opinia apărării, rezultă și din descifrările convorbirilor

telefonice, or, conform descifrărilor convorbirilor telefonice din 05.04.2017,

Tașculatov Mihail a purtat convorbiri telefonice cu durata de 57 sec. la ora 07.40

cu fiica sa Bolocan Elena, după care în aceiași zi la ora 07.52 și respectiv 07.53,

dimineața a vorbit cu sora Caraman Svetlana, din care rezultă că ultimele persoane

care au vorbit, dar probabil și l-au văzut pe Tașculatov Mihail au fost aceleași

persoane care sunt și părți vătămate. Prin urmare, potrivit expertizei medico-legale

a cadavrului, moartea lui Tașculatov Mihail a survenit circa 16-24 ore până la

necropsie, care a fost efectuată la ora 11.00 dimineața la data de 06.04.2017 din

care rezultă că moartea a survenit în intervalul orelor 16.00 seara și ora 11.00

dimineața la data de 05 aprilie 2017, iar loviturile au fost produse intravital cu cel

puțin 5-6 ore înainte de deces, din care rezultă că în acest interval de timp Vîtcărău

Vladislav nu se afla în s. Piatra Albă, r-nul Ialoveni.

Despre faptul că inculpatul a recunoscut inițial vina, acesta a comunicat că a

fost impus de către polițiștii din cadrul IP Ialoveni. Nu a discutat cu fiica lui

Tașculatov Mihail, Bolocan Elena pe rețelele de comunicare deoarece în acea

perioadă el se afla în penitenciar.

2018, a fost respins, ca nefondat, apelul avocatului Popov Iulia în numele

inculpatului, admis apelul procurorului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei

în baza art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal și pedepsei definitive și pronunțată în

această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care lui Vîtcărău Vladislav în baza art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal, i-a fost

aplicată pedeapsa 10 ani 6 luni închisoare.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiunii, prin cumul

parțial al pedepselor, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 22 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, deși

inculpatul nu-și recunoaște vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor

3

incriminate, este dovedită prin declarațiile succesorului părții vătămate, Bolocan

Elena; părții vătămate Caraman Svetlana; martorului Covalenco Svetlana;

procesele-verbale de cercetare la fața locului din 05 aprilie 2017 și planșele

fotografice anexate; procesul-verbal de reținere din 06 aprilie 2017 a inculpatului

Vîtcărău Vladislav; înregistrarea stocată pe CD-R DVD pe care sunt înregistrate

imaginile video din 05 aprilie 2017, ridicate de la SRL „Forum” de pe str. M.

Varlaam, mun. Chișinău; procesul-verbal de ridicare și examinare a copiei

registrului valutei în numerar cumpărate de către schimbul valutar și bonului de

casă a SRL „Andloras Group” str. M. Varlaam, 48a; procesul-verbal de audiere a

învinuitului Vîtcărău Vladislav din 12 aprilie 2017 și procesul-verbal de audiere

suplimentară a învinuitului din 11 aprilie 2017; procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea inculpatului Vîtcărău Vladislav la

construcția auxiliară a casei cet. Caraman Svetlana, unde locuia Tașculatov Mihail

și unde a fost depistat cadavrul acestuia; procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la Casele de schimb valutar situate în mun. Chișinău, str. M. Varlaam,

48a și Columna, 81 unde inculpatul Vîtcărău Vladislav a schimbat 20 hrivne și 100

Euro; înregistrările stocate pe CD-R DVD-R unde se păstrează imaginile video cu

acțiunea procesuală audierea învinuitului și verificarea declarațiilor la locul

infracțiunii cu participarea inculpatului Vîtcărău Vladislav la construcția auxiliară

a casei cet. Caraman Svetlana, în care locuia Tașculatov Mihail, unde s-a depistat

cadavrul acestuia; înregistrările stocate pe CD-R DVD-R unde se păstrează

imaginile video cu acțiunea procesuală verificarea declarațiilor la locul infracțiunii

cu participarea inculpatului Vîtcărău Vladislav, în care acesta indică locul în fâșia

forestieră unde a aruncat hainele sale și toporul; raportul de expertiză medico-

legală nr.56D/678 din 23 mai 2017 pe numele lui Tașculatov Mihail; raportul de

expertiza medico-legală criminalistică nr.69 din 23 mai 2017; raportul de expertiză

judiciară psihiatrico-psihologică nr.132 din 30 iunie 2017.

