1ra-427/2019 — Art. 324 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 31 mai 2018, Buză Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalent a 40 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul Ministerului Finanțelor pe un termen de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Buză Ion, activând în funcția de inspector principal al Direcției Teritoriale Inspectare Financiară Cahul, fiind persoană publică, numit în funcție prin ordinul Directorului General al Departamentului Control Financiar și Revizie nr. 47-C din 03 aprilie 2003, în atribuțiile și obligațiile de serviciu ale căruia intra efectuarea inspectărilor financiare și controalelor la instituțiile 1 publice, întreprinderi de stat, municipale, societăți comerciale în al căror capital social statul deține cota-parte, precum și la întreprinderi, organizații, indiferent de forma de proprietate și genul de activitate, și persoane fizice, care beneficiază de mijloace din bugetul public național și asigurarea integrității patrimoniului public aflat în gestiunea instituțiilor enumerate, precum și reglementarea prețurilor și tarifelor reglementate de stat, inclusiv constatarea contravențiilor și întocmirea proceselor-verbale de comitere a contravențiilor, executarea la timp și întocmai a atribuțiilor conform funcției deținute, informarea șefului ierarhic superior și autorităților competente cu privire la faptele de corupție de care a luat cunoștință, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI, din 04 iulie 2008, precum și legislația ce reglementează serviciul public și activitatea Inspecției financiare, anume: - contrar prevederilor art. 22, alin. (1), lit. a), b), d), f) a Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI, din 04 iulie 2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte regulamentul intern; - contrar prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. a), b) al Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită al funcționarului public, conform cărora: funcționarului public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt destinate lui personal sau familiei lui, dacă oferirea sau acordarea lor este legată, în mod direct sau indirect, de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Dacă funcționarului public i se propune cadou serviciu, favor, invitație sau orice alt avantaj necuvenit, prevăzut la alin. (1), el trebuie să anunțe imediat conducătorul său ierarhic superior despre acest fapt și să i-a măsurile necesare pentru a-și asigura protecția, printre care: a) să refuze cadoul, serviciul, favorul, invitația sau orice alt avantaj necuvenit; b) să raporteze imediat această tentativă autorităților competente; - contrar prevederilor art. 8, alin. (4), lit. a), c), d) și e) din Hotărârea Guvernului nr. 1026 din 02 noiembrie 2010 privind organizarea activității de inspectare financiară, care indică că: în executarea atribuțiilor de funcție, angajații abilitați cu funcții de inspectare (control) financiară sânt obligați: a) să respecte Constituția Republicii Moldova, legile, alte acte normative și jurământul funcționarului public; să efectueze inspectări (controale) financiare în conformitate cu prezentul Regulament și cu normele metodologice; să 2 respecte Codul de conduită al angajaților abilitați cu funcții de inspectare (control) financiară și cadrul metodologic; să exercite obligațiile, respectând principiile de obiectivitate, independență, profesionalism și integritate, a pretins și primit de la cetățeanul Cojocaru Gheorghe, mijloace bănești în sumă de 4 000 lei. Astfel, Buză Ion, folosindu-se intenționat de situația sa de serviciu, în perioada din data de 06 octombrie 2016 până la 10 octombrie 2016, aflându-se în exercițiul funcțiunii de efectuare a unui control financiar complex la Primăria comunei Toceni, raionul Cantemir, în rezultatul depistării de încălcări fiscale de neindicare a prețului de achiziție/livrare și mărimea adaosului comercial cumulativ la întocmirea facturilor fiscale ale ÎI „Severin Cojocaru”, fondată de cetățeanul Cojocaru Gheorghe, pasibile supunerii sancționării economice, a pretins și primit personal de la Cojocaru Gheorghe, pentru sine, bani în sumă totală de 4 000 lei MDL, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale de serviciu, și anume: a nu reflecta în Raportul privind rezultatele inspectării financiare încălcările legislației fiscale depistate la