1ra-748/2019 — art.190 alin.2 lit.c, d CP

1ra-748/2019 — art.190 alin.2 lit.c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-748/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

octombrie 2018, declarat de avocatul Valentin Mardari în numele inculpatului

Jantîc Nicolae.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 05.06.2015 – 11.05.2017,

instanța de apel: 29.01.2018 – 25.10.2018,

instanța de recurs: 26.02.2019 – 02.04.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal la 5 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activități legate de plasarea în câmpul muncii a

cetățenilor în țară și/sau în străinătate pe o perioadă de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probațiune de 3 ani.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Dvininov Nadejda

prejudiciului material în mărime de 3615,77 lei.

activând în calitate de administrator și unic fondator al companiei „The Hub” SRL,

fiind unul din fondatori ai SRL, „Studex Internațional”, prin înșelăciune și abuz de

1

încredere a comis infracțiunea de escrocherie în proporții deosebit de mari, în

următoarele circumstanțe.

Astfel, Jantîc Nicolae, exploatând raporturile de încredere stabilite între

întreprinderea la care este fondator - SRL „Studex Internațional” și studenții

participanți la programele „Work& Travel”, raporturi de încredere care au reieșit

din încheierea pe parcursul anului 2012 a unor contracte de participare la

programul „Work&Travel” și a unui contract de clearing și decontare, la

reîntoarcerea acestora în Republica Moldova, prin intermediul angajaților SRL

„Studex Internațional”, a propus returnarea taxelor acestora în cadrul companiei

„Studex Internațional” SRL, solicitând prezentarea actelor necesare în acest sens,

dintre care „social security number” și ultimul „Pay cec”, documente emise de

angajatorii americani ai studenților care au aplicat programul.

În asemenea circumstanțe Jantîc Nicolae, formând o impresie de credibilitate

față de studenți care vor beneficia de prestarea unor servicii de către acesta, în

rezultatul cărora acesta va beneficia doar de un comision de 9% din suma pe care

va reuși să o recupereze, și-a asigurat încrederea în studenții care au aplicat la

program și care i-a dat posibilitatea comiterii următoarelor acțiuni ilicite.

În aceste împrejurări, deținând documentele prezentate de studenții care au

aplicat la programul „Work&Travel” în cadrul companiei „Studex Internațional”

SRL, precum și de documentele confirmative a sumelor ce urmează a fi returnate,

Jantîc Nicolae, a expediat această informație unei companii din Lituania -„A&Z

Group UAB”, care la rândul său s-a ocupat de restituirea taxelor de la serviciului

fiscal din SUA, taxe care erau destinate pentru nerezidenții ce au activat în SUA.

Astfel, Jantîc Nicolae, dorind să obțină mijloacele financiare și să dispună

fizic de acestea, fară a aduce la cunoștința studenților beneficiari Dvininov

Nadejda, Gavrilița Rodica, Popadia Olga, Roșea Valeria, Trofimova Svetlana,

Stratulat Stella, Volosovici Victor, a recurs la procedee frauduloase, manifestate

prin următoarele acțiuni: în luna mai 2013 i-a dat indicații angajatului său Coliban

Iurie să se ocupe de deschiderea unor carduri salariale pentru viitoarele victime, în

cadrul unui proiect salarial al „The Hub” SRL, fără ca de fapt aceștia să fie angajați

ai companiei.

În acest scop, angajatul „The Hub” SRL, Coliban Iurie a primit de la Jantîc

Nicolae, fotocopiile buletinelor de identitate a mai multor persoane fizice rezidente

care erau studenți beneficiari ai taxelor printre care: Dvininov Nadejda, Gavrilița

Rodica, Popadia Olga, Roșea Valeria, Trofimova Svetlana, Stratulat Stella,

Volosovici Victor, după care a introdus datele acestora în chestionare în format

electronic la ВС „Victoriabank” SA în vederea deschiderii unor carduri salariale.

Ulterior, după completarea formularelor menționate, acestea au fost

imprimate și oferite administratorului „The Hub” SRL, Jantîc Nicolae.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Jantîc Nicolae i-a întors lui

Coliban Iurie acele formulare bancare pe care era aplicată semnătura la rubrica

persoanele solicitante de card, a căror semnături de facto au fost falsificate, pe care

Coliban Iurie la indicația lui Jantîc Nicolae le-a prezentat la ВС „Victoriabank” SA

pentru deschiderea conturilor de carduri salariale.

2

Astfel, Jantîc Nicolae falsificând documente oficiale menționate în vederea

realizării intențiilor sale criminale de a sustrage mijloacele financiare de la

studenții care au participat la program, identificând din start posibilitatea scoaterii

în numerar a mijloacelor bănești fără ca acest lucru să fie cunoscut de către

beneficiari.

