1ra-389/2019 — art. 27, 248 alin. 5 lit. b, d CP

1ra-389/2019 — art. 27, 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-389/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

septembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Straista Denis Xxxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxx, s. xxx;

Muntean Ruslan Xxxxx, născut la xxxx, originar

din r-nul Xxxxx, s. xxxxx și domiciliat în r-nul

Xxxxx, s. Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

2.17.04.2018 – 27.09.2018 (instanța de apel);

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

- Straista Denis a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii;

- Muntean Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3

ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90

Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 1 an.

Totodată, prin sentință a fost soluționată soarta corpurilor delicte și respinsă

solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că de către organul

de urmărire penală Straista Denis a fost pus sub învinuire, că la 02.10.2017

aproximativ la ora 18:00, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a

1

Republicii Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor în proporții deosebit de mari,

împreună și de comun acord cu Muntean Ruslan, deplasându-se împreună, cu

mijlocul transport de model „Volkswagen Passat”, cu n/î Xxxxx, s-au prezentat în

zona de control vamal a postului vamal Leușeni (PVFI Rutier), situat în s. Leușeni,

r-nul Hîncești, unde fără a declara controlului vamal, au încercat să introducă pe

teritoriul Republicii Moldova 53 (cincizeci și trei) telefoane mobile de model

„Samsung Galaxy S8 64GB”, indicate în actul de control fizic vamal nr. 339 din

02.10.2017, care, conform Raportului de evaluare nr. 4110 din 03.10.2017 a

Secției reglementări tarifare și netarifare a Biroului vamal Centru, au fost evaluate

la suma de 527726,30 lei, mărfuri ce erau ascunse în mijlocul de transport indicat

supra, dar nu au reușit să treacă frontiera de stat cu mărfurile de contrabandă, din

motiv că au fost supuși controlului fizic detaliat.

Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală acțiunile lui

Straista Denis au fost încadrate în baza art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal,

tentativă de contrabandă, adică tentativă de a trece peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari, prin nedeclarare,

comisă de două sau mai multe persoane.

1.2. Totodată, prin sentință, prima instanță a constatat că la 02.10.2017,

aproximativ la ora 18:00, Muntean Ruslan urmărind scopul trecerii peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor în proporții deosebit

de mari, deplasându-se cu mijlocului de transport de model „Volkswagen Passat”,

cu n/î xxxx, s-a prezentat în zona de control vamal a postului vamal Leușeni (PVFI

Rutier), situat s. Leușeni, r-nul Hîncești, unde, fără a declara controlului vamal, a

încercat să introducă pe teritoriul Republicii Moldova 53 (cincizeci și trei)

telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S8 64GB”, indicate în actul de

control fizic vamal nr. 339 din 02.10.2017, care, conform Raportului de evaluare

nr. 4110 din 03.10.2017 a Secției reglementări tarifare și netarifare a Biroului

vamal Centru, au fost evaluate la suma de 527726,30 lei, mărfuri ce erau ascunse

în mijlocul de transport indicat supra, dar nu a reușit să treacă frontiera de stat cu

mărfurile de contrabandă, din motiv că a fost supus controlului fizic detaliat.

Acțiunile inculpatului Muntean Ruslan au fost încadrate de prima instanță în

baza art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, tentativă la trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, în proporții deosebit de mari, prin

nedeclarare în documentele vamale.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Muntean Ruslan și Straista

Denis să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248

alin. (5) lit. b), d) Cod penal și să fie stabilită la fiecare pedeapsa de 3 ani

2

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod

penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani, corpurile delicte 53 telefoane mobile

de model „Samsung Galaxy S8” și mijlocul de transport de model „Volkswagen

Pasat” cu n/î xxxxxxx să fie supuse confiscării speciale și să fie dispusă încasarea

de la inculpați, în mod solidar, cheltuielile judiciare în sumă de 2042,2 lei.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- probele acumulate confirmă cu certitudine că inculpații au săvârșit

intenționat infracțiunea de tentativă de contrabandă, adică tentativă de a trece peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari,

prin nedeclarare, comisă de două sau mai multe persoane, infracțiune prevăzută de

art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) din Codul penal;

