1ra-277/19 — Art. 287 alin. 3 Cp

1ra-277/19 — Art. 287 alin. 3 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-277/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

19 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Timofti Vladimir

judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Lăpteanu Eduard XXXXX, născut la

XXXXX, originar din s. XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.03.2018 – 28.06.2018;

Instanța de apel: 24.07.2018 – 10.10.2018;

Instanța de recurs: 05.12.2018 – 19.03.2019;

A C O N S T A T AT :

Lăpteanu Eduard a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin.(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (ani) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Acțiunea civilă s-a respins ca nefondată. Totodată, s-a încasat de la

Lăpteanu Eduard în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 320 lei.

la 30 decembrie 2017, aproximativ la orele 03.00, aflându-se într-un loc public,

în preajma localului de agrement „Magadan”, situat pe str. Vasile Alecsandri, din

or. Ungheni, manifestând o lipsă de respect față de societate, ca rezultat al unor

neînțelegeri pe care, le-a avut cu fosta sa prietenă Roșca Maria, în apropierea

localului sus menționat, ignorând regulile sociale și morale de comportament în

locurile publice, în prezența mai multor persoane, a numit-o pe ultima cu

cuvinte necenzurate. În continuare, i-a aplicat câteva lovituri cu palma peste

față, apoi, folosind o sticlă goală de bere ca obiect pentru vătămarea integrității

corporale, i-a aplicat o lovitură cu sticla în regiunea capului, cauzându-i

vătămări corporale ușoare sub formă de traumatism cranio-cerebral închis cu

comoție cerebrală.

1

Astfel, Lăpteanu Eduard prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) din Codul penal - huliganismul

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite cu aplicarea violenței asupra persoanei și care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea obiectelor

pentru vătămarea integrității corporele.

inculpatului Lăpteanu Eduard și de către avocatul Ceachir Anatolie în numele

inculpatului Lăpteanu Eduard.

3.1. În motivarea apelului, avocatul Țurcan Vasile a invocat că nu este de

acord cu sentința, considerând-o ilegală și nemotivată, deoarece acuzarea de

stat nu a răsturnat prezumția de nevinovăție în săvârșirea infracțiunii de

huliganism agravat, punând la baza sentinței de condamnare declarațiile părții

vătămate, care organelor de drept a solicitat să ia măsuri cu Lăpteanu Eduard

care a lovit-o cu un obiect asemănător unei sticle în regiunea capului și a

numit-o cu cuvinte necenzurate.

În motivarea apelului, avocatul face referire la declarațiile martorilor și a

părții vătămate și atrage atenția asupra raportului de expertiză medico-legală

din conținutul căruia consideră că reiese faptul că partea vătămată Roșca Maria

are vătămări corporale ușoare sub formă de traumatism cranio-cerebral închis

cu comoție cerebrală care puteau fi produse prin lovituri cu obiecte contondene

la care se referă: pumnii, picioarele, garafa din sticlă, etc, însă, în opinia apărării,

expertul nu a răspuns la două întrebări puse și anume: dacă leziunile suportate

puteau fi produse cu lovirea părții de jos a unei sticle direct în cap și sticla să nu

se spargă și dacă leziunile suportate puteau surveni în urma căderii libere de la

înălțimea corpului și lovirea de o suprafață netedă, dar din beton.

Consideră că, divergențele date nu au fost înlăturate de instanța de fond,

astfel Lăpteanu Eduard a fost condamnat ilegal. În plus, instanța de fond nu și-a

argumentat în motivarea sa neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în

privința inculpatului, reieșind din faptul că Lăpteanu Eduard nu a fost anterior

judecat, este prima oară când se află pe banca acuzaților, se caracterizează

pozitiv la locul de trai, iar partea vătămată l-a iertat. Mai mult, însăși procurorul

a solicitat aplicarea unei perioade de probațiune pe un termen de 3 ani.

3.2. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Lăpteanu Eduard,

declarând apel a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței primei instanțe,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Lăpteanu Eduard să fie achitat.