perfectarea facturilor fiscale ale ÎI „Severin Cojocaru” la încheierea relațiilor comerciale cu Primăria satului Toceni, raionul Cantemir, a nu iniția pe acest fapt un control de contrapunere și pentru a nu determina atragerea la răspundere cu sancționarea în temeiul art. 10 pct. 8 din Legea nr. 845-XII, din 03 ianuarie 1991 „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”, precum și pentru a permite administratorului ÎI „Severin Cojocaru” completarea ulterioară a facturilor fiscale pentru înlăturarea încălcărilor depistate. La data de 10 octombrie 2016, aproximativ pe la orele 13:10, fiind în exercițiul funcțiunii și aflându-se în sediul Primăriei comunei Toceni, raionul Cantemir, în continuarea și pentru realizarea intenției sale infracționale, a pretins și primit personal de la Cojocaru Gheorghe, pentru sine, banii în sumă de 4 000 lei MDL, proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, care au fost depistați și ridicați din geanta personală în aceeași zi în urma percheziției efectuate.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție Oficiul Sud, Panea Eduard, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform căruia Buză Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile și autoritățile publice ale R. Moldova pe un termen de 8 ani. A confisca suma 3 de 4000 lei în venitul statului. Corpurile delicte anexate la cauza penală să fie păstrate la materialele procesului penal pe toată perioada de păstrare și arhivare. În motivarea apelului a invocat următoarele argumente: - sentința primei instanțe este ilegală în partea recalificării acțiunilor infracționale incriminate inculpatului Buză Ion. La pronunțarea sentinței instanța de judecată a apreciat că în acțiunile inculpatului Buză Ion nu a fost stabilit semnul calificativ de corupere pasivă cu extorcarea de bunuri enumerate la alin. (1) din motiv că procurorul nu a demonstrat în acțiunile inculpatului pretinderea și primirea de bani de la Cojocaru Gheorghe, prin extorcare, adică prin punerea lui Cojocaru Gheorghe, într-o situație care l-ar fi impus să transmită inculpatului banii pentru a preîntâmpina producerea efectelor nefavorabile pentru interesele sale legitime, ori că a fost amenințat Cojocaru Gheorghe, cu lezarea intereselor în caz de netransmitere a banilor, ori cu satisfacerea solicitării lui Cojocaru Gheorghe, astfel încât acesta ar fi fost nevoit să transmite banii. Latura obiectivă a infracțiunii specificate la alin. (2) lit. c) art. 324 Cod penal, se realizează prin fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de extorcare, pe care instanța le consideră că nu au fost demonstrate; - totodată, instanța de judecată a reținut că, incontestabil a fost demonstrat că Cojocaru Gheorghe la data de 07 octombrie 2016, efectuând înregistrarea audio a convorbirilor dintre el și inculpatul Buză Ion, a acționat ca o persoană privată, din inițiativă proprie și respectiv această acțiune nu vizează activitatea sub acoperire; - în aceiași ordine de idei, instanța a reținut că înregistrarea audio a convorbirilor dintre Cojocaru Gheorghe și inculpatul Buză Ion din 07 octombrie 2016, au fost efectuate în afara procesului penal și fără autorizarea judecătorului de instrucție. Astfel, în aprecierea faptului că lipsește suportul în original pe care a fost înregistrată informația respectivă, face imposibilă de a demonstra în ce circumstanțe au fost efectuate aceste înregistrări și respectiv se demonstrează că probele respective rezultă dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată. În dezacord cu concluziile instanței de judecată, procurorul a notat că, la expunerea circumstanțelor cazului, au fost acceptate declarațiile martorului Cojocaru Gheorghe care a menționat circumstanțele de intimidare din partea inculpatului Buză Ion care i-a spus ,,ce iarăși a picat și că trebuie să plătească suma de 32000 lei”, cu descrierea comportamentului inculpatului Buză Ion care i-a spus că el poate hotărî ca să nu fie plătită acea sumă de 32000 lei, dar să-i dea 7000 lei. Inculpatul Buză Ion i-a spus să se gândească însă nu mult timp, deoarece el degrabă termină controlul. La data de 07 octombrie 2016 martorul 4 Cojocaru Gheorghe a înregistrat personal în telefonul mobil conținutul discuției purtate cu inculpatul Buză Ion, pe care a prezentat-o organului de urmărire penajă; - totodată, martorul Cojocaru Gheorghe a menționat că îl ruga pe inculpatul Buză