- probele acumulate denotă că fiecare din participanți avea funcțiile sale bine

determinate dirijate de Muntean Ruslan. Poziția inculpatului Straista Denis,

precum că nu cunoștea nimic despre telefoanele mobile depistate ca rezultat a

efectuării controlului vamal, este nemotivată, deoarece nu putea să nu cunoască

șoferul automobilului despre bunurile aflate la el în atomobil, mai mult, pe drum

spre vamă în mijlocul de transport condus de nominalizat au fost depozitate și

bagajele persoanelor care au fost luate de la Iași spre Chișinău și anume Frija

Larisa și Oglindă Ion, iar telefoanele transportate după mărimea lor și modul în

care erau împachetate trebuiau să trezească suspiciuni șoferului.

2018, a fost admis din alte motive inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală, apelul declarat, casată parțial sentința în partea condamnării

lui Muntean Ruslan și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Muntean Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 650 unități convenționale. În rest

dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept, situația de fapt reținută de prima

instanță corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, prima instanță

concluzionând corect că nu s-a dovedit vinovăția inculpatului Straista Denis în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal din

motivul lipsei elementelor infracțiunii.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit corect starea

de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, a

încadrat just acțiunile inculpatului Muntean Ruslan în comiterea infracțiunii de

contrabandă prevăzută de art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal (în vigoare la data

comiterii infracțiunii), însă instanța de apel a considerat necesar de a interveni în

3

sentință inclusiv din oficiu, conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

casând sentința primei instanțe în partea condamnării inculpatului Muntean Ruslan

în baza art. 27, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, cu recalificarea acțiunilor acestuia în

baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea legii care

ameliorează situația persoanei care a comis infracțiunea și anume Legea nr. 179

din 26.07.2018 (în vigoare din 17.07.2018) pentru modificarea unor acte

legislative, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova, 309-320/498 din

17.08.2018.

Totodată, instanța de apel a indicat că ținând cont de prevederile art. 6

CEDO și art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat

împotriva sentinței de achitare, a audiat suplimentar inculpații Muntean Ruslan,

Straista Denis, martorii și a cercetat, și verificat declarațiile și probele materiale

prezente la prezenta cauză penală.

Instanța de apel a notat că consideră dovedită pe deplin în afara dublilor

rezonabile vinovăția inculpatului Muntean Ruslan în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, prin următoarea sistemă de probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile din prima instanță verificate prin citire și declarațiile din

instanța de apel a martorilor Ceban Andrei, Oglinda Ivan;

- procesul verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control

vamal, prin care au fost reținute 53 (cincizeci și trei) telefoane mobile de model

„Samsung Galaxy S8”, mijlocul de transport de model „Volkswagen Pasat”, cu n/î

xxxxxx, cheia de acces și pașaportul tehnic 139214814 (vol. I, f.d. 11);

- actul de control fizic nr. 339 din 02.10.2017, în rezultatul căruia, de către

personele responsabile din postul vamal, au fost depistate 53 (cincizeci și trei)

telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S8” (vol. I, f.d. 9);

- raportul de evaluare nr. 4110 din 03.10.2017 al Secției reglementări tarifare

și netarifare a Biroului Vamal Centru, conform căruia s-a stabilit că valoarea celor

53 telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S8”, depistate în automobilul

învinuiților, constituie suma de 527726,30 lei (vol. I, f.d. 21);

- corpul delict: 53 telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S8”, - care

au fost depistate în automobilul învinuiților și ridicate prin procesul-verbal de

reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal;

- corpul delict: mijlocul de transport de model „Volkswagen Pasat”, cu n/î

xxxxxx, în interiorul căruia au fost depistate telefoanele mobile.

Instanța de apel a mai notat că prin probele prezentate de procuror și

cercetate de instanța de apel nu a fost dovedit cu certitudine că anume inculpatul

Straista Denis la 02.10.2017, aproximativ la 18:00, urmărind scopul trecerii peste

frontiera vamală a Republicii Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor în proporții

4

deosebit de mari, împreună și de comun acord cu Muntean Ruslan, dat fiind faptul

că anume inculpatul Muntean Ruslan a recunoscut parțial și că fiind la Iași de el s-a

apropiat un bărbat care l-a întrebat dacă pleacă în Moldova și ia propus să i-a cu

sine 40 de telefoane mobile, convingându-l că nu va avea probeleme la vamă,

deoarece telefoanele sunt chinezești. A mai declarat, că Straista Denis nu cunoaște

nimic despre aceasta, deoarece în acel moment era dus pentru a ridica indemnizația

pentru copii.

În același sens, instanța de apel a menționat că împrejurările ce determină

necesitatea achitării inculpatului Straista Denis de sub învinuirea adusă în baza art.

27, 248 alin. (5) lit. b) și d) Cod penal, este constatată prin totalitatea de probe

prezentate de partea acuzării și partea apărării în cauza penală, fiind apreciate, cu

respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, iar instanța de apel a ajuns la concluzia că faptele

menționate supra nu au fost comise de inculpatul Straista Denis, totodată din lipsa

elementelor infracțiunii, notificând că procurorul nu a prezentat probe verosimile

care ar demonstra cu certitudine că inculpatul a avut scopul trecerii peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor în proporții deosebit

de mari.

Mai mult, instanța de apel a reținut că de către procuror nu a fost

demonstrată latura subiectivă a infracțiunii deduse judecății, or pentru a surveni

răspunderea pentru o asemenea faptă, aceasta urmează a fi săvârșită doar cu

intenție, element obligatoriu al laturii subiective, care în cadrul examinări cauzei

atât în prima instanță, cât și în instanța de apel nu a fost confirmat prin probe certe

și concludente prezentate de către acuzator.

Totodată, instanța de apel a constatat că inculpatul Muntean Ruslan, la

02.10.2017, aproximativ la 18:00, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor în proporții deosebit de mari,

deplasându-se cu mijlocului de transport de model „Volkswagen Passat”, cu n/î

xxxxxx, s-a prezentat în zona de control vamal a postului vamal Leușeni (PVFI

Rutier), situat în s. Leușeni, r-nul Hîncești, unde fără a declara controlului vamal, a

încercat să introducă pe teritoriul Republicii Moldova 53 (cincizeci și trei)

telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S8 64GB”, indicate în actul de

control fizic vamal nr. 339 din 02.10.2017, care, conform Raportului de evaluare

nr. 4110 din 03.10.2017 a Secției reglementări tarifare și netarifare a Biroului

vamal Centru, au fost evaluate la suma de 527726,30 lei, mărfuri ce erau ascunse

în mijlocul de transport indicat supra, dar nu a reușit să treacă frontiera de stat cu

mărfurile de contrabandă, din motiv că a fost supus controlului fizic detaliat.

5

Astfel, instanța de apel a stabilit că infracțiunea a fost săvârșită la

02.10.2017 și valoarea mărfurilor trecute prin contrabandă a constituit 527726,30

lei, și respectiv, prima instanță a calificat acțiunile lui Muntean Ruslan în baza art.

248 alin. (5) lit. d) Cod penal. Însă în legătură cu operarea unor modificări în actele

legislative adoptate prin Legea nr. 179 din 26.07.2018 și publicată în Monitorul

Oficial al RM la 17.08.2018 în art. 248 Cod penal, la alin. (1) au fost operate

modificări în care este prevăzut că trecerea peste frontiera vamală a RM a

bunurilor valoarea cărora depășește 100 salarii medii lunare pe economie

prognozate (pot fi calificate ca infracțiune prevăzută de art. 248 Cod penal), iar în

dispoziția art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, a fost introdusă modificarea care are

următorul conținut, valoarea sumei drepturilor de import care depășește 200 salarii

medii lunare pe economie prognozate.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că fapta ilicită va fi pasibilă de

pedeapsă penală potrivit art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, numai în cazul când

valoarea sumei trecute ilicit peste frontiera vamală a Republicii Moldova va depăși

200 de salarii medii lunare pe economie prognozate, iar potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 1233 din 09.11.2016 privind Aprobarea cuantumului salariului

mediului lunar pe economie prognozat pentru anul 2017 în Republica Moldova

constituia 5600 lei, astfel 200 salarii medii lunare în anul 2017 constituiau

1 120 000 lei.

Însă, instanța de apel a atestat că atât în prima instanță, cât și în instanța de

apel s-a stabilit că Muntean Ruslan a avut tentativă la trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în mărime de 527726,30 lei, ceea ce este

mai puțin de cât se prevede în modificările operate la art. 248 alin. (5) Cod penal

prin Legea 179 din 26.07.2018.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Muntean

Ruslan urmează să fie calificate în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, după

indicii calificativi - tentativă la trecerea peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a bunurilor valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei, prin nedeclarare în documentele vamale.

Totodată, instanța de apel a menționat că este corectă soluția primei instanțe,

prin care a exclus din învinuirea lui Muntean Ruslan agravanta prevăzută la lit. b)

alin. (5) art. 248 Cod penal și anume de două sau mai multe persoane, or

procurorul nu a prezentat probe concludente și pertinente în acest sens, iar în

privința lui Straista Denis s-a constatat că acesta nu a comis infracțiunea

incriminată și urmează a fi achitat pe motiv, că fapta ultimului nu întrunește

elementele infracțiunii.

6

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că la momentul adoptării

sentinței de către instanța de judecată, pedeapsa stabilită lui Muntean Ruslan

corespundea prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată

conform prevederilor legale, însă, reieșind din faptul că a intervenit o Lege mai

favorabilă și ca urmare acțiunile infracționale a lui Muntean Ruslan au fost

recalificate în prevederile art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, iar conform cu art. 409

alin. (2) Cod penal, instanța de apel a casat sentința primei instanțe în partea

individualizării pedepsei penale, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Instanța de apel a reținut că infracțiunea săvârșită de Muntean Ruslan este

ușoară, la faza urmăririi penale și în prima instanță Muntean Ruslan și-a recunoscut

vinovăția, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, anterior nu a fost

judecat, se caracterizează pozitiv, este tânăr, circumstanțe care apreciate în

ansamblu permit de a concluziona că corectarea și reeducarea inculpatului

Muntean Ruslan este posibilă cu aplicarea în privința acestuia a unei pedepse sub

formă de amendă.

Totodată, instanța de apel a indicat că modalitatea de executare aleasă de

prima instanță și stabilită inculpatului nu este în acord cu principiul

proporționalității, având în vedere fapta comisă, urmările produse, personalitatea

inculpatului și situația familială a acestuia.

În acest sens, instanța de apel a considerat că situația inculpatului Muntean

Ruslan permite să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 650

unități convenționale, ce constituie 32500 lei, care având în vedere particularitățile

cauzei va fi una echitabilă și va asigura atingerea scopului pedepsei, de reeducare

și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor

persoane, or aplicarea unei pedepse prea aspre generează apariția unor sentimente

de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit.

care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, și solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

cererea de apel, precum și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- faptei incriminate lui Muntean Ruslan i s-a dat o încadrare juridică greșită;

7

- instanța de apel a apreciat eronat și formal probele și circumstanțele cauzei,

ce demonstrează vinovăția inculpatului Muntean Ruslan și Straista Denis, greșit a

respins probele prezentate de partea acuzării;

- vinovăția inculpaților Muntean Ruslan și Straista Denis în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, se demonstrează

prin declarațiile martorilor Ceban Andrei, Oglinda Ivan, precum și materialele

cauzei penale;

- în mare parte, instanțele de judecată și-au întemeiat soluția prin care au

dispus achitarea lui Straista Denis, în baza perceperii de către martori a unor emoții

manifestate de către inculpați, în situația în care, instanțele au atestat că datorită

faptului că inculpatul Straista Denis „era calm” și ”nu retrăia și s-a mirat de toate

cutiile depistate”. Acest fapt și această interpretare și apreciere a probelor este una

greșită și contrară normelor stabilite, mai mult, urmând a fi ținut cont de faptul că

probele administrate vin să combată aceste concluzii greșite.

- atât prima instanță, cât și instanța de apel au pus la baza soluțiilor adoptate,

în exclusivitate declarațiile inculpaților Muntean Ruslan și Straista Denis, și fără a

constata acele dubii rezonabile cu privire la veridicitatea acestora, în mod neînțeles

le-au apreciat în detrimentul cumulului de probe care vin să combată cele relatate

de inculpați;

- nu s-a ținut cont de faptul că Straista Denis fiind proprietarul automobilului

și fiind conducătorul acestuia este persoana responsabilă și de transportarea

mărfurilor în acesta;

- instanțele de judecată au omis din vedere de a analiza și a se expune cu

referire la locul unde au fost depistate acele telefoane mobile, or se constată că

acestea fiind plasate în roata de rezervă, au fost tăinuite de controlul vamal, ca una

din metodele de comitere a infracțiunii de contrabandă. În acel loc ascuns, bunurile

- telefoanele mobile, au fost plasate anume de inculpatul Straista Denis, or

inculpatul Muntean Ruslan nu putea să cunoască acel loc special de ascundere într-

un automobil ce nu-i aparține;

- instanțele au omis cele declarate de către martorul Ceban Andrei, care a

indicat, inclusiv și în instanța de apel că în roata de rezervă care a fost întoarsă cu

partea interioară a depistat telefoanele în cauză, ce demonstrează că pentru plasarea

și ascundere a acestor obiecte ale contrabandei persoana urma să dețină cunoștințe

și aptitudini speciale de montare, demontare, plasare a acelei roți de rezervă și

acestea puteau fi cunoscute doar de către proprietarul unității de transport, mai

mult, acea roată de rezervă era ascunsă sub acel covor din portbagaj, fapte care nu

puteau fi știute și cunoscute de o persoană terță;

- în situația în care acele telefoane mobile se pretinde că aparțineau doar lui

Muntean Ruslan, instanța nu a analizat și nu s-a expus asupra faptului din care

8

considerente ultimul s-a deplasat anume cu automobilul lui Straista Denis și nu cu

alt transport, inclusiv și transport public;

- poziția inculpatului Straista Denis, precum că nu cunoștea nimic despre

telefoanele mobile depistate în rezultatul controlului vamal este nemotivată, dat

fiind faptul că nu putea să nu cunoască șoferul mijlocului de transport despre

bunurile aflate la el în automobil, mai mult, depozitate și bagajele persoanelor care

au fost luate de la Iași spre Chișinău, iar telefoanele transportate, după mărimea lor

și modul care erau împachetate trebuiau să trezească suspiciuni șoferului.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume

cazurile când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în cererea de apel, precum și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs

invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, din următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

9

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

În acest sens, Colegiul penal lărgit, verificând materialele cauzei, reține că

deși instanța de apel indică din oficiu în decizie, că în speță sunt aplicabile

prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, sub aspectul că legea penală care înlătură

caracterul penal al faptei sau ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea

are efect retroactiv, din considerentul că în cursul judecării cauzei, au fost operate

modificări prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, în textul

dizpoziției art. 248 Cod penal, și a reîncadrat acțiunile inculpatului Muntean

Ruslan din art. 27, 248 alin. 5 lit. d) Cod penal în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod

penal, ținând cont de modificările cu privire la proporțiile valorii mărfurilor trecute

peste frontiera vamală, se atestă că potrivit noilor modificări din art. 248 alin. (1),

(5) Cod penal, pentru ca fapta de contrabandă să fie calificată potrivit art. 248 alin.

(1) Cod penal, valoarea bunurilor trebuie să depășească 100 de salarii medii lunare

pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei, iar pentru a încadra fapta în baza art. 248 alin. (5) Cod penal,

valoarea acestor bunuri trebuie să depășească 200 salarii medii pe economie

prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii

faptei, infracțiunea în speță a fost comisă la 02.10.2017, iar potrivit Hotărârii de

10

Guvern nr. 1233 din 09.11.2016 privind aprobarea cuantumului salariului mediu

lunar pe economie prognozat pentru anul 2017 în Republica Moldova constituie

5600 lei, 100 de salarii medii vor constitui 560000 lei, iar 200 salarii medii -

1120000 lei, aceasta greșit a recalificat fapta incriminată inculpatului Muntean

Ruslan, din art. 27, 248 alin. (5) Cod penal, în art. 27, 248 alin. (1) Cod penal,

menționând că conform rechizitoriului valoarea bunurilor pe care le transporta

inculpatul Muntean Ruslan peste frontieră este de 527726,30 lei, și astfel potrivit

noii legi nu mai constituie proporții deosebit de mari pentru ca fapta să fie

încadrată în baza art. 248 alin. (5) Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că deși instanța de apel a efectuat

această recalificare ținând cont de noile modificări în legislație, mai favorabile

inculpatului, aceasta a omis faptul că inculpatului Muntean Ruslan, potrivit

rechzitoriului (f.d. 139-140, vol. I), și în fapta constatată de prima instanță și

instanța de apel este indicată valoarea bunurilor trecute prin contrabandă peste

frontiera vamală a Republicii Moldova în sumă de 527726,30 lei, iar pentru

calificarea faptei în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal după modificările

menționare, e necesar ca valoarea bunurilor trecute prin contrabandă peste frontieră

să depășească la momentul comiterii infracțiunii suma de 100 salarii medii pe

economie, adică suma 560000 lei, ce evident că nu se atestă în prezența speță și nu

poate fi menținut.

Astfel, reieșind din cele menționate, Colegiul penal lărgit conchide că

instanța de apel, după ce a verificat dacă prima instanță corect a constatat că prin

probele administrate și cercetate în ședința de judecată se demonstrează vinovăția

inculpatului Muntean Ruslan, în temeiul art. 10 alin. (1) Cod penal, urma să dea o

o calificare juridică corespunzătoare acțiunilor inculpatului Muntean Ruslan,

verificând dacă fapta inculpatului Muntean Ruslan urmează a fi calificată în baza

prevederilor Codului penal sau a celui Contravențional, or dispozițiile art. 113 alin.

(1) Cod penal, stipulează expres că: „se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală”.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții descriptive a

deciziei atacate (f.d. 60-63, vol. II), rezultă că instanța de apel contrar prevederilor

art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și s-a expus

superficial, fără o argumentare cuvenită asupra motivului invocat în apel de

procuror (f.d. 241-245, vol. I), și anume că: „Poziția inculpatului Straista Denis,

precum că nu cunoștea nimic despre telefoanele mobile depistate ca rezultat al

efectuării controlului vamal este nemotivată, or nu putea ca șoferul automobilului

să nu cunoască despre bunurile aflate la el în automobil în spațiul roții de rezervă

11

[...], iar telefoanele transportate după mărimea lor și modul care erau

împăchetate trebuiau să trezească suspiciuni șoferului”, și nu a întreprins toate

măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, fără a evalua și a exclude în

totalitate divergențele din probele administrate la faza de urmărirea penală și

cercetate în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie de menținere a sentinței de achitare a inculpatului Straista Denis de sub

învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d)

Cod penal, printr-o motivare superficială, fără a clarifica circumstanțele expuse

supra, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursul declarat de procuror

urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel și sub acest aspect.

Mai mult, analizând conținutul deciziei instanței de apel, atât partea

introductivă, cea discriptivă cât și dispozitivul (f.d. 48-67, vol. II) se atestă că

contrar prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, în decizia instanței de apel

s-a strecurat o eroare, or instanța de apel în textul deciziei indică: „judecătoria

Hîncești, sediul Central din 21.03.2018”, pe când, conform materialelor cauzei

(f.d. 222-236, vol. I), rezultă că sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central

atacată în speță, a fost pronunțată la 01.03.2018.

incidente temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, eroare ce nu poate fi corectată de instanța de recurs

ordinar, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, totodată, pentru a asigura părților

dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO și asigurarea în speță a

dreptului la apărare a inculpaților, urmează a fi casată total decizia instanței de apel

și dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel, or erorile admise de instanța

de apel nu pot fi corectate de instanța de recurs ordinar, având în vedere că

conform art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, „recursul se judecă fără

citarea părților la proces”, iar potrivit jurisprudenței CtEDO, care în cauza Adrian

Constantin împotriva României (cererea nr. 21175/03) din 12 aprilie 2011, a

constatat încălcarea art. 6 §3 lit. a), b) coroborat cu art. 6§1 a aceluiași articol,

menționând în pct. 22, că în speță, instanța de recurs a schimbat încadrarea juridică

a faptelor doar în timpul deliberării, deci după închiderea dezbaterilor, ce, în mod

evident era prea târziu pentru exercitarea dreptului la apărare, fără a fi pusă în

discuție în fața participanților la proces recalificarea acțiunilor inculpatului.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

12

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate și probele

anexate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată

contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Straista Denis Xxxxx, Muntean Ruslan Xxxx cu dispunerea rejudecării cauzei de

către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 18 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

13