În continuare Coliban Iurie, angajat al SRL „The Hub”, în baza procurilor

eliberate de către Jantîc Nicolae, în perioada 21.06.2013 - 20.09.2013, precum și

însăși Jantîc Nicolae au solicitat la filiala nr. 3 а ВС ..Victoriabank” SA

deschiderea cardurilor bancare salariale, prezentând listele persoanelor care în

realitate nu erau angajate, care ar fi solicitat producerea cardurilor, în aceste sens

fiind semnat contractul nr. SA 13/1331 de salarizare prin intermediul cardurilor

bancare, dintre ВС „Victoriabank” SA în persoana directorului filialei nr. 3

Chișinău, Lupu Ghenadie și SRL „The Hub” reprezentată de Jantîc Nicolae.

Totodată, s-a stabilit că ulterior aceste carduri bancare salariale și Pin-

codurile acestora, au fost preluate de către persoanele împuternicite prin procură de

administratorul SRL „The Hub” - Jantîc Nicolae cât și de ultimul personal.

Având datele conturilor bancare ale victimelor, Jantîc Nicolae le-a transmis

companiei din Lituania - „A&Z Group UAB”, companie la care s-a adresat în

vederea restituirii taxelor și care în perioada imediat următoare a transferat pe

conturile salariale deschise de „The Hub” SRL sumele indicate beneficiarilor de

taxe după cum urmează pe contul nr. 2004001017353 deschis pe numele lui

Dvininov Nadejda suma de 289 dolari SUA care la 09.07.2013 constituia 3615,77

lei, pe contul nr. 2007016000523 deschis pe numele lui Gavrilița Rodica suma de

1468 dolari SUA, care la 16.07.2013 constituia suma de 18.350 lei, pe contul nr.

2004048000507 deschis pe numele lui Popadia Olga suma de 1600 dolari SUA,

care la 07.11.2013 constituia suma de 20.747,94 lei, pe contul nr. 2001042335925

deschis pe numele lui Roșea Valeria suma de 1 111 dolari SUA, care la 13.08.2013

constituia suma de 13.965,71 lei, pe contul nr. 2001004224289 deschis pe numele

lui Trofimova Svetlana suma de 1583 dolari SUA, care la 07.11.2013 constituia

suma de 20.527,49 lei, pe contul nr. 2008005034590 deschis pe numele lui

Stratulat Stela suma de 1293 doalri SUA care la 11.10.2013 constituia suma de

16.766,93 lei, pe contul nr. 2005048037089 deschis pe numele lui Volosovici

Victor suma de 2359 dolari SUA, care la momentul transferului constituia suma de

29.640 lei, în total suma transferată la aceste conturi și extrasă fiind de 123.613, 84

lei.

Cunoscând cu certitudine despre transferul mijloacelor bănești în valută pe

conturile bancare ale studenților participanți la program menționați supra, deschise

fără ca aceștia să cunoască, urmărind scopul însușirii mijloacelor financiare,

profitând de încrederea studenților, cărora nu le-au eliberat careva acte

confirmative despre primirea documentelor ce acordau drepturi de obținere a

restituirilor de taxe și de care a tăinuit deschiderea conturilor, deținând plicurile cu

Pin-coduri de acces, la numerarul de pe cardurile bancare, Jantîc Nicolae i-a dat

indicații lui Coliban Iurie să deschidă plicurile cu Pin-coduri și să scrie codurile

date pe versoul fiecărui card bancar.

3

Ulterior, în perioada 06.09.2013 – 18.08.2013, atât Jantîc Nicolae, cât și la

indicația sa subalternul său Coliban Iurie, au consultat soldul conturilor cardurilor

salariale de la diferite ATM – uri din mun. Chișinău, timp în care, atât Jantîc

Nicolae a extras mijloace financiare din bancomatele BC „Victoriabank” SA, cât și

Coliban Iurie, la solicitarea lui Jantîc Nicolae. Mijloacele financiare care au fost

ridicate de către Coliban Iurie au fost transmise lui Jantîc Nicolae.

Prin acțiunile sale infracționale Jantîc Nicolae, atât direct, cât și indirect în

corespundere cu extrasele prezentate de BC „Victoriabank” SA în perioada

10.07.2013 – 17.10.2013, a însușit suma de 123.613,84 lei de la persoanele

menționate supra.

Astfel, prin acțiunile sale Jantîc Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de

art. 190 al.(5) Cod penal, adică sustragerea mijloacelor financiare prin

înșelăciune și abuz de încredere în sumă de 123.613,84 lei în perioada 10.07.2013-

17.10.2013.