Ion să-l lase fără să plătească, însă acesta insista să-i dea banii. Dacă plătea suma de 4000 lei nu mai trebuia să plătească 32000 lei, deoarece erau înlăturate neajunsurile din facturile fiscale. El nu a propus bani inculpatului Buză Ion, ci acesta a insistat două zile să-i dea banii; - s-a constatat că prin comportamentul său inspectorul principal Buză Ion, a realizat extorcarea de bani în activitatea serviciului public al organului de control financiar- contabil, redată și prin acțiunile descrise de către martorul Cojocaru Gheorghe, anume de inițiativă a lui Buză Ion a avea întâlniri cu Cojocaru Gheorghe cu aducerea la cunoștință a încălcărilor depistate care erau analogice situației pentru care a fost sancționat anterior, tot în cadrul unui control financiar efectuat de Buză Ion în anul 2015 la Primăria Cupcui. Astfel, la aceste întâlniri Buză Ion l-a amenințat cu amendă considerabilă în mărime de 32.000 lei, adică câte 500 lei pentru fiecare factură fiscală cu încălcări depistate, iar pentru a remedia situația cu admiterea de corectări în facturi fiscale și a nu iniția un control de contrapunere și a nu fi sancționat Cojocaru Gheorghe ca conducător al ÎI "Severin Cojocaru", a solicitat inițial suma de 7000 lei, ca ulterior să reducă până la 4000 lei, pe care i-a solicitat în ziua de 10.10.2016 până la terminarea controlului. Urmărirea scopurilor infracționale sunt probate de înregistrările video și audio, ca probe concludente și incontestabile, unde Buză Ion îl aștepta pe Cojocaru Gheorghe la primăria Toceni, acceptând prezența fiului acesta Cojocaru Gheorghe pentru a purcede la corectările în facturile fiscale odată cu revenirea contabilei Subaci Ala după pauza de la amiază, care urma că transmită mapele cu facturile fiscale, fapt confirmat și de martorul Subaci Ala, care a realizat cele solicitate de Buză Ion în virtutea atribuțiilor acestuia de inspector principal. Momentul transmiterii banilor extorcați s-a consemnat în biroul din Primăria Toceni, unde Buză Ion a primit nemijlocit direct în mână de la Cojocaru Gheorghe suma de 4000 lei, pe care a pus-o în geanta acestuia. Imediat după aceasta Buză Ion a ieșit din sediul Primăriei Toceni și imediat a fost reținut de reprezentanții DGT Sud a CNA, care în cadrul percheziției au depistat în geanta acestuia suma extorcată și primită de 4000 lei; - inculpatul Buză Ion la faza de urmărire penală a refuzat să depună careva declarații, precum și de a participa la acțiuni de urmărire penală, astfel că în ședința de judecată se invocă versiuni care nu sunt racordate cu circumstanțele cazului stabilit. Astfel, dânsul recunoaște că a avut două întâlniri cu Cojocaru Gheorghe la domiciliul lui 5 Zaharia Victor, dar neagă că ar fi solicitat de la ultimul careva sume de bani, totodată nu a dezaprobat elocvent înregistrările prezentate de către Cojocaru Gheorghe, unde se confirmă declarațiile acestuia. Buză Ion confirmă că a văzut facturile pe ÎI "Severin Cojocaru", dar nu știe ce încălcări conțineau, dar totodată la întrebările puse certifică că în anul 2015 acesta se ocupa tot cu livrarea produselor alimentare și în facturile fiscale nu a fost indicat în rubrica 10.9 cu ce preț au fost procurate produsele alimentare de la furnizori, iar aceasta se sancționează cu 500 lei pentru factură, ceea ce corespunde încă o data natura scopurilor infracționale stabilite și modul de acționare al acestuia la extorcarea de mijloace financiare, anume la stabilirea unei situații similare deja pe care Cojocaru Gheorghe a fost sancționat, astfel că în luna octombrie 2016 Buză Ion s-a folosit de atribuțiile sale de serviciu și primirea mijloacelor financiare extorcate era pentru a admite remedierea încălcărilor depistate și nu de a iniția procedura de sancționare a lui Cojocaru Gheorghe. Modul în care urmau să fie remediate încălcările din facturile fiscale ale ÎI "Severin Cojocaru", este relatat expres de către martorii Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe, astfel că pe data de 10.10.2016 deplasarea ultimului la primăria Toceni s-a realizat anume pentru a înscrie date suplimentare la rubrica 10.9 în facturile fiscale pe anii precedenți, fapt care l-a propus chiar Buză Ion și a condiționat modul de primire a banilor extorcați. Mai mult ca atât, discuțiile purtate confirmă că mapele cu facturi fiscale au fost primite de la contabila Subaci Ala, la solicitarea lui Buză Ion; - versiunea lui