ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 16.05.2019

1ra-601/2019 — art. 192 alin. 1; 217 alin. 4 lit. b CP

HOTĂRÂRE

16.05.2019

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 192 alin. 1; 217 alin. 4 lit. b CP
Temei legal: art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-601/2019 — art. 192 alin. 1; 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-601/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Carabețchi Dumitru în numele inculpatului Molodoi Vitalie, prin care a

fost solicitată casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 13

iulie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31

octombrie 2018, în cauza penală în privința lui

Molodoi Vitalie XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.01.2018 – 13.07.2018

instanța de apel: 15.08.2018 – 31.10.2018

instanța de recurs ordinar: 04.02.2019 – 17.04.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 13 iulie

2018:

Molodoi Vitalie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal și prin aplicarea prevederilor art.

70 alin. (31) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

Molodoi Vitalie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

de 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

gestionare a substanțelor chimice și farmaceutice, pe un termen de 2 (doi)

ani.

Molodoi Vitalie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

de 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

gestionare a substanțelor chimice și farmaceutice, pe un termen de 2 (doi)

ani.

În conformitate art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de gestionare a substanțelor chimice și farmaceutice, pe un

termen de 4 (patru) ani.

A fost aplicată în privința lui Molodoi Vitalie măsura preventivă -

arestul preventiv, care urma a fi calculat din data reținerii cu menținerea

până la rămânerea definitivă a sentinței.

Termenul executării pedepsei cu închisoare în privința lui Molodoi

Vitalie urmând a fi calculat din data reținerii.

A fost dispusă încasarea de la Molodoi Vitalie în beneficiul statului a

sumei de 3360 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În sentință, prima instanță a constatat că:

Molodoi Vitalie la data de XXXXX, ora exactă nefiind stabilită,

aflându-se în apartamentul nr. XXXXX, acționând cu intenție directă,

având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, din buzunarul

pantalonilor cet. Codreanu Grigore, care dormea, pe ascuns, a sustras

telefonul mobil de model „LG G4” la prețul de 14370 lei, cauzându-i

numitului o daună în proporții considerabile.

Tot el, Molodoi Vitalie, acționând cu intenție directă, având scopul de

a-și asigura propriul consum de droguri, în circumstanțe nestabilite, a

intrat în posesia substanței MDMB (N)-2201, pe care a transportat-o și

păstrat-o la domiciliul său pentru consum personal, până la data de

XXXXX, când în cadrul cercetării la fața locului în apartamentul cu nr.

XXXXX, de către cet. XXXXX, au fost predate un pachețel de tip zip-lock

din polimer incolor și o foaie din hârtie cu masă vegetală uscată și

mărunțită de culoare violetă, pe care le-a găsit la cet. Molodoi Vitalie că le

consumă, iar de la balconul din odaia ultimului au fost depistate și ridicate

un capac din folie de staniol și un fragment de butelie (partea superioară)

din polimer cu depuneri de substanță de culoare cafenie. Conform

raportului de expertiză nr. XXXXX, masa vegetală uscată și mărunțită de

culoare violetă din pachetul de tip zip-lock și din foaia de hârtie de culoare

albă ( 0,728 gr.), și în depunerile de culoare cafenie de pe capacul de staniol

și fragmentul de butelie (0,079 gr.) reprezintă canabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201 (C2OH28FN3O3) cu masa totală de 0,805 gr., ce constituie

analog al substanței AB-PINACA-CHM care este inclusă în Tabelul nr. 1

conform Hotărârii Guvernului nr.1088 din 05 octombrie 2004, privind lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții deosebit de mari.

Tot el, fiind consumator de substanțe narcotice și având scopul

consumului de droguri, în circumstanțe nestabilite, a intrat în posesia unui

pachet cu masă vegetală pe care l-a păstrat asupra sa până la XXXXX,

când, aflându-se în adiacentul supermarketului „Nr. l” din XXXXX, a fost

reținut în flagrant, ridicându-i-se un pachețel din hârtie cu masa vegetală

de culoare galben-verzuie cu miros specific, care conform raportului de

expertiză nr. XXXXX, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare galben-

verzuie, prezentată la examinare, conține cannabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201 care face parte din categoria substanțelor stupefiante,

psihotrope cantitatea cărora constituie 2,249 grame (materie uscată) și care,

conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Carabețchi

Dumitru în numele inculpatului Molodoi Vitalie, prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței, cu adoptarea unei noi decizii potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care lui Molodoi Vitalie să-i fie stabilită

o pedeapsă neprivativă de libertate.