Instanța, în conformitate cu art.321 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală,

a dispus judecarea cauzei în lipsa inculpatului, acesta fiind anunțat în căutare prin

încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21.11.2016, iar conform

informației din 06.02.2017 a fost pornit dosarul de căutare nr. 2017030056.

Instanța a reținut că, ținând cont de modificările operate în art. 126 alin. (1)

Cod penal, procurorul a solicitat reâncadrarea acțiunilor inculpatului în baza art.

190 alin. (4) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții mari.

Însă, calcularea prejudiciului cauzat pe perioada de săvârșire a infracțiunii,

adică 10.07.2013 -17.10.2013, atestă că suma prejudiciului cauzat este în mărime

de 60.563,03 lei și nu de 123.613,84 lei, după cum a fost înaintată învinuirea

inculpatului, din care motiv acțiunile lui urmează a fi recalificate de la alin. (4) la

alin. (2) lit. c) și d) art. 190 Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 190 alin. (4) Cod

penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de

plasarea în câmpul muncii a cetățenilor în țară și/sau în străinătate pe o perioadă de

5 ani.

Apelantul a invocat că instanța pripit a conchis că acțiunile inculpatului

urmează a fi reîncadrate din motiv că suma mijloacelor financiare sustrase este de

60.563,03 lei și nu de 123.613,84 lei.

Or, ca urmare a ridicării numerarului de pe contul de card a părților

vătămate, inculpatul a însușit mijloacele financiare în sumă totală de 123.613,84

lei. Pe parcursul anilor 2015-2017, inculpatul a întors banii părților

vătămate/civile, la moment nefiind restituite doar mijloacele financiare lui

Dvininov Nadejda în sumă de 3615,77 lei.

La momentul înaintării învinuirii, acțiunile inculpatului corect au fost

calificate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, însă ținând cont de modificările

operate la art. 126 alin. (1) Cod penal, suma de 123.613,84 lei se încadrează în

4

proporții mari, iar calificarea faptei infracționale datorită noilor modificări

legislative urmează a fi corect încadrată în baza art. 190 alin. (4) Cod penal.

Calculul matematic efectuat de instanță, fără a fi luate în considerație

materialele cauzei, atestă ilegalitatea celor constatate. Chiar, dacă suma mijloacelor

financiare a fost restituită pe parcursul examinării cauzei penale, acestea au fost

sustrase în perioada 10.07.2013-17.10.2013, iar restituirea lor părților civile

impune doar decăderea dreptului de a fi solicitată încasarea acestora, în mod

repetat odată cu pronunțarea sentinței.

Fapta se consideră consumată, atunci când inculpatul a dispus real de

mijloacele financiare, când le-a însușit în perioada 10.07.2013-17.10.2013.

Pedeapsa stabilită inculpatului, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

este una ilegală, odată ce inculpatul s-a sustras de la judecarea cauzei, fiind anunțat

în căutare internațională, astfel că nu este clar cum va supraveghea executarea

acestei sentințe, atât timp cât se află peste hotarele țării și a refuzat să se prezinte.

octombrie 2018, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Jantîc Nicolae a fost condamnat în baza art. 190 alin. (4) Cod penal la 7 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de plasare în câmpul

muncii a cetățenilor în țară și/sau în străinătate pe o perioadă de 4 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, din momentul reținerii.

De la inculpat s-a încasat, în beneficiul lui Dvininov Nadejda prejudiciul

material în sumă de 3615,77 lei.

Instanța a constatat că, inculpatul Jantîc Nicolae, activând în calitate de

administrator și unic fondator al companiei „The Hub” SRL, fiind unul din

fondatori ai SRL, „Studex Internațional”, prin înșelăciune și abuz de încredere a

comis infracțiunea de escrocherie în proporții deosebit de mari, în următoarele

circumstanțe.

Astfel, Jantîc Nicolae, exploatând raporturile de încredere stabilite între

întreprinderea la care este fondator - SRL „Studex Internațional” și studenții

participanți la programele „Work& Travel”, raporturi de încredere care au reieșit

din încheierea pe parcursul anului 2012 a unor contracte de participare la

programul „Work&Travel” și a unui contract de clearing și decontare, la

reîntoarcerea acestora în Republica Moldova, prin intermediul angajaților SRL

„Studex Internațional”, a propus returnarea taxelor acestora în cadrul companiei

„Studex Internațional” SRL, solicitând prezentarea actelor necesare în acest sens,

dintre care „social security number” și ultimul „Pay cec”, documente emise de

angajatorii americani ai studenților care au aplicat programul.

