1ra-588/2019 — art. 187 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-588/2019 — art. 187 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-588/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
a examinat, fără citarea părților, în camera de consiliu, în baza
materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat de către avocatul Postu Marin în numele condamnatului Cuznețov
Vasilii, prin care a fost solicitată casarea sentinței Judecătoriei Hîncești,
sediul central din 03 septembrie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui
Cuznețov Vasilii XXXXX, născut la
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 15.11.2017 – 03.09.2018
instanța de apel: 29.10.2018 – 26.11.2018
instanța de recurs ordinar: 04.02.2019 – 17.04.2019
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 03
septembrie 2018, a fost respinsă cererea de revizuire inițiată de avocatul
Șura Mihail în numele condamnatului Cuznețov Vasilii asupra sentinței
Judecătoriei Hâncești din 22 decembrie 2015 în baza căreia Cuznețov
Vasilii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
187 alin. (2) lit. d) Cod penal (dosar penal nr. 1-512/15), ca fiind
neîntemeiată.
În sentință prima instanță a reținut că: la data de 07 august 2017,
avocatul Șura Mihail acționând în numele condamnatului Cuznețov Vasilii
a depus o cerere de revizuire a sentinței din 22 decembrie 2015 pronunțată
de Judecătoria Hâncești în baza căreia Cuznețov Vasilii a fost recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d) Cod
penal și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost
stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea
amenzii.
În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani, care prin încheierea
Judecătoriei Hâncești din 25 iunie 2016 a fost anulată, cu anunțarea în
căutare a condamnatului Cuznețov Vasilii.
Sentința Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 03 septembrie
2018, a fost atacată cu apeluri de către:
- condamnatul Cuznețov Vasilii la 25 septembrie 2018, prin care a
solicitat casarea sentinței și admiterea cererii de revizuire;
- avocatul Croitor Alexei la 26 noiembrie 2018, prin care a solicitat
admiterea apelului condamnatului împotriva sentinței Judecătoriei
Hâncești din 03 septembrie 2018, anulată sentința și suspendarea executării
pedepsei până la rejudecarea cauzei penale.
În motivarea cererii de apel avocatul Croitor Alexei a invocat
următoarele:
- instanța de fond la emiterea sentinței n-a aplicat prevederile art. 458
Cod de procedură penală hotărârile judecătorești irevocabile pot fi supuse
revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă;
- instanța eronat a constatat vinovăția condamnatului în baza art. 187
Cod penal, admițând cu abaterile procesuale declarațiile acestuia date în
cadrul procedurii simplificate admise cu încălcarea art. 3641 Cod de
procedură penală. În realitate condamnatul a recunoscut vina parțial, astfel
urma respinsă cererea de examinare a cauzei în cadrul procedurii
simplificate.
Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 26
noiembrie 2018, a fost respins ca fiind nefondat apelul condamnatului
Cuznețov Vasilii și apelul suplimentar al avocatului Alexei Croitor în
numele și interesele condamnatului cu menținerea fără modificări a
sentinței Judecătoriei Hâncești, sediul central, din 03 septembrie 2018.
Termenul executării pedepsei închisorii numite lui Cuznețov Vasilii
urmând a fi calculat din momentul reținerii.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima
instanță corect a statuat faptul că condamnatul Cuznețov Vasilii nu a
utilizat calea de atac asupra sentinței și a acceptat în mod tacit soluția
primei instanțe. De altfel acesta a avut angajat avocat ales, conform
delegației (f. d. 50 din dosarul penal), declarând prin înscris autentic că nu
are probe de solicitat și că nu dorește administrarea unor alte probe. În
cadrul ședinței judiciare pentru examinarea prezentei cereri de revizuire,
condamnatul a confirmat scrierea și semnarea înscrisului de către el
personal, respectiv motivele apărătorului sunt formale.
Instanța de apel a reținut că din momentul admiterii cererii privind
examinarea cauzei în procedura simplificată, inculpatul și apărătorul lui nu
mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii de a fi
judecată cauza potrivit procedurii simplificate, iar orice obiecții ale
inculpatului referitor la încadrarea juridică a faptelor imputate, urmau a fi
înaintate până la pronunțarea de către instanță a încheierii cu privire la
admiterea cererii de soluționare a cauzei în procedura simplificată.
