1ra-293/2019 — Art.78 alin.3 CC

Prima instanță: 29.08.2017 – 22.06.2018;

Instanța de apel: 13.07.2018 – 08.10.2018;

Instanța de recurs: 07.12.2018 – 26.03.2019. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 22 iunie 2018, a fost încetat procesul penal în privința lui Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta acestora constituie contravenție. Balan Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, în redacția Legii nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, cu modificările prin Legea nr. 233 din 11 octombrie 2013, iar Doncenco Ilia a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, în redacția Legii nr. 218-XVI, din 24 octombrie 2008, cu modificările prin Legea nr. 233 din 11 octombrie 2013. A fost încetat procesul contravențional de învinuire a lui Balan Ghenadie de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional și a lui 1 Doncenco Ilia de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, pe temeiul intervenirii prescripției ce înlătură răspunderea contravențională. A fost admisă parțial acțiunea civilă, dispunându-se încasarea în mod solidar de la Balan Ghenadie și Doncenco Ilia în beneficiul părții vătămate Grecu Nicolae suma de 3 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 5 500 lei, și în beneficiul părții vătămate Grecu Rodica suma de 2 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 4 500 lei. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, de către organul de urmărire penală Balan Ghenadie și Doncenco Ilia sunt puși sub învinuire în aceea că, la data de 19 aprilie 2016, la orele 07:00, ambii activând la SPF Toceni și aflându-se în afara orelor de serviciu, pe motivul că îl bănuiau pe Grecu Nicolae, de sustragerea unor plase din rîul Prut, ce le aparțineau cu drept de proprietate privată, fără să anunțe organele de drept abilitate, s-au deplasat cu automobilul de model Școda Favorit cu număr de înmatriculare XXXXX, la domiciliul lui Grecu Gheorghe, din XXXXX. În clipa în care se aflau în stradă, care este loc public, prin purtare nerușinată în privința altor persoane, între Balan Ghenadie și Grecu Nicolae, s-a început o ceartă prin înjosirea onoarei și demnității persoanei Grecu Nicolae, și acționând în continuare din intenții huliganice i-a aplicat lui Grecu Nicolae, două lovituri cu pumnul peste corp, de la care Grecu Nicolae a căzut jos. În acel moment a intervenit Grecu Rodica, care a încercat să curme acțiunile huliganice ale lui Balan Ghenadie, iar ultimul a lovit-o cu pumnul în față. În continuare, în scopul documentării cazului și solicitarea intervenției politiei, Grecu Gheorghe, cu automobilul de model Volkswagen Passat cu număr de înmatriculare XXXXX, a blocat automobilul de model Școda, cu care au încercat să se deplaseze Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, inclusiv Grecu Gheorghe, a aruncat cu pietre în automobilul nominalizat, la care Doncenco Ilia, a coborât din automobil, s-a apropiat de Grecu Rodica și din intenții huliganice i-a aplicat o lovitură peste corp, prin ce i-a cauzat dureri fizice, iar lui Grecu Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare manifestate sub formă de: tumifiere și echimoză cu proeminență a țesuturilor moi în regiunea fronto - temporală pe dreapta, echimoză a pleoapei ochiului drept, entorsie a articulației radio - carpale pe stânga. Acțiunile lui Balan Ghenadie și Doncenco Ilia au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal după indicii calificativi:huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism deosebit, săvârșită de două persoane, iar instanța de judecată a încadrat acțiunile lui Balan Ghenadie în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional - vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat о dereglare de scurtă durată a sănătății, iar a lui Doncenco Ilia în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional - aplicarea de lovituri care au provocat dureri fizice, considerând că fapta săvârșită de inculpați nu constituie infracțiune de huliganism. 2 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de procuror și de avocatul Reșetilov Dorin în numele părților vătămate Grecu Gheorghe, Grecu Nicolae, Grecu Rodica. 3.1. Procurorul, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Balan Ghenadie și Doncenco Ilia să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și să stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, fiecăruia, cu încasarea în mod solidar de la inculpați a cheltuielilor de judecată în sumă de 6 159 lei. În motivarea apelului acuzatorul de stat a indicat că, instanța de judecată în sentința sa, reține aceleași circumstanțe de fapt, însă pe care le-a apreciat diferit și a încadrat eronat acțiunile inculpaților, dispunând încetarea procesului penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii de huliganism, dar constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional. În opinia procurorului această concluzie este greșită, deoarece vinovăția inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, ce reflectă caracterul huliganic a fost probat în instanța de judecată prin declarațiile părților vătămate Grecu Nicolae, Grecu Rodica și Grecu Gheorghe, a martorului Capstrîmb Maria, cât și raportul de expertiză judiciară nr. „66a” din 10.03.2017, raportul de expertiză judiciară nr. „67a” din 10.03.2017, raportul de expertiză judiciară nr. „68a” din 10.03.2017 și raportul de expertiză judiciară nr. 55 „D” din 04.05.2017, însă instanța de fond nu a dat o apreciere obiectivă acestor probe, prin prisma art.101 alin. (1) Cod de procedură penală. 