1ra-89/2019 — art. 179 alin. 2 CP

1ra-89/2019 — art. 179 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-89/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către inculpata Jucov Maria

și de către avocații acesteia Patlaciuc Veronica și Bobu Petru, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2018, în cauza penală

privind-o pe

Jucov Maria xxxx, născută la xx xx xxxx, originară și

domiciliată în r-nul xxxx s. xxxx str. xxxx nr. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.09.2017 – 06.02.2018;

Instanța de apel: 28.02.2018 – 21.05.2018;

Instanța de recurs: 26.09.2018– 12.03.2019.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.179 alin.(2) Cod penal la 1 an

închisoare, în penitenciar pentru femei.

În baza art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 1 an.

mai 2017, în jurul orei 17:30 a sărit gardul și apărut fără drept în domiciliul lui Mihail și

Olga Mocanu, situată în s. xxxx, raionul xxxx unde, adresându-le injurii și amenințări

însoțite cu acte de violență și anume, aplicându-le lovituri cu o sapă cu coadă din lemn peste

diferite părți ale corpului, cauzându-le leziuni și anume - conform raportului de expertiză

medico-legală nr.122-D din 26.06.2017, la Mihail Mocanu, la momentul examinării din

23.05.2017, au fost depistate excoriații la baza degetului 1 a mâinii drepte, partea laterală a

gambei piciorului drept, gamba piciorului stâng, care puteau fi cauzate în urma acțiunii

traumatice a unor obiecte dur-contondente la impact, ce nu generează dereglări de sănătate

mai mult de 6 zile, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată iar conform raportului

de expertiză medico-legală nr.123-D din 26.06.2017, la Olga Mocanu au fost depistate

1

excoriații a picioarelor, echimoze în regiunea omoplatului drept, coapsa piciorului stâng,

gamba piciorului stâng, care puteau fi cauzate în urma acțiunii traumatice a unor obiecte dur-

contondente la impact, ce nu generează dereglări de sănătate mai mult de 6 zile, ce se califică

ca vătămare corporală neînsemnată iar la cerința proprietarilor de a părăsi domiciliul, Jucov

Maria nu se supunea, lezându-le dreptul la inviolabilitatea domiciliului garantat de art.8 §1 a

Convenției și art.29 din Constituția RM.

- părțile vătămate Mihail Mocanu și Mocanu Olga, care au solicitat casarea parțială a

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care părțile vătămate Mihail Mocanu și

Mocanu Olga să fie recunoscuți ca părți civile și să fie dispusă încasarea din contul inculpatei

Jucov Maria a prejudiciului material în mărime de 20 000 lei și a prejudiciului moral în

mărime de 20 000 lei, invocând în motivarea apelului argumentele că, fiind în calitate de

părți vătămate în această cauză penală nu le-au fost explicate drepturile sale privind

posibilitatea de a se constitui ca părți civile și de a solicita de la inculpata Jucov Maria

restituirea prejudiciului cauzat prin infracțiune, or, părților vătămate Mihail Mocanu și

Mocanu Olga le-au fost cauzate prejudicii de ordin material și moral.

Astfel, părțile vătămate sunt îndreptățite să solicite despăgubiri pentru prejudiciul moral

cauzat prin suferințele produse de acțiunile inculpatei.

- avocatul Patlaciuc Veronica în numele inculpatei, care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare, din motiv că fapta inculpatei nu întrunește

elementele infracțiunii, invocând următoarele argumente:

- violarea domiciliului este o infracțiune săvârșită cu intenție, scopul fiind imixtiunea în

viața personală a cetățeanului;

- în speță, inculpata a fost nevoită doar să pășească pe teritoriul vecinilor, pentru a

canaliza scurgerea apei, care inunda grădina, domiciliul presupune locuința persoanei și nu

terenul aferent;

- cu referire la violență, s-au constatat vătămări corporale neînsemnate, atât la pretinsele

părți vătămate cât și la inculpata Jucov Maria, și astfel concluzia instanței, că inculpata i-a

lovit pe aceștia, este neîntemeiată, deoarece Mihail Mocanu a declarat că loviturile au fost

primite în timpul altercațiilor, când a încercat să le despartă;