Instanța de apel a menționat că prima instanță corect și întemeiat a
statuat faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor astfel cum
acestea au fost reținute în actul ce sesizare al instanței. Faptul că acesta
revine asupra propriei sale depoziții, nu constituie circumstanțe de care
instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii în sensul dispozițiilor
art. 458 Cod procedură penală, care să justifice netemeinicia sentinței de
condamnare pronunțate la data de 22 decembrie 2015. Aceste aspecte ar fi
trebuit invocate în fața instanței de control judiciar în calea de atac
promovată împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond.
Prin circumstanțe noi se înțelege orice faptă, orice împrejurare dată în
vileag după rămânerea irevocabilă a hotărârii penale constituind o
descoperire, din momentul ce nu a fost cunoscută instanței atunci când a
pronunțat hotărârea atacată. Astfel de circumstanțe care ar servi drept
temei legal de revizuire a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești nu
au fost stabilite în legătură cu ce cererea de revizuire a fost respinsă.
Revizuirea este o cale de retractare a sentinței și nu de reformare. În
cadrul revizuirii temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale ce s-ar
încadra în art. 458 Cod de procedură penală. Astfel, legiuitorul prevede,
expres, că nu orice faptă sau circumstanță poate justifica o cerere de
revizuire, ci numai acelea de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea
hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite
anterior, dovedesc că acel condamnat este nevinovat ori a săvârșit o
infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost
condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a
dispus încetarea procesului penal este vinovat/vinovată; sau două sau mai
multe hotărâri judecătorești irevocabile nu se pot concilia; sau Curtea
Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii
aplicată în cauza respectivă. De aceia, legea admite revizuirea numai în
cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 458
Cod de procedură penală.
Decizia instanței de apel, partea motivată a cărei a fost pronunțată
la 20 decembrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Postu Marin ce acționează în numele condamnatului Cuznețov Vasilii, la
19 ianuarie 2019, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești,
sediul central din 03 septembrie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui
Cuznețov Vasilii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri sub
formă de încheiere prin care să fie dispusă admiterea cererii de revizuire.
5.1. În motivarea cererii de recurs ordinar, avocatul Postu Marin a
menționat că:
- prin acceptarea instanței de judecată, ce a examinat vinovăția
condamnatului Cuznețov Vasilii a comiterii jafului, de a examina cauza în
procedură simplificată faptei săvârșite i sa dat o încadrare juridică greșită –
temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12 Cod de procedură penală.
- au existat mai multe neclarități la descrierea faptei incriminate lui
Cuznețov Vasilii;
- prima instanță urma să respingă cererea de examinare a cauzei în
procedura simplificată pe motiv că în rechizitoriu fapta lui Cuznețov
Vasilii nu a fost suficient de clar descrisă deoarece în timpul judecării
cauzei recurentul a observat că fapta conține elementele altei norme penale
ceia ce a dus la încadrarea arbitrară a faptei condamnatului, iar aceste
circumstanțe în opinia recurentului nu au fost cunoscute instanței la
judecarea cauzei.
Referință, asupra recursului ordinar, a fost depusă de către
procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,
Crijanovschi S., prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului
ca fiind vădit neîntemeiat, întrucât la caz lipsesc careva temeiuri de casare
a hotărârilor atacate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în
raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal
concluzionează asupra inadmisibilității recursului declarat din
considerentele ce urmează.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în
camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în
cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu
trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs
ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel la judecarea cauzei.
În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă
dezacordul cu hotărârile atacate prin prisma criticilor ce cad sub incidența
temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură
penală, în sensul că „faptei săvârșite i sa dat o încadrare juridică greșită”.
Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recurs,
Colegiul constată că acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea
recursului declarat.