3.2. Avocatul Reșetilov Dorin în numele părților vătămate Grecu Gheorghe, Grecu Nicolae, Grecu Rodica la data de 09 iulie 2018 a depus cerere de apel, solicitând casarea sentinței și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Balan Ghenadie și Doncenco Ilia să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea în mod solidar din contul inculpaților în beneficiul părților vătămate a cheltuielilor de judecată. În motivare, de asemenea, și-a expus dezacordul cu soluția instanței, care a considerat că în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunii de huliganism, ci ale contravenției, or, cumulul de probe administrat în speță, confirmă indubitabil vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar instanța de judecată nu a făcut delimitarea huliganismului prevăzut de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, de contravenția privind vătămarea integrității corporale prevăzută de art. 78 Cod contravențional, privind motivul infracțiunii. La caz, partea apărări a menționat că locul derulării conflictului este un loc public - stradă, care este mereu accesibil publicului, iar acțiunile intenționate ale inculpaților exprimă o vădită lipsă de respect, prin aplicarea loviturilor părților vătămate, ceia ce constituie temei pentru calificarea infracțiunii în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În opinia apelanților, instanța de judecată a interpretat în defavoarea părților vătămate, susținând apărarea inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia pentru a nu fi trași la răspundere penală, considerând că instanța a pronunțat o hotărâre de 3 condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care inculpații au fost puși sub învinuire, instanța de judecată trebuia să constate că părților vătămate le-a fost cauzat prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice puternice, determinate de starea de stres, ținând seama de împrejurările în care a fost comisă fapta prejudiciabilă, conștientizarea pericolului pentru viața și sănătatea lor. Părțile vătămate au estimat prejudiciul moral la suma de 50 000 lei pentru fiecare, sumă care poate aduce satisfacție echitabilă în raport cu suferințele fizice și psihice suportate în urma incidentului, considerând că inculpații urmează a fi obligați la plata despăgubirilor atât materiale cât și morale.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 octombrie 2018 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând că, faptele imputate lui Balan Ghenadie constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, în redacția Legii nr. 218-XVI, din 24 octombrie 2008, cu modificările prin Legea nr. 233 din 11 octombrie 2013, iar cele imputate lui Doncenco Ilia constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Or, nici în instanța de fond, nici la examinarea cauzei penale în instanța de apel, învinuirea înaintată lui Balan Ghenadie și Doncenco Ilia în rechizitoriu, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu și-a găsit confirmarea. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, reieșind din cumulul de probe existent la dosar, prima instanță corect a constatat că inculpații Balan Ghenadie și Doncenco Ilia nu au întreprins acțiuni intenționate care ar încălca grosolan ordinea publică. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin comiterea cu intenție a infracțiunii, persoana conștientizează că încalcă grosolan ordinea publică, își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și le-a dorit. Însă, la caz, nu se constată că inculpații Balan Ghenadie și Doncenco Ilia și-ar fi dorit săvârșirea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice cu aplicarea violenței asupra persoanelor, ce se deosebește printr-un cinism deosebit. Or, infracțiunea de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal, reprezintă acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, manifestate prin alte acțiuni adiacente, alternativ exprimate. Instanța de apel a notat că a fost stabilit faptul că părțile vătămate au fost agresive, Grecu Nicolae este cel ce a provocat conflictul, el l-a îmbrâncit pe Balan Nicolae, acest fapt rezultă și din declarațiile părților vătămate. Astfel, Balan Ghenadie fiind lovit a aplicat și el în cele din urmă o lovitură lui Grecu Nicolae, după care Doncenco Ilia a ameliorat conflictul și acesta din urmă refuzând să intre în ogradă, Grecu Nicolae iarăși a devenit agresiv, și din motiv de apărare Balan Ghenadie i-a mai aplicat o lovitură, chiar dacă acesta indică că doar