- apărarea a indicat că, chiar dacă este prezentă o faptă social-prejudiciabilă, aceasta

poate fi pedepsită în conformitate cu art.355 Cod contravențional, adică samavolnicia. Prin

urmare, acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art.179 alin.(2) Cod penal.

respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității

și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatei Jucov Maria de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod penal – violarea de domiciliu după

indicii calificativi pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul

acesteia, precum și refuzul de a-l părăsi la cererea ei, cu aplicarea violenței.

2

Instanța de apel a indicat, că vinovăția inculpatei este dovedită pe deplin prin cumulul de

probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond

și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză

amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii reținute în sarcina acesteia rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o

apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatei Jucov Maria în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod penal se confirmă prin declarațiile părților

vătămate Mihail Mocanu și Mocanu Olga, ale martorilor Jucov Elena, Stratu Vladimir,

precum și probele scrise: plângerea lui Mihail Mocanu; informația telefonică a cet. Mihail

Mocanu; procesul-verbale de cercetare la fața locului din 20.05.2017 și fototabelul; copiile

pașaportului tehnic al bunului imobil amplasat în com. xxxx str. xxxx nr. xx; raportul de

constatare medico-legală nr.263 din 23.05.2017 și raportul de expertiză medico-legală

nr.123-D din 26.06.2017, prin care sa constatat că lui Mocanu Olga i-au fost cauzate leziuni

corporale în rezultatul acțiunii traumatice, ce au dus la dereglarea sănătății mai mult de 6 zile

și, în baza acestui criteriu, se clasifică ca vătămării corporale neînsemnate; raportul de

constatare medico-legală nr.264 din 23.05.2017 și raportul de expertiză medico-legală

nr.122-D din 26.06.2017, prin care sa constatat că lui Mocanu Mihail i-au fost cauzate

leziuni corporale în rezultatul acțiunii traumatice, ce au dus la dereglarea sănătății mai mult

de 6 zile și, în baza acestui criteriu, se clasifică ca vătămării corporale neînsemnate; raportul

de constatare medico-legală nr.255 din 22.05.2017 și raportul de expertiză medico-legală

nr.124-D din 26.06.2017, prin care sa constatat că lui Jucov Maria i-au fost cauzate leziuni

corporale în rezultatul acțiunii traumatice, ce au dus la dereglarea sănătății mai mult de 6 zile

și, în baza acestui criteriu, se clasifică ca vătămării corporale neînsemnate; procesul-verbal

de examinare a obiectului din 29.08.2017.

Totodată, a specificat instanța de apel că, solicitarea apărării privind achitarea inculpatei

Jucov Maria din motiv că acțiunile acesteia nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate,

nu poate fi admisă or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe

pertinente și concludente, prin care se dovedește vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile

inculpatei, considerându-le neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or,

acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanță, care combat în

întregime versiunea inculpatei.

La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei,

corect a aplicat prevederile legale și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a

ținut cont de circumstanțele cauzei, persoana inculpatei, graviditatea infracțiunii comise care

face parte din categoria celor mai puțin grave, de comportamentul acesteia în timpul și după

comiterea infracțiunii, de faptul că nu a recunoscut vinovăția, se caracterizează satisfăcător la

locul de trai, ajungând la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatei este posibilă fără

izolare de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare cu suspendarea

condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probațiune.

Instanța de apel a apreciat critic solicitarea părților vătămate cu privire la încasarea din

contul inculpatei în beneficiul acestora a prejudiciului material cât și a prejudiciului moral.