În asemenea circumstanțe Jantîc Nicolae, formând o impresie de credibilitate

față de studenți care vor beneficia de prestarea unor servicii de către acesta, în

rezultatul cărora acesta va beneficia doar de un comision de 9% din suma pe care

va reuși să o recupereze, și-a asigurat încrederea în studenții care au aplicat la

program și care i-a dat posibilitatea comiterii următoarelor acțiuni ilicite.

În aceste împrejurări, deținând documentele prezentate de studenții care au

aplicat la programul „Work&Travel” în cadrul companiei „Studex Internațional”

SRL, precum și de documentele confirmative a sumelor ce urmează a fi returnate,

5

Jantîc Nicolae, a expediat această informație unei companii din Lituania -„A&Z

Group UAB”, care la rândul său s-a ocupat de restituirea taxelor de la serviciului

fiscal din SUA, taxe care erau destinate pentru nerezidenții ce au activat în SUA.

Astfel, Jantîc Nicolae, dorind să obțină mijloacele financiare și să dispună

fizic de acestea, fară a aduce la cunoștința studenților beneficiari Dvininov

Nadejda, Gavrilița Rodica, Popadia Olga, Roșea Valeria, Trofimova Svetlana,

Stratulat Stella, Volosovici Victor, a recurs la procedee frauduloase, manifestate

prin următoarele acțiuni: în luna mai 2013 i-a dat indicații angajatului său Coliban

Iurie să se ocupe de deschiderea unor carduri salariale pentru viitoarele victime, în

cadrul unui proiect salarial al „The Hub” SRL, fără ca de fapt aceștia să fie angajați

ai companiei.

În acest scop, angajatul „The Hub” SRL, Coliban Iurie a primit de la Jantîc

Nicolae, fotocopiile buletinelor de identitate a mai multor persoane fizice rezidente

care erau studenți beneficiari ai taxelor printre care: Dvininov Nadejda, Gavrilița

Rodica, Popadia Olga, Roșea Valeria, Trofimova Svetlana, Stratulat Stella,

Volosovici Victor, după care a introdus datele acestora în chestionare în format

electronic la ВС „Victoriabank” SA în vederea deschiderii unor carduri salariale.

Ulterior, după completarea formularelor menționate, acestea au fost

imprimate și oferite administratorului „The Hub” SRL, Jantîc Nicolae.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Jantîc Nicolae i-a întors lui

Coliban Iurie acele formulare bancare pe care era aplicată semnătura la rubrica

persoanele solicitante de card, a căror semnături de facto au fost falsificate, pe care

Coliban Iurie la indicația lui Jantîc Nicolae le-a prezentat la ВС „Victoriabank” SA

pentru deschiderea conturilor de carduri salariale.

Astfel, Jantîc Nicolae falsificând documente oficiale menționate în vederea

realizării intențiilor sale criminale de a sustrage mijloacele financiare de la

studenții care au participat la program, identificând din start posibilitatea scoaterii

în numerar a mijloacelor bănești fără ca acest lucru să fie cunoscut de către

beneficiari.

În continuare Coliban Iurie, angajat al SRL „The Hub”, în baza procurilor

eliberate de către Jantîc Nicolae, în perioada 21.06.2013 - 20.09.2013, precum și

însăși Jantîc Nicolae au solicitat la filiala nr. 3 а ВС ..Victoriabank” SA

deschiderea cardurilor bancare salariale, prezentând listele persoanelor care în

realitate nu erau angajate, care ar fi solicitat producerea cardurilor, în aceste sens

fiind semnat contractul nr. SA 13/1331 de salarizare prin intermediul cardurilor

bancare, dintre ВС „Victoriabank” SA în persoana directorului filialei nr. 3

Chișinău, Lupu Ghenadie și SRL „The Hub” reprezentată de Jantîc Nicolae.

Totodată, s-a stabilit că ulterior aceste carduri bancare salariale și Pin-

codurile acestora, au fost preluate de către persoanele împuternicite prin procură de

administratorul SRL „The Hub” - Jantîc Nicolae cât și de ultimul personal.

Având datele conturilor bancare ale victimelor, Jantîc Nicolae le-a transmis

companiei din Lituania - „A&Z Group UAB”, companie la care s-a adresat în

vederea restituirii taxelor și care în perioada imediat următoare a transferat pe

conturile salariale deschise de „The Hub” SRL sumele indicate beneficiarilor de

taxe după cum urmează pe contul nr. 2004001017353 deschis pe numele lui

6

Dvininov Nadejda suma de 289 dolari SUA care la 09.07.2013 constituia 3615,77

lei, pe contul nr. 2007016000523 deschis pe numele lui Gavrilița Rodica suma de

1468 dolari SUA, care la 16.07.2013 constituia suma de 18.350 lei, pe contul nr.