În motivarea apelului, apărarea a invocat că cu sentința nu este de acord

considerând-o ilegală și nemotivată, deoarece este afectată de vicii

fundamentale și bazată pe erori grave de fapt și de drept.

În acest sens avocatul consideră eronate concluziile instanței, precum că

probatoriul prezentat, administrat în cauză, răstoarnă prezumția de nevinovăție

a inculpatului, și că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal. Astfel instanța a pus la baza sentinței de

condamnare declarațiile părții vătămate, care organelor de drept a solicitat să ia

măsuri cu Lăpteanu Eduard care a lovit-o cu un obiect în cap.

2

În opinia avocatului de către instanța de fond eronat au fost încadrate

juridic acțiunile inculpatului în baza prevederilor art. 287 alin.(3), deoarece

aceasta se bazează exclusiv pe declarațiile martorilor Pisari Laura și Bujor

Petru, fiind interpretate incorect elementele constitutive ale infracțiunii de

huliganism prevăzută de art. 287 alin.(3) Cod penal.

Avocatul consideră că în ședința de judecată s-a constatat cu certitudine

din declarațiile părții vătămate Roșca Maria că ultima n-a văzut sticla de sub

bere la inculpatul Lăpteanu Eduard în mână, fiind lovită de către inculpat doar

cu palma peste față.

La fel în ședința de judecată martorul Bujor Petru, medic felcer a declarat

că, din spusele părții vătămate aceasta n-a indicat despre sticla de bere, doar că

a fost lovită cu palma sau cu pumnul. Totodată el a constatat lipsa urmelor sau

leziunilor corporale la examinarea părții vătămate la locul faptei, inclusiv și

refuzul ei de internare în spital.

Martorul Cimpoeș Elena a relatat că, prima l-a lovit pe inculpat partea

vătămată Roșca Maria cu capul și i-a spart buza, și doar ulterior el a lovit-o cu

palma pe Roșca Maria.

În opinia apărării instanța urma să facă și o analiză obiectivă prin prisma

coroborării și admisibilității Raportului de expertiză judiciară nr.201833D0012

din 25.01.2018 (f.d.28-29), care este efectuat doar în baza unor documente

medicale, fără a fi examinată nemijlocit și partea vătămată Roșca Maria.

Totodată, consideră, că după formă și conținut Raportul indicat contravine

prevederilor Legii cu privire la expertizele judiciare nr.68 din 14.05.2016, și a

prevederilor art. 144-145 Cod de procedură penală, astfel această probă nu

corespunde cerințelor prevăzute de art. 100, 101 Cod de procedură penală, prin

faptul că, trezeșe dubii serioase ce ține de admisibilitatea acestei probe,

susținând că la întocmirea acestuia s-au încălcat prevederile art. 94 alin.(1)

pct.2),8) Cod de procedură penală, iar prin prisma prevederilor art. 251 Cod de

procedură penală urma să fie declarată această probă nulă.

Apărarea a ajuns la concluzia, că în urma cercetării tuturor probelor

acuzării în cadrul ședințelor de judecată, vinovăția lui Lăpteanu Eduard în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal nu a fost

demonstrată cu probe concludente, pertinente și utile, în afara oricărui dubiu

rezonabil, astfel inculpatul urmând a fi achitat, din motivul că fapta incriminată

nu întrunește elementele infracțiunii.

2018 au fost admise parțial apelurile, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță.

Lui Lăpteanu Eduard recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal i-a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei numite lui Lăpteanu Eduard pe un termen de probațiune de 2 ani, cu

obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului care

pune în executare prezenta hotărâre.

3

În rest sentința a fost menținută.

fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si

coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului

Lăpteanu Eduard în baza art. 287 alin.(3) Cod penal „huliganismul agravat,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu

aplicarea violenței asupra persoanei și care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea obiectelor pentru

vătămarea integrității corporale.”

Prima instanța a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția

inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor

procesual-penale privind administrarea probelor.