3

Sub aspectul vizat, instanța de apel a reținut că în ședința de judecată din 17.10.2017,

părților le-au fost explicate drepturile și obligațiile procesuale în conformitate cu prevederile

art.359 Cod de procedură penală. Acest fapt a fost consemnat în procesul-verbal de judecată

(f.d.107 – verso). Obiecții la procesul-verbal respectiv nu au fost depuse. De asemenea, prin

ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată (f.d.17), procesul-verbal de

comunicare a drepturilor și obligațiilor și confirmarea din 23.06.2017 (f.d.18-19), părților

vătămate Mihail Mocanu și Mocanu Olga li s-au explicat drepturile și obligațiile procesuale

pe care le au și faptul că sunt în drept de a depune acțiune civilă.

Potrivit prevederilor art.219 alin.(1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul

penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de

judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale

sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în

legătură cu săvârșirea acesteia. Conform art.221 alin.(1) Cod de procedură penală, acțiunea

civilă în procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părții civile sau a

reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea

cercetării judecătorești. (5) Persoana care nu a intentat acțiunea civilă în cadrul procesului

penal are dreptul de a intenta o asemenea acțiune în ordinea procedurii civile. Dacă acțiunea

civilă intentată la instanța civilă a fost respinsă, reclamantul nu are dreptul de a intenta

aceeași acțiune în cadrul procesului penal. Dacă acțiunea civilă a fost respinsă în cadrul

procesului penal, reclamantul nu are dreptul să intenteze aceeași acțiune în ordinea

procedurii civile. Instanța de apel a menționat că o astfel de cerere nu a fost formulate în

instanța de fond până la finisarea cercetării judecătorești de către părțile vătămate. În acest

sens părțile vătămate au dreptul să înainteze o astfel de acțiune în ordinea procedurii civile.

avocații acesteia Patlaciuc Veronica și Bobu Petru, au declarat recurs ordinar, prin care

invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală

și art.6 CEDO, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului declarat, recurenții au invocat că, instanța de apel, la

motivarea soluției de respingere a apelului, a preluat argumentele specificate în soluția

anterioară, fără a se expune explicit asupra argumentelor apelantului.

În context, recursul este axat pe aceleași afirmații, care au fost invocate și în apel.

procurorul a depus referință asupra recursului declarat de către recurenți, prin care solicită ca

acesta să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în

drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

4

Potrivit conținutului recursului declarat, recurenții invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Verificând actele cauzei, raportate la decizia recurată și criticile recurenților, instanța de

recurs conchide că toate alegațiile formulate de aceștia sunt vădit neîntemeiate, iar soluția

instanței de apel este corectă și legală, în contextul ce urmează se vor puncta raționamentele

care au stat la baza acestei concluzii.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, invocând eroarea de drept prevăzută

de pct.6), recurenții menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a expus argumentat

asupra tuturor motivelor din cererea sa de apel, însă afirmațiile aduse în recurs sânt de ordin

general și declarativ.

Respectiv, în atare situație, Colegiul penal lărgit, reieșind din practica sa constantă, va

respinge, ca nefondate, alegațiile recurenților în această parte, reiterând faptul că invocarea

unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de către instanța de apel, urmează a fi

precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Colegiul penal nu reține drept corectă poziția recurenților, precum că instanța de apel nu

a respectat cerințele art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, care obligă instanța să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, având în vedere că motivarea hotărârii

este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

obligatoriu expunerea amănunțită asupra tuturor elementelor de fapt menționate de părți,

atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și

sunt menționate componentele obligatorii ale unei hotărâri motivate.

În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu

prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată.

Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul penal lărgit constată că ambele instanțe de

judecată au motivat concluzia de vinovăție a lui Jucov Maria și corect au calificat acțiunile

acesteia în baza art.179 alin.(2) Cod penal, ca violare de domiciliu, adică pătrunderea ilegală

în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia, precum și refuzul de a-l părăsi la

cererea ei, cu aplicarea violenței.

Temeiurile invocate de recurenți referitor la nevinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii imputate sunt neîntemeiate, deoarece atât prima instanță, cât și instanța de apel au

motivat condamnarea prin faptul că, învinuirea a prezentat suficiente probe, care cert

dovedesc vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii imputate.

În acest context instanța de recurs menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire

a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei,

însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau

legătura cauzală dintre acestea).