Astfel, analizând declarațiile succesorului părții vătămate, Bolocan Elena și

a părții vătămate Caraman Svetlana, instanța de apel a constatat că, acestea

coroborează cu celelalte probe și demonstrează faptul comiterii infracțiunilor

incriminate de către inculpatului Vîtcărău Vladislav.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, declarațiile martorului Olaru Nadejda

sunt în contradicție cu celelalte probe analizate și nu-l dezvinovățesc pe inculpat.

La fel, instanța a reiterat că, Vîtcărău Vladislav, fiind audiat suplimentar în calitate

de învinuit, vina a recunoscut-o integral, iar declarațiile inculpatului prin care

dânsul nu-și recunoaște vina în cele incriminate, sunt în contradicție cu declarațiile

lui din cadrul urmăririi penale, precum și cu declarațiile succesorului părții

vătămate Bolocan Elena.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat în ședința instanței de apel și

declarațiile lui precum că a fost forțat la urmărirea penală să-și recunoască vina se

combat de întreaga sistemă de probe analizată prin prisma prevederilor art.101 Cod

de procedură penală, cât și prin ordonanța din 16 octombrie 2018 prin care s-a

refuzat în pornirea urmăririi penale privitor la declarațiile lui Vîtcărău Vladislav

care pretinde că a fost impus să se autodenunțe, neconstatându-se faptele invocate

de ultimul.

Cu referire la dezacordul avocatului cu raportul de expertiză medico-legală a

4

cadavrului Tașculatov Mihail nr.56D/678 din 23.05.2017, instanța de apel a indicat

că argumentele invocate în acest sens vin în contradicție cu raportul de expertiză

medico-legală criminalistică nr.69 din 23.05.2017, prin care s-a stabilit că plaga

contuză prelevată din regiunea capului de la cadavrul lui Tașculatov Mihail, a fost

cauzată cu un corp contondent bont cu suprafața limitată de impact și cu multiple

ridicături și ieșituri liniare orientate. Așa particularități constructive posedă partea

dreaptă a pistolului la nivelul cucoșului și nu-i exclusă cauzarea de plăgi de pe

preparatul de piele cu această parte a pistolului.

Instanța de apel a reiterat și faptul că deși, potrivit raportului de expertiză

dactiloscopică nr.34/12/1-R-2122 din 10.04.2017, urmele papilare ridicate de pe

fereastra din casa lui Caraman Svetlana aparțin lui Tașculatov Mihail și lui

Caraman Svetlana, dar nu lui Vîtcărău Vladislav, nu poate constitui temei de

achitare a lui Vîtcărău Vladislav de comiterea tâlhăriei incriminate, or, Vîtcărău

Vladislav putea comite tâlhăria, fără a lăsa urme pe fereastra din casa lui Caraman

Svetlana.

Totodată, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a exclus din

învinuirea adusă lui Vîtcărău Vladislav lit. c) a art.188 alin.(3) Cod penal,

calificativul - „cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății” or, nu

poate fi calificată în cazul dat agravanta „cu vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății”, prevăzută la lit. c) alin.(3) art.188 Cod penal în concurs

cu infracțiunea prevăzută de omor prevăzută la art.145 alin.(2) Cod penal,

deoarece, infracțiunea prevăzută la lit. c) alin.(3) art.188 Cod penal, se

particularizează, în principal, prin conținutul acțiunii adiacente din cadrul faptei

prejudiciabile.

4.2. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului în baza art.188 alin.(3) lit. d)

Cod penal, instanța de apel a indicat că, prima instanță eronat i-a stabilit

inculpatului pedeapsa sub minimul prevăzut de lege, din care motiv luând în

considerație infracțiunile comise și personalitatea inculpatului, de faptul că acesta

nu și-a conștientizat vina, la nivelul de înțelegere a situației în care s-a pomenit, a

ajuns la concluzia de a-i aplica pentru infracțiunea prevăzută de art.188 alin.(3)

lit. d) Cod penal, pedeapsa 10 ani 6 luni închisoare, iar conform prevederilor art.84

alin.(1) Cod penal, i-a stabilit pedeapsa definitivă 22 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis.

alin.(1) pct.2), 10) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia,

solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, inculpatul în instanțele de fond nu a

recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate iar de către acuzare nu au

fost administrate suficiente probe care ar dovedi vinovăția inculpatului.

Recurentul consideră că, declarațiile părții vătămate Caraman Svetlana și a

succesorului părții vătămate, Bolocan Elena, sunt declarative.