2004048000507 deschis pe numele lui Popadia Olga suma de 1600 dolari SUA,

care la 07.11.2013 constituia suma de 20.747,94 lei, pe contul nr. 2001042335925

deschis pe numele lui Roșea Valeria suma de 1 111 dolari SUA, care la 13.08.2013

constituia suma de 13 965,71 lei, pe contul nr. 2001004224289 deschis pe numele

lui Trofimova Svetlana suma de 1583 dolari SUA, care la 07.11.2013 constituia

suma de 20.527,49 lei, pe contul nr. 2008005034590 deschis pe numele lui

Stratulat Stela suma de 1293 doalri SUA care la 11.10.2013 constituia suma de

16.766,93 lei, pe contul nr. 2005048037089 deschis pe numele lui Volosovici

Victor suma de 2359 dolari SUA, care la momentul transferului constituia suma de

29.640 lei, în total suma transferată la aceste conturi și extrasă fiind de 123.613,84

lei.

Cunoscând cu certitudine despre transferul mijloacelor bănești în valută pe

conturile bancare ale studenților participanți la program menționați supra, deschise

fără ca aceștia să cunoască, urmărind scopul însușirii mijloacelor financiare,

profitând de încrederea studenților, cărora nu le-au eliberat careva acte

confirmative despre primirea documentelor ce acordau drepturi de obținere a

restituirilor de taxe și de care a tăinuit deschiderea conturilor, deținând plicurile cu

Pin-coduri de acces, la numerarul de pe cardurile bancare, Jantîc Nicolae i-a dat

indicații lui Coliban Iurie să deschidă plicurile cu Pin-coduri și să scrie codurile

date pe versoul fiecărui card bancar.

Ulterior, în perioada 06.09.2013 – 18.08.2013, atât Jantîc Nicolae, cât și la

indicația sa subalternul său Coliban Iurie, au consultat soldul conturilor cardurilor

salariale de la diferite ATM – uri din mun. Chișinău, timp în care, atât Jantîc

Nicolae a extras mijloace financiare din bancomatele BC „Victoriabank” SA, cât și

Coliban Iurie, la solicitarea lui Jantîc Nicolae. Mijloacele financiare care au fost

ridicate de către Coliban Iurie au fost transmise lui Jantîc Nicolae.

Prin acțiunile sale infracționale Jantîc Nicolae, atât direct, cât și indirect în

corespundere cu extrasele prezentate de BC „Victoriabank” SA în perioada

10.07.2013 – 17.10.2013, a însușit suma de – 123.613,84 lei de la persoanele

menționate supra.

Astfel, prin acțiunile sale Jantîc Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de

art. 190 al. (5) Cod penal, adică sustragerea mijloacelor financiare prin

înșelăciune și abuz de încredere, în sumă de 123.613,84 lei în perioada

10.07.2013- 17.10.2013.

Instanța de apel a reținut că prin înștiințarea nr.15902 din 02.07.2018,

eliberată de Inspectoratul de Poliție Buiucani, mun. Chișinău, se certifică că în

privința lui Jantîc Nicolae a fost pornit dosar de căutare nr.2017030056, fiind

posibilă examinarea cauzei în lipsa inculpatului, dar și a părților vătămate.

De asemenea, instanța de apel a statuat că vina inculpatului se dovedește

integral prin cumulul de probe administrate, cum ar fi declarațiile părților vătămate

7

Roșea V., Trofimova (Garaba) S., Stratulat S., Volosovici V., Papadia O., Gavriliaț

R., Dvininov N., a martorilor Prodan L, Coliban Iu., Iurașco-Andreiș C., Bogdan

O., Tutunaru N., Sînica I., cât și prin probele scrise.

Totodată, este eronată concluzia primei instanțe, precum că mijloacele

financiare obținute de către Jantîc Nicolae prin înșelăciune și abuz de încredere,

în urma modificărilor operate în lege, nu depășesc 20 de salarii medii lunare pe

economie.

Or, de către inculpat a fost însușită suma de 123.613,84 lei, care se

încadrează în ”proporții mari”.

Astfel, potrivit modificărilor operate prin Legea nr.207 din 28.07.2016 în

art. 126 alin. (l) Cod penal, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase,

dobândite, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, iar,

potrivit Hotărârii de Guvern nr.951 din 20.12.2012, în vigoare la 25.12.2012,

cuantumul salariului mediu pe economie, prognozat pe anul 2013, este în mărime

de 3850 lei.