3.1. În motivarea apelului declarat, avocatul a menționat că:

- pedeapsa stabilită este prea gravă, personalitatea inculpatului nu

prezintă gradul de pericol social necesar executării reale a pedepsei cu

închisoare, de aceia a considerat posibilă corectarea inculpatului prin

stabilirea unei pedepse non privative de libertate;

- nu s-a ținut cont la stabilirea pedepsei și modului de executare a ei,

de circumstanțele prevăzute la art. 75 Cod penal, și anume de personalitate

celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Nu s-a ținut cont de

faptul că Molodoi Vitalie este de o vârstă tânără, inculpatul se află pentru

prima dată pe banca acuzațiilor, a recunoscut comiterea infracțiunii de

circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau a analogii acestora fără

scop de înstrăinare, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a predat

binevoi substanțele interzise, nu le realizează doar este consumator, este o

persoană bolnavă ce necesită tratament dar nu închisoare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31

octombrie 2018, a fost respins ca neîntemeiat apelul avocatului Carabețchi

Dumitru, în interesele inculpatului Molodoi Vitalie, cu menținerea sentinței

fără modificări. Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din

momentul reținerii inculpatului Molodoi Vitalie.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță, corect, a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că inculpatul a comis anume infracțiunea imputată. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că Molodoi Vitalie a comis

infracțiunile prevăzută de art. 192 alin. (1), art. 217 alin. (4) lit. b) și art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal.

La fel instanța de apel a menționat că individualizarea pedepsei este

un proces personal – rezultat al propriei convingeri al instanței de judecată,

ce nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar, subiectiv, el implicând

obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului

necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei

penale.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Molodoi Vitalie, instanța de apel a susținut că a ținut

cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea

infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului.

Instanța de apel a stabilit că în conformitate cu art. 16 alin. (3) Cod

penal, infracțiunea săvârșită de către Molodoi Vitalie, în funcție de

caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor mai

puțin grave iar circumstanțe atenuante sau agravante conform prevederilor

art.76, 77 Codul penal, nu au fost stabilite.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a conchis

că inculpatul Molodoi Vitalie trebuie să poarte răspundere penală pentru

faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și a considerat că îndreptarea și

reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare.

O condiție obligatorie (și unicul temei) pentru condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei rezidă în faptul că nu ar fi

rațional ca inculpatul să execute pedeapsa cu închisoare stabilită. Aceasta

ar însemna că, în rezultatul cercetării cauzei și calităților individuale ale

inculpatului s-a format convingerea fermă în posibilitatea atingerii

scopurilor pedepsei penale fără izolarea de societate, dar în condițiile unui

control profilactic al comportamentului persoanei respective într-o anumită

perioadă de timp. Astfel, instituția suspendării condiționate a executării

pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj sau un drept acordat de lege

persoanelor vinovate, dar trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de

apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la

realitatea socială concretă. Pentru dispunerea suspendării condiționate a

executării pedepsei, instanța trebuie să examineze dacă prin suspendarea

condiționată, în cazul dat, va fi posibilă atingerea scopurilor pedepsei

stipulate în art. 61 Cod penal.

La caz, instanța de apel a reținut că, inculpatul a comis trei

infracțiuni. În asemenea circumstanțe se atestă o orientare antisocială

stabilă a inculpatului. În cazul unei asemenea orientări antisociale decade

raționalitatea neexecutării reale a pedepsei. Astfel, instanța de apel a

concluzionat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art.

90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei, întrucât

pedeapsa aplicată inculpatului urmează să fie executată real, stabilindu-se

astfel o individualizare a pedepsi care este legală, întemeiată, proporțională

faptei comise și circumstanțelor reale și personale.

Decizia instanței de apel, partea motivată a cărei a fost pronunțată

la 28 noiembrie 2018, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Carabețchi Dumitru în numele inculpatului Molodoi Vitalie, la 21

decembrie 2018, prin care, invocând în calitate de temei pentru recurs

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea parțială deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatului Molodoi Vitalie să-i fie stabilită o

pedeapsă neprivativă de libertate.