o lovitură i-a aplicat lui Grecu Nicolae, a fost stabilit că acestuia i-au fost aplicate două lovituri de la care a căzut jos. 4 Mai mult ca atât, partea vătămată Grecu Nicolae recunoaște faptul că a solicitat inculpaților să plece de la poarta domiciliului său și că l-a împins pe inculpatul Balan Ghenadie și acesta de îndată l-a lovit cu pumnul în față de la care a căzut jos, și apoi i-a mai aplicat о lovitură cu pumnul în față de la care la fel, a căzut jos. Părțile vătămate Grecu Rodica și Grecu Gheorghe confirmând declarațiile părții vătămate Grecu Nicolae, ce se referă la faptul că inculpatul Balan Ghenadie fără motive l-ar fi lovit de două ori cu pumnul în față. Chiar dacă a fost confirmat faptul aplicării a două lovituri de către Balan Ghenadie lui Grecu Nicolae, aceasta a fost după ce a primit lovituri din partea părții vătămate și a făcut-o întru apărarea sa, dar nu fără careva motive, cum indică părțile vătămate că i-ar fi aplicat careva lovituri. Astfel, chiar dacă a fost demonstrată cauzarea leziunilor corporale lui Grecu Nicolae de către Balan Ghenadie, acțiunile acestuia din urmă au dus la vătămarea ușoară a integrității corporale și nu au fost din intenții huliganice. La fel, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a conchis că fapta comisă de Balan Ghenadie nu depășește gradul de pericol social al unei contravenții și nu atinge gradul de pericol social al infracțiunii de huliganism. Așa cum, în cursul examinării cauzei a fost stabilit că declarațiile inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia coroborează în tot cu declarațiile părților vătămate, cu excepția celor indicate cu referire la faptul cine a început conflictul și câte lovituri i-au fost aplicate părții vătămate Grecu Nicolae. În speță, fiind demonstrat faptul că conflictul a fost provocat de către partea vătămată Grecu Nicolae, care a fost susținut de părțile vătămate Grecu Rodica și Grecu Gheorghe. Grecu Rodica singură a declarat că a sărit în ajutor soțului, că ea a luat o coadă de sapă și îl amenința pe Balan Ghenadie că îl va lovi de nu se liniștește, dar s-a abținut, deci la caz, fiind demonstrat faptul că părțile vătămate erau agresive și eșuând discuția pașnică, Doncenco Ilia chiar a încercat să aplaneze conflictul și parcă Grecu Nicolae se liniștise, apoi refuzând să intre în ogradă, iar s-a pornit spre Balan Ghenadie să-l lovească, în rezultat inculpatul aplicând și el lovitură. Aceștia încercând să plece de la fața locului au fost blocați și în final Doncenco Ilia reușind să scoată mașina, Grecu Gheorghe a lovit cu o piatră, stricându-i parbrizul din spate, ceea ce a fost confirmat chiar și de părțile vătămate. Fiindu-i stricat parbrizul, Doncenco Ilia a coborât din automobil i-a aplicat o lovitură peste față lui Grecu Rodica, și nu lui Grecu Nicolae cum el invocă, în cursul examinării cauzei fiind stabilit că acesta fiind enervat și crezând că aceasta i-au fost cauzat careva prejudicii mașinii de către Grecu Rodica, coborât din automobil și a lovit-o pe aceasta, chiar de anterior nu a participat el la conflict, doar a încercat să-l liniștească pe Balan Ghenadie și Grecu Nicolae. Deci, în cursul examinării cauzei a fost stabilit faptul că părțile vătămate au fost agresive și nu inculpații, nu a fost demonstrat că inculpații i-a înjurat, chiar Grecu Nicolae, fiind audiat la 05 mai 2017 a declarat că inculpații nu i-au numit cu cuvinte injurioase (Vol. I, f.d.138), ci invers, a fost probat faptul că Grecu Nicolae a început să se adreseze cu cuvinte injurioase, să țipe și să-i alunge de la poartă și chiar l-a împins pe Balan Ghenadie, ceia ce reiese din declarațiile inculpaților. Deci, Grecu Nicolae a indicat că de către inculpați nu au fost înjurați, chiar de la început a indicat că pe lângă faptul că inculpații le-a aplicat lovituri, i-a și înjurat. La caz, însă a fost stabilit 5 că Grecu Nicolae a fost cel ce înjura inculpații și le zicea să plece de la poartă, el l-a și împins pe Balan Ghenadie, provocând astfel conflictul, iar Grecu Rodica își susținea soțul, iar fiul a fost cel ce a început a arunca cu pietre nimerind în parbrizul mașinii, în rezultat, stricându-l. Inculpații văzând că părțile vătămate sunt agresive și că sunt puși pe conflict, au încercat să plece, dar părțile vătămate au încercat să-i oprească prin aruncare cu pietre. Deci, la caz, fiind confirmat faptul că, prin acțiunile părții vătămate Grecu Nicolae a fost provocat conflictul și că partea vătămată Grecu Nicolae a început să-l împingă pe Balan Ghenadie și primul l-a lovit cu pumnul în față pe Balan Ghenadie, care la fel, i-a răspuns „mașinal” cu lovitură. Faptul provocării conflictului de partea vătămată Grecu Nicolae este demonstrat și prin însăși declarațiile părții vătămate Grecu Nicolae și a părților vătămate Grecu Rodica și Grecu Gheorghe. Mai mult ca atât, în ședința instanței de apel Grecu Nicolae a recunoscut că el s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa inculpaților, dar ei au fost cei ce au venit la poarta lui. Chiar dacă inculpații au venit la poarta