Prin urmare, reieșind din analiza probelor cercetate, acțiunile lui Jantâc N.

urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (4) din Cod penal, ca escrocherie,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a

mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în

privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului actului juridic anulabil,

determinat de comportamentul dolosiv, care a produs daune în proporții mari.

deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat.

Recurentul a invocat că partea acuzării nu a demonstrat prezența în acțiunile

inculpatului a agravantei prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, după

modificările operate prin Legea nr.207, și anume fapta prejudiciabilă de sustragere

de către Jantîc N. a mijloacelor bănești de la părțile vătămate Volosovici V.,

Stratulat S., Trofimova S., Roșca V., Popadia O., Gavrilița R., Dvininov N., în

proporții mari, adică mărime patrimoniului inculpatului în aceiași măsură în care a

fost înaintată învinuirea.

Potrivit materialelor cauzei, a declarațiilor părților vătămate și acțiunilor

civile înaintate, rezultă că prejudiciul real cauzat este cu mult mai mic decât cel

expus în actul de învinuire, iar alte probe, care ar demonstra că Jantâc N. a însușit

suma de 123.613,84 lei, lipsesc.

Or, în cadrul urmăririi penale părțile vătămate au solicitat să fie recunoscute

în calitate de parte vătămată și parte civilă cu solicitarea restituirii următoarelor

sume: Dvininov N. – 289 doalri SUA, echivalentul a 3610 lei, Gavrilița R. - 558

dolari SUA, echivalentul a 7125,60 lei, Popadia O. – 644 dolari SUA, echivalentul

a 8400 lei, Roșca V. – 216 dolari SUA, echivalentul a 2760 lei, Trofimova

(Garaba) S. – 645,17 dolari, echivalentul a 8270,75 lei, Stratulat S. – 566 dolari

SUA, echivalentul a 7443 lei și Volosovici V. - 1450,99 dolari SUA, echivalentul a

183.99 lei.

8

Valoarea acțiunii și cerința de despăgubire o solicită doar partea căreia prin

fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu

săvârșirea acesteia i s-a cauzat un prejudiciu. De unde rezultă, că nu poate, organul

de urmărire penală sau după caz instanța de judecată să majoreze cuantumul

prejudiciului material pentru a încadra fapta în temeiul agravantei prevăzute de art.

190 alin. (4) Cod penal, odată ce prejudiciul material cauzat prin infracțiune se

confirmă prin ordonanțele emise de organul de urmărire penală prin care au

recunoscut și a atribuit persoanelor menționate supra calitatea de părți vătămate și

părți civile, cât și prin declarațiile expuse în cadrul ședințelor de judecată unde

fiecare în parte a declarat care de facto este prejudiciul material (real) cauzat și/sau

suma exactă a taxei ce urma a le fi rambursată.

Astfel, atât partea acuzării, prin învinuirea înaintată inculpatului, cât și

instanța de apel, care a preluat poziția acuzării, incorect au reținut că inculpatul ar

fi dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere suma de 123.613,84 lei, odată ce

cerințele de restituire a taxelor, expuse de părțile vătămate nu corespund celor

indicate în rechizitoriu, pe când prima instanță, dând apreciere tuturor probelor

acumulate, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, just a reținut că

inculpatul a dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere suma de 60.563 lei.

Instanța de apel, și-a întemeiat concluziile pe declarațiile părții vătămate

Dvininov N., care, însă, nu puteau fi luate în considerație, deoarece la urmărirea

penală nu au fost respectate prevederile art. 109-110 Cod de procedură penală, nu a

fost realizată acțiunea procesuală de confruntare.

Mai mult, inculpatul nu a avut intenția de a nu-și onora obligațiunile

asumate față de părțile vătămate, precum nu a avut intenția de a încerca în careva

mod de a se eschiva de la rambursarea banilor, care ulterior au fost restituiți tuturor

participanților, care constituie returnarea taxelor și/sau tax free-ul.

În speță lipsește latura obiectivă, cât și latura subiectivă, deoarece raporturile

dintre inculpat și părțile vătămate au un caracter juridic civil.

Acțiunea și/sau activitatea lui Jantîc N. nu a fost îndreptată sau desfășurată

ca având scop de însușire ilegală a averii străine, astfel că, partea acuzării pripit a

conchis că inculpatul a însușit în scop personal banii primiți și s-a folosit după

bunul său plac, ori, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost prezentată nici o

probă în acest sens.