5.1. În motivarea recursului declarat, avocatul a menționat că:

- prima instanță și cea de apel au comis erori de drept, aplicând

pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate;

- instanțele la individualizarea pedepsei nu au ținut cont de

prevederile art. 75 Cod penal;

- inculpatul are o vârstă tânără, este la prima abatere, a recunoscut

comiterea infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor fără scop de

înstrăinare, a contribuit la descoperirea infracțiunilor, a predat benevol

substanțele interzise, este o persoană bolnavă ce necesită tratament;

- consideră oportună corectarea inculpatului la libertate.

Referință, asupra recursului ordinar, a fost depusă de către

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de justiție,

Crijanovschi S., prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului

ca fiind vădit neîntemeiat întrucât la caz lipsesc careva temeiuri de casare a

hotărârilor atacate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în

raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal

concluzionează asupra inadmisibilității recursului declarat din

considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs

ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă

dezacordul cu individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Molodoi

Vitalie, critici ce cad sub incidența temeiul de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale”.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recurs,

Colegiul constată că acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat.

Totodată, Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică

a acțiunilor inculpatului Molodoi Vitalie și criticând hotărârile pronunțate

în speță numai referitor la pedeapsa aplicată.

Motivul recurentului, precum că instanța incorect a individualizat

pedeapsa și greșit ia stabilit pedeapsa închisorii, care este prea aspră,

Colegiul penal î-l consideră neîntemeiat.

Recurentul a menționat în recursul său că prima instanță și cea de

apel au comis erori de drept, aplicând pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, însă din lecturarea recursului, Colegiul nu a stabilit o

argumentare sau o indicare concretă în ce constă eroarea de drept la

stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Molodoi Vitalie, or,

dezacordul avocatului cu dispunerea de către instanță a executării reale a

pedepsei nu poate constitui temei de casare a hotărârilor atacate întrucât

acestea sunt legale, întemeiate și motivate corespunzător, luându-se în

considerație că judecarea cauzei a avut loc în procedură generală.

Cu referire la faptul că inculpatul are o vârstă tânără, este la prima

abatere, a recunoscut comiterea infracțiunii de circulație ilegală a

drogurilor fără scop de înstrăinare, a contribuit la descoperirea

infracțiunilor, a predat benevol substanțele interzise, este o persoană

bolnavă ce necesită tratament, Colegiul consideră că aceste invocări nu pot

întruni necesitatea stabilirii unei pedepse neprivative de libertate întrucât

din materialele cauzei a fost stabilit că inculpatul Molodoi Vitalie nu se află

la evidența medicului narcolog, astfel invocarea recurentului că inculpatul

este o persoană bolnavă nu a fost confirmată prin acte corespunzătoare, iar

ce ține de faptul că inculpatul este la prima abatere, Colegiul apreciază

critic respectiva mențiune întrucât inculpatul Molodoi Vitalie a fost

recunoscut vinovat de comiterea a trei infracțiuni ce au fost comise în

perioada de timp de la 14 iulie 2016 până la 07 decembrie 2017, astfel

ultimul a avut suficient timp de la comiterea primei infracțiuni de a

conștientiza caracterul ilegal al acțiunilor sale și consecințele ce vor urma

însă a continuat comiterea acestora, prin urmare invocarea faptului că

inculpatul este la prima abatere este eronată.

Individualizarea pedepsei reprezintă rezultatul propriei convingeri al

instanței de judecată, ce nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar,

subiectiv, el implicând obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei

concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale, luându-se în considerație toate

circumstanțele cauzei.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Molodoi Vitalie, Colegiul conchide că prima instanță

a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea

infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de faptul că infracțiunile săvârșite de către Molodoi Vitalie, în funcție de

caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie în conformitate cu art. 16 alin.

(3) Cod penal, la categoria infracțiunilor mai puțin grave, circumstanțe

atenuante sau agravante conform prevederilor art. 76, 77 Codul penal, nu

au fost stabilite, astfel în opinia instanței de recurs, prima instanță corect a

ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă

doar cu executarea reală a pedepsei.

Prin prisma solicitărilor recurentului, Colegiul consideră necesar de

menționat că, o condiție obligatorie (și unicul temei) pentru condamnarea

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei rezidă în faptul că nu ar

fi rațional ca inculpatul să execute pedeapsa cu închisoare stabilită. Aceasta