1ra-621/2019 — art. 287 alin. 1 CPP

Prin sentința Judecătoriei Orhei sediul central din 08 august 2018, Juncu Alexei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 550 unități convenționale, ceea ce constituie 27.500 lei. A fost explicat lui Juncu Alexei că, potrivit art. 64 alin. (31) Cod penal, este în drept să achite jumătate din amenda stabilită, dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral. A fost respinsă ca neîntemeiată, solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 473, 38 lei. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Albu Gheorghe, însă în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă în procedura recursului ordinar.

Potrivit sentinței s-a constatat că, Juncu Alexei la 03 septembrie 2017, în jurul orei 20.00, aflându-se în strada satului Cihoreni, r-nul Orhei, încâlcând grosolan ordinea publică, acționând din motive josnice, înțelegând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei în societate, fără nici un motiv, din intenții huliganice, în prezența a mai multor persoane, au inițiat împreună un conflict cu Albu Gheorghe și Chiperi Gheorghe, în cadrul căruia dând dovadă de necuviință și neobrăzare, având un comportament batjocoritor, s-au înjurat reciproc cu Albu Gheorghe cu cuvinte jignitoare și necenzurate, apoi, urmărind manifestarea bravurii sale și de a-și demonstra atitudinea 1 sfidătoare față de persoane, i-a aplicat lui Chiperi Gheorghe multiple lovituri cu palmele peste față și lui Albu Gheorghe o lovitură cu piciorul în piept, cauzându-le dureri fizice. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta inculpatului Juncu Alexei, a fost calificată de drept în baza art. 287 alin. (1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Inculpatul Juncu Alexei, la data de 21.08.2018, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat. În motivarea apelului a invocat că: - în sentința de condamnare nu este indicată nici o probă, doar declarațiile așa numitor martori din partea acuzării, care nu au declarat nimic clar, au spus că nu țin minte, dar presupun că Juncu Alexei a comis careva ilegalități; - instanța de judecată a nominalizat niște martori care au fost audiați în cadrul urmăririi penale, însă nu au fost chestionați, audiați în instanța de judecată, doar au fost indicați în sentință ca martori; - instanța de judecată a emis o sentință de condamnare nefondată, scrisă cu niște fraze generale, declarative, bazată pe niște presupuneri, pe niște declarații a așa numitor martori, care nu spun nimic clar, declarații fără a fi confirmate prin ansamblul de probe; - în cadrul urmăririi penale nu a avut loc nici o confruntare cu așa numiții martori ai acuzării, însă declarațiile acestora au fost admise de instanță fără audiere. Prin urmare, sentința urmează a fi casată, iar dânsul achitat, pe motiv că prima instanță a ignorat intenționat toate probele, prevederile legislației în vigoare, inclusiv și recomandările CEDO. 3.2 Inculpatul, Albu Gheorghe, la data de 04.09.2018, care a solicitat casarea acesteia, cu atragerea la răspundere contravențională și încetarea cauzei din motivul expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2018, au fost respinse apelurile declarate ca nefondate și menținută sentința.

În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a considerat că, sentința este legală și întemeiată, împrejurările cauzei fiind constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, ce au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că, deși inculpații vina în cele imputate lor prin rechizitoriu nu au recunoscut-o, aceasta se confirmă prin declarațiile martorilor audiați în ședință de judecată și anume: Vîrlan Alexei, Macovei Tatiana, Chiperi Gheorghe, Juncu Alexandru, precum și prin raportul de expertiză judiciară nr. 266 D din 25.10.2017 (f.d. 38-39). 2 În opinia instanței de apel, reieșind din circumstanțele cauzei și probele administrate la dosar, de către inculpați a fost încălcată ordinea publică și manifestată o lipsă de respect față de societate. Astfel, inculpatul Albu Gheorghe i-a aplicat lui Juncu Alexei multiple lovituri cu pumnii peste tot corpul și a aruncat cu o piatră în cutia toracică a acestuia, iar ultimul la rândul său i-a aplicat lui Chiperi Gheorghe multiple lovituri cu palmele peste față și lui Albu Gheorghe o lovitură cu piciorul în piept, fără motiv evident, în loc public. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, nu este întemeiată critica din apelurile declarate de inculpați, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată în opinia acestora a probelor, ce a dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece prima instanță ținând seama de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpații, martorii, a cercetat probele administrate la dosar, dând citire și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just și ca urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpaților Albu Gheorghe și Juncu Alexei. A fost menționat de către instanța de apel că, la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de fond și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Totodată, instanța de apel a conchis că, partea acuzării a prezentat probe verosimile, ce au elucidat în mod clar circumstanțele cazului și în baza cărora a fost demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, de aceea apelurile inculpaților urmează a fi respinse, ca nefondate. Privitor la numirea pedepsei, în partea ce-l vizează pe inculpatul Juncu Alexei, instanța de apel a reținut că, conform art. 16 Cod penal, infracțiunea imputată ultimului se atribuie la categoria celor mai puțin grave, ținând cont de motivul comiterii infracțiunii – o evidentă lipsă de respect față de elementarele reguli morale în societate, față de drepturile altor persoane și dorința de a-și demonstra atitudinea disprețuitoare față de persoanele din jur, să-și arate în public superioritatea și forța. Inculpatul Juncu Alexei este angajat în câmpul muncii, este căsătorit și are la întreținere un copil minor, circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect i-a aplicat lui Juncu Alexei o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, ceea ce constituie 27.500 lei.