În pofida faptului că inculpatul Lăpteanu Eduard nu și-a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate, probele cercetate în cadrul ședințelor

judecătorești, probează vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, și

anume:

-Declarațiile părții vătămate Roșca Maria;

- Declarațiile martorilor Bujor Petru, Pisari Laura, Cimpoeș Elena, Istrati

Evghenii;

- raportul de expertiză medico-legală nr. 201833D0012 din data de

25.01.2018, din conținutul căruia reiese că, la partea vătămată Roșca Maria,

vătămările corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral închis cu

comoție cerebrală puteau fi produse prin lovituri cu sau de obiecte dure

contondente la care se referă pumnii, picioarele, garafa din sticlă ș.a. (f.d.28);

Reieșind din cele relatate, instanța de apel a considerat că, prima instanță

corect a constatat că prin acțiunile sale, inculpatul Lăpteanu Eduard a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.(3) Cod penal. De asemenea, instanța de

fond a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării

în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor

legale.

Astfel, argumentele declarate de către avocații inculpatului în apelurile

depuse, precum că instanța de fond nu a dat o apreciere corectă probelor

cercetate în ședință nu pot fi reținute, deoarece nu au nici-un suport, mai mult,

toate probele administrate, au fost acumulate în strictă conformitate cu

legislația în vigoare, probe care la moment sunt în vigoare, or, acestea nu au fost

atacate în modul și termenul stabilit pentru verificarea legalității.

A fost respins de către instanța de apel și argumentul apelantului Ceachir

Anatolie privind nulitatea raportului de expertiză medico-legală din 25.01.2018,

deoarece acesta a fost efectuat în strictă conformitate cu Legea cu privire la

expertizele judiciare nr.68 din 14.05.2016 și prevederile art. 144-145 Cod de

procedură penală, nu a fost contestat la momentul finalizării urmăririi penale,

astfel partea apărării a decăzut din dreptul de a invoca nulitatea actului

procedural la etapa cercetării judecătorești în instanța de apel.

Concomitent, instanța de apel a respins argumentul apărării precum că

instanța a ignorat declarațiile inculpatului și a pus la baza sentinței de

condamnare a lui Lăpteanu Eduard declarațiile părții vătămate Roșca Maria,

4

care sunt contradictorii cu depozițiile inculpatului și a martorilor acuzării, ori

probatoriul administrat de prima instanță și verificat în cadrul ședinței

instanței de apel, atestă faptul că prima instanță a argumentat pe deplin poziția

adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor

cauzei, atât și din punct de vedere al prevederilor legale.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel nu a reținut ca fiind plauzibil și

argumentul apărării precum că din circumstanțele redate, acțiunile inculpatului

urmează a fi reîncadrate juridic în baza art. 78 sau 354 Cod contravențional,

deoarece conform probatoriului administrat s-a stabilit cu certitudine că prin

acțiunile sale inculpatul a încălcat grosolan ordinea publică, acțiuni însoțite cu

aplicarea violenței asupra persoanei și care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea obiectelor pentru

vătămarea integrității corporale.

Totodată, instanța de apel a reținut ca o versiune de apărare a inculpatului

și o tendință a acestuia de a se eschiva de răspundere penală afirmația precum

că nu a lovit-o pe partea vătămată Roșca Maria cu sticla de sub bere în cap,

deoarece aceste depoziții se combat prin declarațiile părții vătămate care a

invocat că, după lovitură cearta lua amploare. Inculpatul Lăpteanu Eduard avea

o sticlă de bere în mână și nu ține minte bine dacă a lovit-o inculpatul cu sticla

de bere în cap, deoarece era enervată, dar acest fapt l-a văzut prietena ei Pisari

Laura, care și a confirmat că partea vătămată a fost lovită sticla de cap.

Astfel, declarațiile părții vătămate, martorilor acuzării, instanța de apel le-a

considerat veridice, deoarece ele sunt consecutive, neschimbate pe parcursul

urmăririi penale și în ședința de judecată, precum și sunt confirmate prin

cumulul de probe cercetate în cadrul cercetării judecătorești, au fost date sub

jurământ, iar temeiuri de a nu crede acestora instanța de apel nu a stabilit.