5

După cum rezultă din teoria dreptului penal, latura obiectivă a violării de domiciliu

include fapta prejudiciabilă care i-a forma acțiunii sau inacțiunii - pătrunderea fără

consimțământul victimei, rămânerea ilegală, refuzul de a-l părăsi, la cererea victimei.

În speță cert s-a constatat că, inculpata a pătruns ilegal, fără consimțământul părților

vătămate, în domiciliul acestora (teren), situat în s. Cărpineni, raionul Hîncești, unde

adresându-le injurii și amenințări însoțite cu acte de violenta și anume, aplicându-le lovituri

peste diferite părți ale corpului, fapt confirmat prin declarațiile părților vătămate Mocanu

Mihail și Mocanu Olga și a martorilor Jucov Elena și Stratu Vladimir, și a inculpatei care a

recunoscut faptul că, Jucov Maria se afla în grădina părților vătămate, în acest sens sărind

gardul. Astfel, Mocanu Olga i-a solicitat inculpatei să se deplaseze pe teritoriul său, însă

ultima nu a reacționat la această solicitare. Inculpata s-a deplasat în grădina ce îi aparține

după altercațiile petrecute și doar după ce partea vătămată Mocanu Mihail a menționat că va

solicita ajutorul poliției.

În sensul dat, Colegiul penal lărgit reține că, prin acțiunile sale inculpata a realizat latura

obiectivă a infracțiunii de care a fost recunoscută vinovată, adică pătrunderea sau rămânerea

ilegală în domiciliul, fără consimțământul victimei.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.179 Cod penal se caracterizează prin

intenție directă, motivul infracțiunii poate fi diferit. În speță, se atestă cu certitudine intenția

inculpatei de a pătrunde fără consimțământul părților vătămate în domiciliul acestora (pe

teren), urmărind scopul de ai maltrata. Varianta agravantă a violării de domiciliu, prevăzută

la alin.(2) art.179 Cod penal, presupune săvârșirea acestei infracțiuni cu aplicarea violenței

sau cu amenințarea aplicării ei. Pentru a fi aplicată răspunderea în baza normei menționate,

este necesar ca violența sau amenințarea cu violența să urmărească scopul violării de

domiciliu și să se aplice înainte de a se consuma violarea de domiciliu. Din circumstanțele de

fapt reținute de instanțele de fond, din declarațiile părților vătămate și a martorilor, rezultă că

inculpata a aplicat violenta față de părțile vătămate, adresându-le injurii și amenințări însoțite

cu acte de violență, aplicându-le lovituri peste diferite părți ale corpului.

Astfel, din probele analizate instanța de apel a constatat cu certitudine, că inculpata Jucov

Maria la data de 20.05.2017 a sărit gardul, pătrunzând fără consimțământul proprietarului pe

terenul părților vătămate Mihail și Olga Mocanu, aplicând față de aceștia violență fizică, a

violat domiciliul (terenul) persoanei, refuzându-l de a-l părăsi la cererea acestora, conform

pct.11) art.6 Cod de procedură penală, prin noțiunea de domiciliu avându-se în vedere și

orice teren privat.

Sesizarea recurenților cu referire la faptul că, terenul aferent nu poate fi echivalat cu

noțiunea de domiciliu, a fost examinată de către Curtea Constituțională și respinsă prin

decizia din 11 februarie 2019 nr.20g/2019.

Prin urmare, se constată că, în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii, inclusiv vinovăția lui Jucov Maria, după cum rezultă din sentința primei instanțe

și decizia instanței de apel, care s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt, și-au motivat

concluzia prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul

judecării cauzei și ulterior apreciate în mod obiectiv.

Reieșind din considerentele expuse supra, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erorile de drept invocate în recurs de către

6

recurenți, care ar genera casarea deciziei adoptate în sensul invocat, fapt ce impune

respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpata Jucov Maria și de

către avocații acesteia Patlaciuc Veronica și Bobu Petru, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2018, în cauză penală privind-o pe Jucov Maria xxxx,

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

7