Hotărârile judecătorești au fost atacate cu recurs ordinar la data de 22.01.2019, de către inculpatul Juncu Alexei, care a solicitat casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă: - prima instanță și instanța de apel au ignorat prevederile legislației în vigoare și recomandările CEDO, care prevăd că hotărârea instanței judecătorești trebuie să fie legală, întemeiată și să conțină răspunsuri la toate pretențiile și să răspundă în mod sigur la toate cererile și obiecțiile formulate de participanții la proces; - dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, prezumă dreptul la 3 hotărâre și decizie motivate, iar în cazul abținerii de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, se va considera o încălcare în sensul Convenției Europene. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, și a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, respectiv hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Precum rezultă din recursul ordinar declarat de către inculpatul Juncu Alexei, Colegiul penal atestă că, acesta și-l întemeiază în conformitate cu pct. 6), 10) și 12) ale alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală evidențiind, precum că în opinia lui, persistă cazurile de casare, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În argumentarea recursului declarat, Colegiul penal observă că, de fapt, autorul indică doar considerente ale Curții Europene și interpretări ale art. 6 CEDO, în partea ce se referă la obligația instanțelor de judecată de a-și motiva hotărârile adoptate și a oferi răspunsuri la temeiurile esențiale invocate de către părți, semnalând astfel incidența temeiurilor pentru recurs stipulate la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Așadar, temeiurile pentru recurs semnalate la caz de către recurent, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Prin urmare, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, doar atunci când se constată comiterea unei erori de drept, ținându-se seama și de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. 4 Însă, în urma verificării incidenței la caz a temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal respinge ca nefondate alegațiile recurentului și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente. Respectiv, verificând hotărârea atacată, instanța de recurs apreciază, că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO. Deși, inculpatul Juncu Alexei își întemeiază recursul declarat, inclusiv prin prisma cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, însă în argumentarea recursului acesta nu a indicat clar asupra căror argumente esențiale nu s-a expus această instanță, din cele la care s-a referit în apelul declarat. Instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă semnalările recurentului, precum că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, deoarece în urma verificării suplimentare a lucrărilor dosarului, instanța de al doilea grad de jurisdicție, judecând apelurile declarate, a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, cercetând materialele dosarului, adoptând în consecință o soluție corectă de menținere a sentinței. Deci, analizând textul hotărârii atacate în raport cu argumentele evocate în recursul declarat în cauza deferită judecării, Colegiul consideră că, instanța de apel și- a motivat decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la respingerea apelurilor declarate în prezenta cauză, fiind motivată just adoptarea unei asemenea soluții. Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a respectat și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, inclusiv cel declarat de către inculpatul Juncu Alexei și prin hotărârea adoptată a oferit răspunsuri plauzibile, detaliate și argumentate asupra acestora, în coraport cu probele administrate în prezenta speță ce au fost verificate în ședințele de judecată. Prin urmare, instanța de recurs conchide că temeiurile pentru recurs semnalate de recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea în prezenta speță. Cât privește invocarea temeiurilor pentru recurs prevăzute de pct. 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal le apreciază ca formale și alogice, deoarece recursul declarat la caz nu conține careva argumente și nici desfășurare de raționamente prin prizma acestor cauze de casare, mai ales în contextul în care atât în prima instanță, cât și în instanța de apel inculpatul Juncu Alexei a pledat nevinovat, solicitând de a fi achitat. În virtutea celor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în privința inculpatului, nefiind identificate de instanța de recurs careva erori judiciare, 5 ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate argumentele formulate de către autorul recursului ordinar deferit spre examinare. Astfel, dat fiind faptul că prezentul recurs ordinar de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2018, de către inculpatul Juncu Alexei Xxxxx în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 23 mai 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Victor Boico Nadejda Toma 6