A mai indicat instanța de apel că, din conținutul apelurilor declarate de

către avocați în interesele inculpatului Lăpteanu Eduard nu se desprinde vreun

motiv de natură juridică capabil să influențeze soluția procesului penal,

deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta încălcarea esențială a legii, fapt

ce ar condiționa reîncadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului în baza art. 78

alin.(2) sau art. 354 Cod contravențional.

Totodată, instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei prima

instanți-a aplicat inculpatului Lăpteanu Eduard o pedeapsă prea aspră, ori

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum

și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reținut, că inculpatul a comis infracțiunea și a realizat-o

în mod intenționat. Totuși, privarea efectivă de libertate a inculpatului la o

vârstă atât de tânără, în condițiile în care are loc formarea personalității sale,

este la prima abatere cu caracter penal, este apreciată de către instanță ca o

circumstanță care cu precădere va deforma personalitatea inculpatului.

5

Instanța de apel a considerat admisibil la caz de a-i acorda, în limitele legii

o șansă inculpatului de a se reabilita față de societate pentru fapta comisă și de

a demonstra abilitățile de personalitate cu șanse de realizare.

Apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei inclusiv personalitatea

inculpatului Lăpteanu Eduard, luând în considerație în special politica penală a

statelor europene ce derivă din Recomandările Comitetului de Miniștri al

Consiliului Europei potrivit căreia instanțele de judecată ar trebui să recurgă

mai des la pedepse alternative detențiunii când este cazul, instanța de apel a

ajuns la concluzia aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod

penal, adică suspendarea condiționată a pedepsei privative de libertate.

declară recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Devder Djulieta, prin care solicită admiterea recursului, casarea parțială a

deciziei în partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu menținerea sentinței

fără modificări.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- Instanța de apel verificând cauza sub aspectul individualizării pedepsei

penale, urma să țină cont de toate prevederile ce reglementează pedeapsa

penală, individualizarea pedepsei, precum și alte criterii ce țin de tratamentul

juridic penal;

- Instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75

Cod penal, incorect ajungând la concluzia stabilirii pedepsei nonprivative de

libertate.

motivele invocate, Colegiul conchide că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. (2) lit.a) judecând recursul,

instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și ia

hotărârea de a menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit

admis.

În recursul declarat de procuror, se invocă temeiurile stipulate în pct. 6),

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și în cazul aplicării

pedepselor individualizate contrar prevederilor legale.

Din conținutul recursului declarat, rezultă că procurorul critică decizia

instanței de apel privitor la aplicarea în privința inculpatului a prevederilor

art. 90 Cod penal, din considerentul că concluziile instanței de apel în această

parte sunt greșite.

Astfel, Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei,

rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de

6

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinate

în ședința de judecată a primei instanțe, descrise în sentință, corect a adoptat

soluția de condamnare a lui Lăpteanu Eduard, în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis

apelurile declarate de către avocatul Țurcanu Vasile în numele inculpatului

Lăpteanu Eduard și de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului

Lăpteanu Eduard, a casat sentința în latura stabilirii pedepsei cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatului Lăpteanu Eduard

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal, i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei pe

un termen de probațiune de 2 ani.

Astfel, analizând decizia instanței de apel sub aspectul menționat, în raport

cu circumstanțele cauzei, în prezenta speță, Colegiul lărgit consideră că, soluția

instanței de apel în partea stabilirii modului de executare a pedepsei este

neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de norma

prevăzută de art. 75 Cod penal, ce prevede că persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

Generale a Codului penal.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, prin criterii

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de

care sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată,

legea penală le acordă o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului

individualizării pedepsei penale, luând în considerație caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele ce

atenuează sau agravează răspunderea, ținând cont de influența pedepsei

aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Totodată, Colegiul menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să

i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana a fost condamnată, iar după caz, instanța este în drept de a aplica și

prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în

cazul în care nu sunt careva impedimente.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnaților, cât și din partea altor persoane.