Reieșind din declarațiile părții vătămate, a inculpatului și a martorilor, se

constată că între inculpat și părțile vătămate au existat relații, dar care nu fac

obiectul infracțiunii de escrocherie, deoarece nerambursarea taxelor în termen nu

echivalează cu răspunderea penală.

De altfel, art.1 din Protocolul nr.4 CEDO statuează, că nimeni nu poate fi

privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o

obligație contractuală.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

9

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Instanța de

apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu

au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 419 Cod de procedură penală,

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărîrii sale numai acele

probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze

în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma

și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a

respins alte probe. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea

învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează

situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. În corespundere cu art.

66 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare și

dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit. Potrivit art. 8 Cod penal, caracterul

infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în

vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Conform art. 10 Cod penal, legea penală care

înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se

extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în

vigoare a acestei legi. Legea penală care înrăutățește situația persoanei vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. Potrivit art. 118 alin. (2) Cod

penal, calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se

efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și

10

de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului

CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel). Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor

art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent,

astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea,

excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din

12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39., 41.).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, just rejudecând cauza potrivit regulilor generale, or, prima instanță nu a

constatat fapta pentru care inculpatul a fost condamnat, potrivit descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 1., 2., 4. din decizie):

a) a constatat neclar, confuz și divergent în descriptiv inițial că: „astfel, prin

acțiunile sale Jantîc Nicolae a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 al. (5)

Cod penal, adică sustragerea mijloacelor financiare prin înșelăciune și abuz de

încredere, în sumă de 123.613,84 lei în perioada 10.07.2013- 17.10.2013”, apoi

că: „totodată, este eronată concluzia primei instanțe, precum că mijloacele

financiare obținute de către Jantîc Nicolae prin înșelăciune și abuz de încredere,

în urma modificărilor operate în lege, nu depășesc 20 de salarii medii lunare pe

economie. Or, de către inculpat a fost însușită suma de 123.613,84 lei, care se

încadrează în proporții mari” și în final că: „acțiunile lui Jantâc N. urmează a fi

încadrate în baza art. 190 alin. (4) din Cod penal, ca escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a mai

multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în

privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului actului juridic anulabil,

determinat de comportamentul dolosiv, care a produs daune în proporții mari”.

În același timp, contrazicându-se, a dispus prin dispozitiv condamnarea

inculpatului în baza art. 190 alin. (4) Cod penal;

b) reîncadrând acțiunile inculpatului în baza art. 190 alin. (4), în redacția

nouă, în vigoare din 17.08.2018, conform indicelor: „...prin inducerea în eroare a

mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în

privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului actului juridic anulabil,

determinat de comportamentul dolosiv...”, a depășit limitele învinuirii formulate

inculpatului, or, asemenea împrejurări de fapt și drept nu se regăsesc în

rechizitoriu.

Mai mult, nici în fapta criminală descrisă ca fiind dovedită, nu este indicată

și constatată nicio circumstanță legată de vre-un act juridic anulabil, cât și esența

prezentării ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

11

substanțiale ale obiectului actului juridic anulabil, determinat de

comportamentul dolosiv;

c) nu a ținut cont de prevederile art. 8, 10 și 118 alin. (2) Cod penal, or, în

cazul în care infracțiunea de escrocherie nu a fost decriminalizată după

modificările operate în art. 190 Cod penal prin Legea nr.179 din 26.07.2018, în

vigoare din 17.08.2018, iar redacția nouă a normei în cauză nu înlătură caracterul

infracțional al faptei, nu ușurează pedeapsa și nu ameliorează în alt mod situația

persoanei ce a comis infracțiunea, adică nu are efect retroactiv, acțiunile

făptuitorului urmează a fi încadrate conform legii penale în vigoare la momentul

săvârșirii faptei, fiind o normă care cuprinde în întregime toate semnele faptei

prejudiciabile săvârșite;

d) soluția de condamnare a inculpatului în baza unei noi învinuiri, dar fără a

o pune în discuția părților în cadrul ședinței de judecată, contravine jurisprudenței

naținonle și CtEDO, fiind încălcat și dreptul inculpatului la apărare și dreptul să

știe pentru ce faptă este învinuit.

Astfel, potrivit art. 409 Cod de procedură penală, prin efectul devolutiv al

căii de atac se înțelege examinarea tuturor aspectelor de fapt și de drept, inclusiv în

afara motivelor invocate în apel, daca acestea sunt în favoarea inculpatului. În

cazul în care instanța de apel i-a în considerare temeiurile de casare din oficiu, ea

este obligată să le pună în discuția părților (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pc. 12.2.).

În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta, pentru săvîrșirea

căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța trebuie să țină cont că o astfel

de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acțiunile inculpatului,

ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, modificarea

învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare.