Revizuirea reprezintă o cale de retractare a sentinței și nu de
reformare. În cadrul revizuirii temeiurile trebuie să fie obiective, reale și
legale ce s-ar încadra în art. 458 Cod de procedură penală, însă în speță
Colegiul a stabilit că argumentele și motivele recurentului în susținerea
admiterii cererii de revizuire, nu constituie circumstanțe noi dar au existat
la etapa judecării fondului cauzei, instanța judecând cauza potrivit
normelor procedurii simplificate care a fost solicitată de către inculpatul
Cuznețov Vasilii la acel moment, ultimul beneficiind de reducerea
pedepsei cu o treime și de suspendarea executării pedepsei, condițiile
ultimei fiind încălcate ulterior de către Cuznețov Vasilii, după care a fost
necesară și efectuarea extrădării din Federația Rusă.
În cadrul examinării cererii de revizuire în instanța de apel,
condamnatul Cuznețov Vasilii a confirmat scrierea și semnarea înscrisului
privind examinarea cauzei în procedură simplificată de către el personal,
respectiv Colegiul apreciază motivele apărătorului ca fiind formale.
Mai mult, în speță a fost constatat că Cuznețov Vasilii a avut angajat
avocat ales în cadrul judecării cauzei, unde cu asistența acestuia prin
înscris autentic a declarat că nu are probe de solicitat și că nu dorește
administrarea unor alte probe.
La fel este necesar de menționat că condamnatul Cuznețov Vasilii nu
a utilizat calea de atac asupra sentinței de condamnare și prin urmare se
concluzionează că a acceptat soluția primei instanțe.
Din momentul admiterii cererii privind examinarea cauzei în
procedura simplificată, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe
parcursul procesului penal asupra opțiunii de a fi judecată cauza potrivit
procedurii simplificate, iar orice obiecții ale inculpatului referitor la
încadrarea juridică a faptelor imputate, urmau a fi înaintate până la
pronunțarea de către instanță a încheierii cu privire la admiterea cererii de
soluționare a cauzei în procedura simplificată.
Faptul că condamnatul Cuznețov Vasilii revine asupra propriei sale
depoziții, după ce nu a respectat condițiile de suspendare a executării
pedepsei, fiind necesară efectuarea extrădării din Federația Rusă, nu
constituie circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea
hotărârii în sensul dispozițiilor art. 458 Cod procedură penală, care să
justifice netemeinicia sentinței de condamnare pronunțate la data de 22
decembrie 2015.
Aceste aspecte urmau a fi invocate în fața instanței de control judiciar
în calea de atac promovată împotriva sentinței pronunțate de instanța de
fond, dar nu după ce a fost dispusă executarea reală a pedepsei stabilite lui
Cuznețov Vasilii pentru comiterea infracțiunii de jaf.
Legiuitorul prevede, expres, că nu orice faptă sau circumstanță poate
justifica o cerere de revizuire, ci numai acelea de care instanța nu a avut
cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu
circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că acel condamnat este
nevinovat ori a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decât
cea pentru care a fost condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana
cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovat; sau
două sau mai multe hotărâri judecătorești irevocabile nu se pot concilia;
sau Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională
prevederea legii aplicată în cauza respectivă. De aceia, legea admite
revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod
limitativ în art. 458 Cod de procedură penală.
Prin circumstanțe noi se înțelege orice faptă, o împrejurare
întemeiată și cunoscută după rămânerea irevocabilă a hotărârii penale
constituind o descoperire, din momentul ce nu a fost cunoscută instanței
atunci când a pronunțat hotărârea atacată.
Astfel, Colegiul penal susține ca fiind corectă aprecierea instanțelor
de grad inferior că circumstanțe care ar servi drept temei legal de revizuire
a sentinței de condamnare a lui Cuznețov Vasilii pentru comiterea jafului,
nu au fost stabilite în speță, în legătură cu ce cererea de revizuire este
formală și neîntemeiată, iar hotărârile atacate sunt legale și motivate,
neregăsindu-se temeiuri de casare.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența unor erori de
drept ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel sub aspectele contestate,
deoarece soluția este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Postu
Marin în numele condamnatului Cuznețov Vasilii, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2018, în cauza
penală în privința lui Cuznețov Vasilii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 16 mai 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda