1ra-584/2019 — art. 323 alin. 1 CP

Dosarul nr.1ra-584/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cîrlig Serghei în numele inculpatului Balan Anatoli, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Balan Anatoli XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Balan Anatoli a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, fiindu-i

stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 u.c..

Prin aceeași sentință, au fost condamnați și inculpații Chelmenciuc Vitalie și

Plamadeală Viorel, în privința cărora hotărârea în prezent nu se contestă.

24.09.2017, acționând de comun acord și împreună cu Chelmenciuc Vitalie și

Plamadeală Viorel, cunoscând cu certitudine, că Buga Radu l-a omorât pe Cristea

Nicolae, la ce personal a fost martor ocular, fiind conștient de faptul că a fost

comisă o infracțiune excepțional de gravă, urmărind scopul de a-l ajuta pe Buga

Radu să evite răspunderea penală pentru fapta comisă, intenționat creând

impedimente reale la descoperirea operativă a infracțiunii și a făptuitorului, l-a

1

favorizat intelectual și fizic, acțiuni exprimate prin darea de sfaturi și ascunderea

urmelor infracțiunii, acordându-i ajutor să nimicească prin ardere cuțitul și

cadavrul lui Cristea Nicolae, probe principale ale faptei comise, i-au tîrît corpul

neînsuflețit al acestuia în grădina din gospodăria lui Buga Radu, amplasată în

XXXXX, unde l-au înconjurat cu lemne, dându-i foc.

Astfel, acțiunile lui Balan Anatoli au fost încadrate în baza art. 323 alin. (1)

Cod penal, adică – Favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave, deosebit

de grave sau excepțional de grave.

3.1 Procurorul în Procuratura raionului Anenii Noi, Livadaru Natalia,

solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Balan Anatoli să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe 1 an 6 luni cu ispășirea acesteia în penitenciar

de tip semiînchis, invocând că, prevederile art. 53 Cod penal în privința lui Balan

Anatoli nu sunt aplicabile, or, acesta a mai fost în vizorul autorităților de drept,

încălcarea acestuia s-a soldat cu emiterea unei hotărâri de încetare pe temei de

nereabilitare, instanța de apel aplicând o pedeapsă blândă nu a ținut cont că aceasta

nu v-a servi la atingerea scopului propus.

3.2 Succesorul părții vătămate, Cristea Eudochia, solicitând casarea sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților să le fie aplicate pedepse mai

aspre, invocând că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă.

2018, apelurile declarate au fost admise, casată sentința în partea stabilirii

pedepsei, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Lui Balan Anatoli, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 323 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest s-au menținut prevederile sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că inculpații au

săvârșit infracțiunea încriminată.

Instanța de apel a menționat că, concluzia primei instanțe referitor la numirea

pedepsei inculpatului Balan Anatoli, este neîntemeiată, prima instanță nu a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și practica judiciară constantă.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, prima instanță greșit a aplicat

criteriile de individualizare a pedepsei, nu a indicat circumstanțele care ar constata

cu certitudine că corectarea inculpatului este posibilă fără izolarea lui de societate.

Mai mult, instanța de apel a conchis că, inculpatul Balan Anatoli poate fi

2

corectat, reeducat numai prin executarea reală a pedepsei închisorii.

Cîrlig Serghei în numele inculpatului Balan Anatoli, indicând temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat,

casarea deciziei, cu menținerea sentinței, invocând că:

- aprecierea instanței de apel precum că reeducarea și corectarea lui Balan

Anatoli poate fi atinsă doar prin aplicarea pedepsei de 1 an, contravine

circumstanțelor stabilite în cadrul cercetărilor judecătorești;

- instanța de apel nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

infracțiunea se clasifică ca mai puțin gravă, inculpatul este la prima abatere, nu are

antecedente penale, a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, nu a

cauzat pagube prin infracțiune, cauza a fost examinată prin prisma art. 3641 Cod de

procedură penală;

- instanța de apel nu a ținut cont de circumstanțele atenuante ca: recunoașterea

vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii și de

faptul că lipsesc circumstanțe atenuante;

- sunt pedepse alternative, or, pedeapsa cu închisoare urmează a fi

argumentată.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel,

motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de

aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

de gravitatea infracțiunii, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă

echitabilă.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

3

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

în sensul că sau aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în

urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se

constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția în privința

stabilirii pedepsei.

Cât ține de motivele indicate în recurs precum că „instanța de apel nu a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, infracțiunea se clasifică ca mai puțin gravă,

inculpatul este la prima abatere, nu are antecedente penale, a săvârșit pentru prima

dată o infracțiune mai puțin gravă, nu a cauzat pagube prin infracțiune, cauza a fost

examinată prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, sunt prezente

circumstanțe atenuante ca: recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea

activă la descoperirea infracțiunii”, Colegiul penal nu le acceptă, or, instanța de

apel în decizia recurată a indicat și motivat pe deplin pedeapsa aplicată(f.d. 101 –

103 v. IV), a dat apreciere tuturor circumstanțelor, inclusiv celor menționate de

recurent și a luat în considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului(a

participat la ascunderea urmelor infracțiunii de omor prin arderea cadavrului pe rug

din lemne), din care motiv a și casat sentința în partea stabilirii pedepsei și a emis o

decizie nouă în această parte stabilindu-i o pedeapsă mai aspră, de 1 an închisoare

cu executare, care este corectă, legală și echitabilă, corespunde atât principiului

proporționalității cât și scopului pedepsei penale, va asigura restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Referitor la argumentul indicat de recurent precum că sunt pedepse

alternative, or, pedeapsa cu închisoare urmează a fi argumentată, Colegiul penal

conchide că instanța de apel a motivat(f.d. 102 v. IV) pe deplin necesitatea stabilirii

pedepsei sub formă de închisoare inculpatului, argumentare care Colegiul penal o

însușește ca corectă, ce este și conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs

România din 16.02.2010

4

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cîrlig Serghei

în numele inculpatului Balan Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Balan Anatoli XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

5