În astfel de cazuri, instanțele vor ține cont de faptul că învinuirea se consideră mai

gravă în cazul când se introduc fapte și episoade adăugătoare, care majorează

volumul învinuirii. Drept învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă

de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii

(imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care

diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care

afectează dreptul inculpatului la apărare (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006,

nr.5 - Privind sentința judecătorească, pct. 23).

Or, instanța de apel nu a pus în discuția părților noua învinuire și nu a oferit

inculpatului posibilitatea de a se pregăti și apăra în sensul dat, nefiindu-i respectat

și dreptul la un proces echitabil (Hotărârea CțEDO din 12.04.2011, Adrian Constantin vs.

România);

e) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept

indicate în rechizitoriu, nu a indicat în hotărâre motivele pentru care a respins

probele și versiunile apărării.

Mai mult, constatarea că: „vina inculpatului se dovedește integral prin

cumulul de probe administrate, cum ar fi declarațiile părților vătămate Roșea V.,

12

Trofimova (Garaba) S., Stratulat S., Volosovici V., Papadia O., Gavrilița R.,

Dvininov N., a martorilor Prodan L, Coliban I., Iurașco-Andrieș C., Bogdan O.,

Tutunaru N., Sînica I., cât și prin probele scrise” nu corespund criteriilor de

apreciere a probelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală;

f) și-a fondat soluția de condamnare pe declarațiile părții vătămate

Davininov N., dar necoroborându-le la prevederile art. 371 Cod de procedură

penală, cât și cu materialele dosarului, în aspectul dacă între parte vătămată

nominalizată și inculpat ar fi fost efectuată confruntarea;

g) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi corpurile delicte

anexate la materialele cauzei - CD-RW de model „Omega”, cu capacitatea de 700

Mb, ce conține documentele în format electronic a conturilor persoanelor

(studenților) și imaginile persoanelor care au extras mijloacele bănești de la ATM

BC „Victoriabank ” SA; plicurile cu Pin-coduri eliberate pe numele persoanelor

Volosovici V., Stratulat S., Trofimova S., Roșca V., Popadia O., Gavrilia R.,

Dvininov N, cardurile bancare eliberate pe numele Volosovici V., Stratulat S.,

Trofimova S., Roșca V., Popadia O., Gavrilia R., Dvininov N, recunoscute drept

corp delict prin ordonanța din 04.03.2015, cardurile bancare eliberate pe numele

persoanelor și Pin-coduri eliberate pe numele persoanelor Bodorin M., Croitor A.,

Moșchin Ig., Tașnic M., Nastasiu V., Vasilian M.,Sofroni O., Coropceanu B.,

Soloviova E., Samson M., Somco V., Savițcaia O., Omelianovici M., Burdeinaia

A., Dribnii A., Cîlcic E. recunoscute drept corp delict prin ordonanța din

04.03.2015; plicul expediat de Internal Revenue Service a SUA pe numele lui

Volosovici V, ridicat în cadrul perchezițiilor efectuate la 26.11.2013; cererile

privind deschiderea conturilor și eliberarea cardurilor bancare, fotocopiile

buletinelor de identitate a persoanelor beneficiare, contractul nr. SA 13/1331 din

20.06.2013 cu anexă, borderoul evidenței cardurilor și codurilor PIN, procurile cu

amprenta ștampilei „THE HUB” SRL eliberate pe numele lui Coliban I., Jantîc N.

și Catan N., anexa nr. 2 la contractul nr. 13/1331, ridicate de la filiala nr. 3 a BC

„Victoriabank” la 04.12.2013;

h) a concluzionat neclar și divergent că: „eronată este concluzia primei

instanțe, precum că mijloacele financiare obținute de către Jantîc Nicolae prin

înșelăciune și abuz de încredere, în urma modificărilor operate în lege, nu

depășesc 20 de salarii medii lunare pe economie”, deoarece prima instanță o astfel

de constatare nu a făcut, temeiul de reîncadrare a acțiunilor inculpatului nefiind

motivat prin prisma modificărilor operate în art. 126 alin. (1) Cod penal, dar prin

concluzia că prejudiciul cauzat părților vătămate, conform declarațiilor lor,

constituie suma de 60.563, 03 lei și nu de 123.613,84 lei, cum a fost înaintată

învinuirea inculpatului.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

13

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Valentin Mardari, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2018, în

privința inculpatului Jantîc Nicolae x, și dispune rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Jantîc Nicolae x urmează a fi eliberat din Penitenciar, dacă nu execută alte

hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 03 mai

2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

14