părților vătămate, aceștia nu au venit cu scopul de a încălca grosolan ordinea publică, așa cum li se incriminează. Fiind, însă demonstrat că inculpații au avut un comportament adecvat, fără a întreprinde careva acțiuni de încălcare grosolană a ordinii publice, au întrebat partea vătămată Grecu Nicolae dacă acesta a luat plasa de pescuit din râul Prut, să о restituie și ei pleacă. Partea vătămată Grecu Nicolae, însă din start a început și a provocat un conflict cu inculpații, care a generat mai apoi cu aplicarea violenței, iar în instanța de apel Grecu Nicolae a indicat că poate o vină o poartă că nu a intrat în ogradă. Dacă ar fi să fie admise argumentele părților vătămate că inculpații ar fi fost agresivi, nu este clar de ce nu au intrat în ogradă întru a se apăra de agresivitate, dar la caz, a fost demonstrat totuși că părțile vătămate au fost acei care erau agresivi. Astfel, instanța de apel a notat că, nu a fost confirmat că inculpații din intenții huliganice ar fi aplicat lovituri, dar Balan Ghenadie din cauza comportamentului agresiv a lui Grecu Nicolae i-a aplicat acestuia două lovituri, iar Doncenco Ilia nu a participat la conflict, el doar a întreprins măsuri întru aplanarea conflictului iscat. Ulterior, Doncenco Ilia după ce i-a fost stricat parbrizul din spate i-a aplicat lui Grecu Rodica o lovitură peste față pentru a stopa aruncarea cu pietre, dar nu din motive huliganice cum se indică în învinuirea adusă acestora. Prin urmare, instanța de fond la pronunțarea sentinței a ținut cont de declarațiile martorilor, din care nu rezultă că ar fi văzut aplicare de lovituri, a fost auzită o ceartă, careva gălăgie, dar nu au fost auzite cuvinte necenzurate de la persoanele ce venise la părțile vătămate. La fel, s-a pus accent și pe declarațiile părților vătămate, inculpaților, cât și de rapoartele de expertiză efectuate pe cauza dată. În contextul dat, instanța de apel a considerat nefondate alegațiile apelanților, precum că faptele constatate în sentință se combat cu declarațiile părților vătămate, deoarece din sentință se desprinde că aceasta are la bază cercetarea în cumul a probelor existente pe prezenta cauză penală, fiind analizate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, fiind apreciate la justa valoare probele materiale ce au fost examinate în instanțe de fond și la cererea procurorului și în instanța de 6 apel, și corect au fost puse la baza sentinței de încetare a procesului penal pornit în privința inculpaților. Colegiul judiciar a reținut că, în speță lipsește atât obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism care îl constituie ordinea publică, cât și latura subiectivă, care este caracterizată prin intenția directă a infracțiunii, persoana conștientizează că încalcă grosolan ordinea publică, dorind acest fapt. În cazul dat, însă, nu a fost demonstrat prin probe săvârșirea infracțiunii de huliganism, ci s-a confirmat comiterea contravenției, circumstanțe constatate la examinarea cauzei în prima instanță, cât și în instanța de apel și care sunt puse la baza sentinței pronunțate. Astfel, instanța de apel a subliniat că, învinuirea adusă lui Balan Ghenadie și Doncenco Ilia în săvârșirea infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu s-a confirmat prin probe și se bazează doar pe presupuneri, care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. Reieșind din circumstanțele expuse supra, instanța de apel a constatat că, Balan Ghenadie la 19 aprilie 2016, la orele 07:00, activând la SPF Toceni și aflându-se în afara orelor de serviciu, pe motivul că îl bănuia pe Grecu Nicolae, de sustragerea unor plase din rîul Prut, s-a deplasat împreună cu Doncenco Ilia la domiciliul lui Grecu Gheorghe, din XXXXX. Astfel, spunându-i acestuia din urmă să-i restituie plasele, Grecu Nicolae s-a enervat, și chiar a izbucnit un conflict în rezultatul amenințării cu răfuială fizică, numirii lor cu cuvinte necenzurate în adresa lor, apoi Grecu Nicolae l-a lovit pe Balan Ghenadie și acesta din urmă întru apărarea sa i-a răspuns cu o lovitură. Mai mult ca atât, a fost stabilit și faptul că Doncenco Ilia a încercat să aplaneze conflictul și Grecu Nicolae l-a invitat în ogradă, dar acesta a refuzat și Grecu Nicolae iarăși a devenit agresiv și l-a lovit pe Balan Ghenadie cu pumnul în față și acesta, fără a-și da seama l-a lovit și el pe Grecu Nicolae cu pumnul în față, de la care acesta a căzut jos, alte lovituri nu i-a aplicat, doar în acele momente când Grecu Nicolae i-a aplicat lui. În rezultatul acestor acțiuni lui Grecu Nicolae fiindu-i cauzate potrivit raportului de constatare medico - legală nr. 75 din 26.04.2016, leziuni corporale, ce condiționează după sine dereglarea sănătății de scurtă durată, mai mult de șase zile și nu mai mult de 21 zile și se califică ca vătămări corporale ușoare. Leziunea putea fi cauzată de trauma descrisă, dar nu reprezintă o formă specifică a acesteia și poate avea mai multe cauze posibile: este în corelație (Vol. I, f.d.20-21). Toate acestea denotă că Balan Ghenadie a comis acțiuni ce constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, în redacția Legii nr. 218-XVI, din 24 octombrie 2008, cu modificările prin Legea nr. 233 din 11 octombrie 2013, conform indicilor calificativi - vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat о dereglare de scurtă durată a sănătății, deci concluzia primei instanțe fiind una corectă, așa cum, fapta nu constituie infracțiune. Doncenco Ilia, la 19 aprilie 2016, la orele 07:00, activând la SPF Toceni și aflându-se în afara orelor de serviciu, pe motivul că îl bănuia pe Grecu Nicolae, de sustragerea unor plase din rîul Prut, s-a deplasat împreună cu Balan Ghenadie la domiciliul lui Grecu Gheorghe, din XXXXX. Astfel, spunându-i Balan Ghenadie lui Grecu Nicolae să-i restituie plasele, acesta din urmă s-a enervat, și chiar a izbucnit un conflict în rezultatul amenințării cu răfuială fizică, numirii lor cu cuvinte necenzurate 7 în adresa lui Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, apoi Grecu Nicolae l-a lovit pe Balan Ghenadie de două ori la care acesta i-a răspuns și el cu două lovituri. Acest conflict Doncenco Ilia a încercat să-l aplaneze și în final Balan Ghenadie și Doncenco Ilia au încercat să plece de la poarta familiei Grecu, dar fiul acestora - Grecu Gheorghe a aruncat cu pietre în mașină deteriorând parbrizul din spate și l-a deteriorat. Ei s-au oprit și au coborât ambii din automobil, iar Doncenco Ilia, care era la volanul automobilului, crezând că Grecu Rodica a aruncat piatra, s-a apropiat de aceasta și i-a aplicat o lovitură peste față, cauzându-i acestea suferințe fizice. Astfel, și în acțiunile lui Doncenco Ilia, sunt prezente semnele calificative ale componenței de contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, în redacția Legii nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008, cu modificările ulterioare realizate prin Legea nr. 233 din 11 octombrie 2013, conform indicilor calificativi - aplicarea de lovituri care au provocat dureri fizice, dar nicidecum fapta nu constituie infracțiune de huliganism. 5.1. Prin urmare, fiind constatat faptul că în acțiunile inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, ci a contravenției, instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe de încetare a procesului penal este una corectă și în acest sens, notificând prevederilor art. 332 alin. (2), 391 Cod de procedură penală, a menționat că, potrivit învinuirii aduse pe prezenta cauză penală, faptele au fost săvârșite de către Balan Ghenadie și Doncenco Ilia la 19.04.2016, iar potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)-(3) Cod contravențional, în vigoare la momentul săvârșirii faptelor, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale era 3 luni. Deci, la caz, termenul de prescripție a răspunderii contravenționale a expirat la 19.07.2016. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a menționa și faptul că așa cum, persoana nu poate fi trasă la răspundere penală doar în baza presupunerilor, nu pot fi reținute nici argumentele indicate în apelurile depuse, precum că, prin sentința pronunțată nu se va atinge scopul pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal.Or, prin sentința pronunțată nu s-a admis o ingerință în prevederile art. 6 CEDO, deoarece s-a ținut cont de faptul că în privința lui Balan Ghenadie și Doncenco Ilia nu poate fi pronunțată o sentință de condamnare în lipsa probelor ce demonstrează că aceștia au comis anume infracțiune și că au fost comise de ei anume această infracțiune și nu contravenție. 5.2. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Grecu Gheorghe, Grecu Nicolae, Grecu Rodica, Colegiul judiciar corect a conchis necesitatea încasării sumei de bani în interesele doar a părților vătămate Grecu Nicolae și Grecu Rodica așa cum, în cursul examinării cauzei, prin faptele inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, careva prejudiciu moral, fizic sau material lui Grecu Gheorghe, nu i-a fost cauzat. Așa cum, inculpații față de Grecu Gheorghe nu au întreprins careva acțiuni și nu i-au cauzat careva prejudicii ca rezultat al faptele comise. Deci, fiind demonstrată lipsa cauzării prejudiciului nemijlocit prin faptele inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, Grecu Gheorghe nu poate avea calitatea de parte vătămată în cauza penală respectivă, și în conformitate cu art. 219 Cod de procedură penală, nici nu era în drept de a intenta acțiune civilă. Astfel, corect instanța de fond a 8 procedat, prin faptul că în beneficiul acestuia nu au fost încasate careva sume de la inculpați, deoarece lui nici nu i s-a cauzat prejudiciu. De asemenea, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond corect a admis parțial acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Grecu Nicolae și Grecu Rodica față de Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, or, suma solicitată cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 50 000 lei pentru fiecare, a fost considerată de instanță, ca una exagerată în raport cu faptele comise, reieșind din comportamentul inculpaților