1ra-657/2019 — art. 320-1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 octombrie 2018, cauza fiind judecată în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Grobari Anatol a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă 120 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Grobari Anatol, știind cu certitudine că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 06 septembrie 2017, a emis ordonanța de protecție nr. XXX, prin care, din ziua emiterii, ora 18:30 min., pe un termen de 90 zile, a fost obligat de a sta departe de locul aflării victimei Berkhtold Liubov la o distanță ce ar asigura securitatea acesteia de cel puțin 200 m, excluzând și orice contact vizual cu ea, evita orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima XXX sau cu alte persoane dependente de ea, la fel, obligat de a participa la un program special de tratament sau de consiliere ca fiind necesară pentru reducerea violenței sau pentru dispariția ei, urmărind scopul de a nu executa intenționat și a se eschiva de a executa măsurile stabilite de instanța de judecată în ordonanța sus-menționată, intenționat, pe perioada interdicțiilor stabilite, a efectuat multiple apeluri și a expediat multiple mesaje sms pe numărul de telefon mobil al părții vătămate, creându-i o stare și frustrare efectuând în așa fel presiuni psihologice asupra ultimei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Grobari Anatol, a comis infracțiunea prevăzută de art. 3201 Codul penal, ,,neexecutarea intenționată a măsurilor din ordonanța de protecție a victimei violenței în familie stabilite de instanța de judecată”.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, procurorul a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, în partea individualizării pedepsei penale, prin care inculpatul Grobari Anatol, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, să i se aplice pedeapsa cu 1 închisoare pe termen de 2 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal, termenul executării pedepsei închisorii de suspendat pe 2 ani, cu condiția că nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i se acordă. Procurorul a invocat că, sentința nominalizată urmează a fi casată din motivul blândeții pedepsei aplicate inculpatului în raport cu gravitatea infracțiunii, pericolul social produs și trecutul infracțional a condamnatului Grobari Anatol. Grobari Anatol a fost învinuit de aceea că, a comis neexecutarea intenționată și eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, fapta prejudiciabilă prevăzute de legea penală atfel, Grobari Anatol, prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 3201 din Codul penal. Acuzarea de stat consideră, că în cazul inculpatului Grobari Anatol, pedeapsa aplicată acestuia - munca neremunerată în folosul comunității - nu va asigura realizarea scopului procesului penal de protejare a societății și persoanei, astfel ca orice persoană, care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, precum și nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului cît și a altor persoane. S-a menționat că inculpatul Grobari Anatol nu este la prima abatere penală, anterior a fost condamnat de mai multe ori, pentru mai multe categorii de infracțiuni (inclusiv art. 155 și 287 Cod penal), ceea ce constituie o agravantă prevăzută la lit. a) alin. (1) art. 77 din Codul penal, fapt care denotă atitudinea indiferentă a inculpatului Grobari Anatol față de legea penală și alte norme sociale unanim acceptate, dar și insistența inculpatului în comiterea infracțiunilor. Astfel, instanța, la individualizarea pedepsei penale, urma să pune valoare pe aceste date care caracterizează persoana inculpatului, întrucât este lesne de observat că acesta și-a educat un sistem degradat de valori sociale, iar în asemenea circumstanțe corectarea inculpatul Grobari Anatol aplicarea unei dintre celei mai blânde pedepse din sancțiunea normei penale, nu va asigura conștientizarea de către inculpatul a pericolului social sporit a faptei infracționale săvârșite de acesta, din contra îi va crea încredea că săvârșind infracțiuni nu va urma nici o consecință nefavorabilă acestuia, ceea ce în mod inevitabil îl va determina la săvârșirea de noi infracțiuni de către acesta. În concluzie celor menționate supra, este evident că pedeapsa stabilită inculpatului, este neîntemeiată și individualizată contrar prevederilor art. 61 Cod penal, nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea lui cît și din partea altor persoane. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Grobari Anatol, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, invocând că vina nu este dovedită prin probele administrate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului și inculpatului Grobari Anatol, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond încadrând just acțiunile inculpatului Grobari Anatol în baza dispozițiilor art. 3201 Codul penal. 