Din raportul de expertiză dactiloscopică nr.34/12/1-r-2122 din 10.04.2017

rezultă că, urmele papilare ridicate de pe fereastra din casa lui Caraman Svetlana

nu aparțin lui Vîtcărău Vladislav, iar faptul că, ultimul la data de 05 aprilie 2017,

ora 09.00, se afla în mun. Chișinău, a fost confirmat de către martorul apărării

5

Olaru Nadejda.

Totodată, apărarea invocă că, apelul procurorului nu se referea la blândețea

pedepsei, iar prin aplicare în privința inculpatului a pedepsei în baza art.188

alin.(3) lit. d) Cod penal, 10 ani 6 luni închisoare, iar conform prevederilor art.84

alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 22 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis, a înrăutăți situația inculpatului, fapt ce grav

afectează dreptul inculpatului la apărare.

5.1. Inculpatul, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, invocând că nu a

săvârșit infracțiunile incriminate, iar probele apărării în confirmarea nevinovăției

sale nu au fost luate în considerare de către instanțele de judecată.

Mai indică că, a solicitat efectuarea unei expertize a pistolului însă i-a fost

refuzată solicitarea.

expus pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi

declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat de avocat, Colegiul penal

constată că titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs prevăzut la art.427

alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate

prevederile art.art.30, 31 și 33 Cod de procedură penală, însă recurentul nu a

motivat recursul sub acest temei.

Or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul recurentului

prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul contradictorialității

în condițiile egalității armelor.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu

este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

La fel, Colegiul penal reține că recurenții își exprimă dezacordul cu decizia

instanței de apel sub aspectul temeiurilor prevăzute la pct. 6), 10) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanța de apel nu a

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit,

eronat menținând soluția primei instanțe de condamnare a inculpatului.

6

Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile

ordinare, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței în partea condamnării inculpatului în baza art.art.145 alin.(2) lit. a), e), j),

k), 188 alin.(3) lit. d) Cod penal, corect a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică justă a acțiunilor

infracționale ale inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

avocatului că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare s-au bazat în

exclusivitate pe declarațiile părții vătămate și succesorului părții vătămate, care

sunt declarative, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a apărării.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art.101 alin.(2)

Cod de procedură penal, reprezentantul organului de urmărire penală sau

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine

judecătorului.

La fel, Colegiul penal respinge argumentul avocatului Arnaut Valentina prin

aplicare în privința inculpatului a pedepsei în baza art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal,

10 ani 6 luni închisoare, iar conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa definitivă 22 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis, a fost înrăutățită situația inculpatului, fapt ce grav afectează dreptul

inculpatului la apărare.

Or, art.410 Cod de procedură penală, prevede expres că, instanța de apel,

soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a

declarat apel. În apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel

nu poate agrava situația acesteia.

Deci, regula neagravării situației se aplică tuturor titularilor dreptului de

apel, cu excepția cazului când procurorul atacă hotărârea în defavoarea

inculpatului, iar instanța de apel este în drept, după caz, de a-i agrava situația

acestuia în orice sens.

Mai mult, instanța de recurs ține să menționeze că, alin.(3) al art.188 Cod

penal, prevede pedeapsa închisorii de la 10 la 12 ani, indiferent de numărul

agravantelor.

Astfel, instanța de apel stabilind că prima instanță greșit a aplicat

inculpatului în baza art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal, pedeapsa sub limita minimă,

7

corect a dispus admiterea apelului procurorului, cu stabilirea în privința

inculpatului a pedepsei închisorii în limitele aceste norme, ținând cont și de faptul

că, acest argument a fost invocat de procuror în apelul său, iar aceasta duce și la

agravarea situației conform art.84 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă

definitivă echitabilă pentru infracțiunile comise.

Cu referire la argumentele recurenților că inculpatul nu se face vinovat de

săvârșirea infracțiunilor incriminate, din raport de expertiză dactiloscopică

nr.34/12/1-r-2122 din 10.04.2017 rezultă că, urmele papilare ridicate de pe

fereastra din casa lui Caraman Svetlana nu aparțin lui Vîtcărău Vladislav, iar faptul

că, ultimul la data de 05 aprilie 2017, ora 09.00, se afla în mun. Chișinău, a fost

confirmat de către martorul apărării Olaru Nadejda, Colegiul penal ține să

menționeze că, au format obiect de discuție în instanța de apel.

Aceste concluzii ale instanței de apel se însușesc de către instanța de recurs

pe deplin și astfel nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza

Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor

de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Arnaut

Valentina în numele inculpatului și de către inculpatul Vîtcărău Vladislav,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie

2018, în cauza penală în privința lui Vîtcărău Vladislav xxxxx, deoarece sunt vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 mai 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecătorii /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

8