și a părților vătămate, care au provocat comiterea contravențiilor, de gradul de vinovăție al inculpaților, cât și suferințele fizice și psihice a părților vătămate. Totodată, instanța de apel a remarcat că, instanța de fond la stabilirea încasării sumei în beneficiul lui Grecu Nicolae, urma ca aceasta s-o încaseze nu în mod solidar de la inculpați, ci de la inculpatul Balan Ghenadie așa cum, în cursul examinării cauzei a fost stabilit faptul că acesta i-a aplicat două lovituri lui Grecu Nicolae doar și așa cum, Doncenco Ilia i-a aplicat o palmă lui Grecu Rodica, suma prejudiciului moral urma să fie încasată în beneficiul acesteia de la Doncenco Ilia. Însă, reieșind din faptul că, inculpații nu au depus apel, Colegiul judiciar a indicat că, nu poate agrava situația părților vătămate prin propriul apel, deoarece potrivit art. 410 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel, precum și în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia. Astfel, rezultă că la examinarea cauzei, prima instanță corect a apreciat cuantumul despăgubirii, la acțiunea civilă depusă, cu încasarea de la Balan Ghenadie și Doncenco Ilia în beneficiul părții vătămate Grecu Nicolae suma de 3 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 5 500 lei, și în beneficiul părții vătămate Grecu Rodica suma de 2 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 4 500 lei. 5.3. În ce privește argumentul procurorului, cu privire la necesitatea încasării cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 6 159 lei în beneficiul statului, Colegiul judiciar a menționat că nu poate fi admis și în acest sens, notificând prevederile art. 142 - 144 Cod de procedură penală, precum și art. 2, art. 11 alin. (2) Legii nr. 68 din 14 iunie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, a reliefat că, încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor, se fac din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece, în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpaților. Prin urmare nu poate fi pusă pe seama inculpaților încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 6 159 lei, deoarece aceste cheltuieli au fost suportate în cadrul instrumentării cauzei penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 07 noiembrie 2018, este atacată cu recursuri ordinare de către procuror, la 28 noiembrie 2018 și de partea vătămată Grecu Gheorghe, la 20 noiembrie 2018. 9 6.1. Procurorul, invocând temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin. (1) pct. 6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pct.12) Cod de procedură penală - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită casarea totală a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel privind menținerea sentinței primei instanțe, considerând că, cumulul de probe administrat în speța dată confirmă pe deplin vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de huliganism, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în acest context expune aceleași argumente care au fost indicate în cererea de apel. 6.2. Partea vătămată Grecu Gheorghe, indicând temeiul de drept prevăzut în art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel privind menținerea sentinței primei instanțe din următoarele considerente: - prima instanță nu a ținut cont de probele administrate, dându-le o apreciere greșită, subiectivă și critică, neîntemeiat achitându-i pe inculpați de sub învinuirea în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că faptele incriminate nu au fost săvârșite de inculpați; - eronat acțiunile inculpaților au fost calificate în baza art. 78 alin. (2) și art. 78 alin. (3) Cod Contravențional, ori cumulul de probe administrate pe parcursul urmăririi penale, dar și administrate în cadrul instanței de judecată în conformitate cu prevederile art.100 Cod de procedură penală, confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal; - la baza sentinței au fost puse probele prezentate de partea apărării, iar probele prezentate de partea acuzării fiind lăsate fără apreciere; - concluzia instanței potrivit căruia inculpații s-ar fi apărat este combătută de concluzia instanței, prin care a admis acțiunea civilă ori în cazul dat instanța urma să respingă acțiunea civilă, dar să nu o admită; - instanța de judecată a constatat fapta potrivit învinuirii aduse inculpaților, însă eronat a încadrat acțiunile ultimilor ca fiind contravenție, deși faptele constatate confirmă cu certitudine comiterea faptei infracționale incriminate conform învinuirii; - instanța incorect a interpretat prevederile hotărârii Plenului CSJ cu referire la înțelesul noțiunii de ordine publică.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul lărgit consideră că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total decizia atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate 10 de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei. În acest sens este relevantă și practica judiciară constantă ,,Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, care stipulează că: ,,…în decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului”. Prin urmare, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 93 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc. Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în 11 conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. 7.1. Analizând decizia recurată, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel a ignorat prevederile indicate supra, și pripit a ajuns la concluzia de a menține soluția instanței de fond privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia din norma penală prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal după indicii calificativi:huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism deosebit, săvârșită de două persoane în norma contravențională, și anume, acțiunile lui Balan Ghenadie în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional - vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat о dereglare de scurtă durată a sănătății, iar a lui Doncenco Ilia în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional - aplicarea de lovituri care au provocat dureri fizice, considerând că inculpații Balan Ghenadie și Doncenco Ilia nu au întreprins acțiuni intenționate care ar încălca grosolan ordinea publică, ori și-ar fi dorit săvârșirea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice cu aplicarea violenței asupra persoanelor, ce se deosebește printr-un cinism deosebit. În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră necesar de a menționa că, infracțiunea de huliganism trebuie delimitată de anumite fapte contravenționale, prevăzute în Codul contravențional: ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistență (art.353 Cod contravențional); huliganismul nu prea grav (art.354 Cod contravențional); tulburarea liniștii (art.357 Cod contravențional); tragerea din armă de foc în locuri publice, în locuri nerezervate pentru tragere, în locuri rezervate, dar cu încălcarea modului stabilit (art.363 Cod contravențional), vătămarea integrității corporale (alin.(1) și (2) art.78 Cod contravențional). Se delimitează de alte fapte, în particular de contravenția, prevăzută de art.78 Cod contravențional, dat fiind că huliganismul incriminat de norma penală, în afară de prezența acțiunii principale –încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente –acțiune exprimată, alternativ, în: aplicarea violenței asupra persoanelor, folosirea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale. Este necesar de precizat că faptele indicate supra constituie acțiuni intenționate, ce încalcă grosolan ordinea publică, iar această circumstanță apropie componența de contravenție menționată de infracțiunea de huliganism. Or, atunci când are un caracter complex, infracțiunea de huliganism include, ca acțiune principală, încălcarea grosolană a ordinii publice. Prin „acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare,ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Colegiul penal consemnează, că deosebirea dintre contravenții și infracțiunea de huliganism: contravențiile nu presupun și existența unei acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) amenințarea, 12 cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. Astfel, în cazurile în care acțiunile au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism. Revenind la cauza dedusă judecății, Colegiul lărgit reține că, potrivit învinuirii imputate inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia, aceștia, la data de 19 aprilie 2016, la orele 07:00, pe motivul că îl bănuiau pe Grecu Nicolae, de sustragerea unor plase din rîul Prut, ce le aparțineau cu drept de proprietate privată, fără să anunțe organele de drept abilitate, s-au deplasat la domiciliul lui Grecu Gheorghe, și toate acțiunile descrise în rechizitoriu au avut loc în stradă, adică în loc public, or, în conformitate cu art. 131 lit. a), b) și e) Cod penal, prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, în orice alt loc accesibil publicului, dacă în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane; prin orice mijloace, la care, recurgând făptuitorul, își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. În acest sens, Colegiul reține declarațiile martorului Capstrîmb Maria, potrivit cărora în primăvara anului 2016, data și luna nu o ține minte, a văzut lângă poarta vecinelor săi, familia Grecu, un automobil lângă care erau doi bărbați, în haine civile, și când s-a deschis poarta la ogradă, acolo erau Nicole, Rodica și feciorul acestora Gheroghe și de îndată s-au luat la ceartă, care a durat 20-30 minute. După care a văzut că mașina a plecat și nu se mai auzea nimic. Din ograda ei auzea cearta, însă ce s-a întâmplat concret nu a văzut. Dar peste vre-o 2 zile, din sat a auzit că chipurile Grecu le-a luat plasa pusă de acei doi bărbați pe Prut. (f.d.91, vol. I) La fel, se menționează și explicațiile date de Doncenco Ilie, la faza de urmărire penală, care a declarat: „Am observat că mai mulți vecini se uită, în timp ce soția lui Nicolae, de la spate încerca