2 Analizând declarațiile inculpatului, depuse în ședința de judecată, în raport cu cele depuse în cursul urmăririi penale, instanța a reținut ca fiind în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei, considerându-le veridice și convingătoare. Cu referire la motivele invocate precum că prima instanță a adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpatului Grobari Anatol, or, aceasta urma să fie achitat de sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale. Instanța de apel a considerat că, afirmațiile inculpatului Grobari Anatol reprezintă opinia subiectivă a părții apărării or, prima instanță în sentința sa, corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, judecarea cauzei având loc în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului Grobari Anatol a elementelor infracțiunii incriminate. Mi mult, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, inculpatul a înaintat cerere prin care a declarat că recunoaște în totalitate fapta imputată în rechizitoriu și solicită judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.d. 174-175). Ca urmare, instanța de fond a admis demersul declarat, dispunând prin încheierea inclusă în conținutul procesului-verbal din 10.05.2018, examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procesual penal (f.d. 176) inculpatul indicând în cererea sa: „ ... recunosc probele administrate la faza de urmărire penală și faptele indicate în rechizitoriu” . Cu referire la solicitarea procurorului privind aplicarea unei pedepse mai aspre în privința lui Grobari Anatol. Instanța de apel constată că apelantul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor reținute în sarcina inculpatului, însă hotărârea instanței de fond este criticată în partea stabilirii pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, care se consideră a fi una prea blândă reieșind din personalitatea inculpatului Grobari Anatol. La la adoptarea sentinței, individualizând pedeapsa, instanța de apel a notat că instanța de fond a respectat prevederile art. 96, art. 385 alin. (1) și art. 394 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora instanța este obligată să indice în partea descriptivă a sentinței care sunt circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului, datele care caracterizează persoana inculpatului, precum și motivele soluției adoptate referitoare la stabilirea pedepsei sau la liberarea de pedeapsă penală. Prin urmare, argumentele procurorului sunt neîntemeiate, sentința instanței fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 394 Cod de procedură penală, ori, instanța de fond și-a motivat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 77, 78 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Grobari Anatol, stabilită 3 conform sancțiunii art.3201 Codul penal, ținând cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. La caz, Colegiul penal reține că instanța de fond a efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, la locul de muncă, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate. La stabilirea pedepsei inculpatului Grobari Anatol, instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate în privința fiecărui inculpat în parte. Așadar, în speță, în baza circumstanțelor, raportate la împrejurările cazului, sânt întrunite condițiile prevăzute de lege, care justifică aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzute în sancțiunea art. 3201 Cod penal și pe această linie de raționamente, va asigura atingerea scopului prevăzut la articolul 61 alin.(2) Cod penal. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul Grobari Anatol, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8), 9) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare. Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3, din prezenta decizie). 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de inculpatul Grobari Anatol, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă și corespunde prevederilor legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpatul Grobari Anatol, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Din conținutul cererii de recurs se deduce temeiurile prevăzute de pct. 6) și 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal consideră că alegațiile recurentului sunt nefondate, or, analizând decizia atacată, se conchide univoc că temeiurile invocate de recurent prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la 4 examinarea recursului declarat. În acest sens, se menționează că, potrivit normelor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Referitor la argumentele invocate de către recurent, precum că nu a săvârșit infracțiunile imputate, temeiul prescris la pct. 8) alin.(1) din art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Instanța de recurs reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii și nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei penale, inculpatul Grobari Anatol a fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art. 3201 Cod penal, cu alicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, soluție menținută de către instanța de apel, care a statuat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate. Prin urmare, analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului Grobari Anatol în săvârșirea infracțiunii imputate, deoarece la judecarea apelurilor declarate de procuror și de inculpat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin.(1), (5) și 417 alin.(8) Cod de procedură penală. În decizia sa instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, această decizie cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct.4.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează faptul că, argumentele invocate de recurent privind reaprecierea probelor, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu 5 prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414- 419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de inculpatul Grobari Anatol urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Grobari Anatol XXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 08 mai 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Victor Boico 6