7

Categoria și termenul pedepsei ce urmează a fi stabilit este în dependență

de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod penal,

precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal lărgit indică asupra faptului, că există temei legal

pentru casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței, deoarece la

individualizarea pedepsei, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență

dispozițiilor art. 61, 75 Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că prima instanță la stabilirea

pedepsei inculpatului Lăpteanu Andrei a ținut cont de gravitatea faptelor

comise, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei asupra corectării și

reeducării inculpatului, reținând că inculpatul nu și-a recunoscut vina și nu

manifestă căință sinceră față de cele săvârșite, având înclinări spre a atenta la

ordinea publică și integritatea fizică a persoanei.

Pe când instanța de apel greșit și-a motivat soluția de individualizare a

executării pedepsei în privința inculpatului, susținând o poziție pripită în ce

privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art. 90 Cod penal. Discordanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei,

precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivate în privința aplicării

pedepsei cu executarea suspendată în privința lui Lăpteanu Eduard.

Instanța de apel insuficient a abordat condițiile ce vizează circumstanțele

cauzei și persoana celui vinovat.

Circumstanțele cauzei, potrivit art. 75 Cod penal, se referă atât la cele care

atenuează răspunderea, cât și la cele care agravează răspunderea, de care

instanța este obligată să țină cont la individualizarea pedepsei.

Așadar, instanța de recurs notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a

demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora.

În același rând, Colegiul remarcă că, în textul art. 90 alin. (1) Cod penal,

lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a

aplica prevederile acestei norme.

Îndeplinirea condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a

procesului penal, pentru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei instanța

după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a

acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest

rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei numită de către instanțele de judecată prin hotărâre de condamnare

de a suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei aplicate, dacă sunt

îndeplinite anumite condiții.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura

infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea

instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia.

8

La rândul său, Colegiul penal lărgit, constată că la individualizarea pedepsei

penale stabilite inculpatului în prezenta speță, instanța de apel nu a indicat

suficient motivele aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința

inculpatului, dat fiind faptul că aceleași circumstanțe și împrejurări au fost

reținute și la aplicarea termenului pedepsei cu închisoare prevăzută de norma

imputată, or, aceste circumstanțe indică că acelorași situați de drept le-au fost

acordate o dublă valență juridică.

În acest sens instanța de recurs menționează că inculpatul la momentul

săvârșirii infracțiunii avea vârsta de 34 ani, astfel că calificativul instanței de

apel ” o vârstă atât de tânără, în condițiile în care are loc formarea personalității

sale” este considerat unul total eronat, deși anume acesta a fost pus la baza

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal.

De asemenea Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului, că

instanța de apel a trecut cu vederea circumstanțele care îl caracterizează pe

inculpat și anume faptul, că acest anterior a fost sancționat în repetate rânduri

în mod contravențional pentru aplicarea violenței și huliganism nu prea grav,

fapt remarcat de către prima instanță la stabilirea pedepsei, care a indicat căa

constatat că inculpatul, având înclinări spre a atenta la ordinea publică și

integritatea fizică a persoanei.

De asemenea prima instanță a indicat că inculpatul nu și-a recunoscut vina

și nu a manifestat căință sinceră față de cele săvârșite.

În concluzie, Colegiul statuează că pedeapsa stabilită de către instanța de

apel cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat

executarea pedepsei nu este echitabilă, deoarece nu este capabilă de a contribui

la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă

generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În consecință, Colegiul penal lărgit statuează, că pedeapsa individualizată

de prima instanță corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, urmează

a fi admis cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 10 octombrie 2018 în partea aplicării prevederilor art. 90 Cod

penal față de inculpat, fiind confirmată prezența erorilor de drept, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, cu menținerea în

această parte a sentinței Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 28 iunie 2018.

penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, se casează parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2018 în partea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpatul Lăpteanu Eduard XXXXX, cu

menținere în această parte a sentinței Judecătoriei Ungheni, sediul Central din

28 iunie 2018.

Termenul executării pedepsei stabilite inculpatului Lăpteanu Eduard

XXXX, se va calcula din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a

timpului ținerii lui Lăpteanu Eduard XXXXX în stare de arest începând cu 28

iunie 2018 până la 10 octombrie 2018.

În rest, celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10