sa mă lovească…eu am împins-o…”. (f.d.16 verso, vol. I) și procesul - verbal de confruntare din 13 iulie 2017 între partea vătămată Grecu Nicolae și bănuitul Balan Gheorghe, ultimul la întrebarea avocatului a răspuns: „În momentul conflictului în grădină prășea o persoană pe nume Cogălniceanu și la sfîrșit l-am observat pe Capstrîmb Vasile și soția dumnealui”. (f.d. 191 verso, vol. I) Referitor la concluzia instanțelor de fond, precum că inculpații nu au avut intenția de a tulbura ordinea publică, iar conflictul a fost început de către partea vătămată Grecu Nicolae, care avea un comport agresiv, Colegiul lărgit menționează că, potrivit art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări. Din materialele cauzei, se constată că, ambii inculpați sunt colaboratori ai SPF „Toceni”, iar potrivit procesului – verbal de audiere a bănuitului Balan Ghenadie din 11 mai 2017 (f.d. 153 verso, vol. I) și procesului - verbal de confruntare din 13 iulie 2017 între partea vătămată Grecu Nicolae și bănuitul Balan Gheorghe, ultimul a declarat că: „Cu Grecu Nicole eu mă cunosc de mai mult timp și ne aflăm în relații ostile, deoarece anterior a fost documentat de mine personal pe faptul tăierii ilegale de 13 lemne” (f.d. 190 verso, vol. I), iar în speța dată, Balan Gheorghe și Doncenco Ilia îl suspectau pe partea vătămată Grecu Nicolae de furtul plasei de pescuit din rîul Prut. Așa dar, reieșind din cele menționate supra, nu este clară poziția instanțelor, susținând declarațiile inculpaților că nu au avut intenția de a tulbura ordinea publică, „pur și simplu, suspectându-l pe partea vătămată Grecu Nicolae că le-ar fi sustras plasa de pescuit din rîul Prut, solicitau acestuia să o restituie” (f.d.90, vol. II), or, pentru apariția unor suspiciuni că o persoană a comis acțiuni ilegale urmau să se adreseze în conformitate cu legislația în vigoare la organele abilitate, evident, cunoscând despre acest fapt, luând în considerație locul de muncă al inculpaților. Iar în ce privește comportamentul agresiv al părților vătămate, Colegiul lărgit menționează rapoartele de expertiză judiciară nr. „66a” din 10.03.2017 în privința cet. Grecu Rodica; nr. „67a” din 10.03.2017 în privința cet. Grecu Gheorghe, raportul de expertiză judiciară nr. „68a” din 10.03.2017 în privința cet. Grecu Nicolae, potrivit cărora părțile vătămate au declarat că sunt indignați de comportamentul și tratarea colaboratorilor de poliție, care au venit la poarta casei lor, care au fost agresivi și violenți cu familia lor (familia Grecu) și au fost nevoiți sa răspundă la provocare. (f.d.114, 119, 124, vol. I) La fel, Colegiul atrage atenția și la raportul de constatare medico-legală nr.75 din 19.04.2016 cu anexa fotografică (f.d.20, 21, vol. I) și raportul de expertiză judiciară nr. 55 „D” din 04.05.2017, efectuat în privința lui Grecu Nicolae, fiind depistate următoarele leziuni corporale: Tumifiere și echimoză cu proeminență a țesuturilor moi în regiunea fronto - temporală pe dreapta (hematom), echimoză a pleoapei ochiului drept, entorsie a articulației radio - carpale pe stânga, care se califică ca vătămări corporale ușoare. (f.d.137, vol. I) În acest context, se notează declarațiile părților vătămate, care susțin că Grecu Nicolai a fost lovit de către Balan Ghenadie de două ori cu pumnul în față, după ce Grecu Nicolae a solicitat inculpaților Balan Ghenadie și Doncenco Ilia să plece de la poarta domiciliului său și că l-a împins pe inculpatul Balan Gheorghe, și acesta de îndată l-a lovit cu pumnul în față de la care a căzut jos, și i-a mai aplicat o lovitură cu pumnul în față de la care la fel a căzut jos, pe când inculpatul Balan Ghenadie a declarat că a lovit o singură dată numai pe Grecu Nicolae, iar instanțele de fond au apreciat critic declarațiile părților vătămate referitor la faptul că, inculpatul Balan Ghenadie, fără careva motive a aplicat două lovituri cu pumnul în față părții vătămate Grecu Nicolae. Însă, totodată, instanțele de judecată menționează că, chiar dacă a fost demonstrată cauzarea leziunilor corporale lui Grecu Nicolae de către Balan Ghenadie, acțiunile acestuia din urmă au dus la vătămarea ușoară a integrității corporale și nu au fost din intenții huliganice. 7.2. Din considerentele menționate supra, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată de către instanțele de fond și de apel este una pripită și nemotivată, deoarece instanța, judecând cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursuri, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. 14 Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 octombrie 2018, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile legale. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, DECIDE: Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail și de partea vătămată Grecu Gheorghe, se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Balan Ghenadie XXXXX și Doncenco Ilia XXXXX, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată integral la 25 aprilie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 15