Buză Ion precum că nu știe în ce mod a ajuns suma de 4000 lei în geanta acestuia, este vădit în scopul eschivării de la răspunderea penală, întrucât circumstanțele cazului certifică transmiterea directă în mână lui Buză Ion a sumei extorcate, iar acesta imediat a dorit să plece din sediul Primăriei Toceni cu geanta sa în mână, unde nemijlocit la ieșire din clădire a fost reținut de către reprezentanții CNA, cu depistarea nemijlocită a sumei de bani supusă controlului transmiterii banilor, anume în geanta pe care o ținea în mână, ceea ce presupune temeinic că plasarea mijloacelor financiare în geantă s-a făcut de către proprietarul bunului Buză Ion. Argumentul invocat de către Buză Ion că ar fi așteptat vreo 15-20 min., în fața primăriei până a fost reținut, nu este plauzibil, fapt demonstrat prin calcularea termenilor acțiunilor procesuale derulate până la reținere și depozițiile martorilor acuzării. Negarea faptului că ar fi primit direct de la Cojocaru Gheorghe careva sume de bani, ca versiune expusă de către Buză Ion, nu este nicidecum justificată și rațională, în circumstanțele înregistrării video și audio a momentului transmiterii banilor, cu expuneri verbale ale participanților cu referire la suma de bani și acceptul de primire necondiționat a sumei menționate. 6 În acest context, fapta inculpatului corect a fost calificată atât la faza urmăririi penale, cât și la faza examinării cauzei în instanța de judecată; - pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, atât prin declarațiile martorilor, cât și prin probele materiale, documentele și rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale; - potrivit prevederilor art. 93 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul înregistrărilor audio sau video, iar probele materiale consemnate prin înregistrările din 07.10.2016, petrecute între Cojocaru Gheorghe și Buză Ion, au provenit direct de la participantul Cojocaru Gheorghe, care a efectuat singur înregistrarea în scopul probării comportamentului infracțional al lui Buză Ion și le-a prezentat organului de urmărire penală ca mijloace de probă distincte de măsurile speciale de investigație dispuse ulterior, astfel nefiind stabilite alte încălcări procesuale pentru a fi excluse ca probe din procesul penal. - declarațiile martorului Cojocaru Gheorghe Serghei sunt confirmate prin înregistrările audio dobândite personal și prezentate în procesul de administrare a probatoriului, care servesc ca mijloace de probe materiale, și nicidecum nu provin din alte surse pe care instanța să nu fi avut posibilitate să le verifice, sau cu încălcarea procedurii procesual-penale, ceea ce combate modul de apreciere a inadmisibilității probelor administrate de la martorul Cojocaru Gheorghe; - din materialele cauzei s-a constatat că inspectorul Buză Ion în cadrul efectuării controlului financiar complex la Primăria s. Toceni, r-nul Cantemir, a depistat încălcări fiscale de neindicare a prețului de achiziție/livrare și mărimea adaosului comercial cumulativ la întocmirea facturilor fiscale ale ÎI „Severin Cojocaru", fondată de Cojocaru Gheorghe, pasibile supunerii sancționării economice, care anterior a mai fost sancționată pe aceleași încălcări în baza materialelor acumulate de inspectorul Buză Ion. La întâlnirile avute cu Cojocaru Gheorghe, inspectorul Buză Ion a profitat de poziția sa de persoană abilitată să demareze proceduri de sancționare, cu indicarea sumei sancțiunii pasibile a fi aplicată, astfel că pentru a nu înregistra încălcările depistate și a nu demara un control de contrapunere și pentru a nu determina atragerea la răspundere cu sancționarea în temeiul art. 10 pct. 8 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1991 "Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi", precum și pentru a permite administratorului ÎI "Severin Cojocaru" completarea ulterioară a facturilor fiscale pentru înlăturarea încălcărilor depistate, a 7 extorcat prin solicitare expresă suma de 4000 lei, care nu i se cuvine și pentru a nu îndeplini corespunzător și contrar obligațiunilor de serviciu. Mai mult ca atât, suma solicitată a variat de la 7000 lei cu diminuare până la suma de 4000 lei, ceea ce accentuează elementul de estorcare, prin punerea victimei în situația care a determinat-o să-i transmită coruptului remunerația ilicită, pentru a preîntâmpina producerea efectelor nefaste pentru interesele legitime sau ilegitime ale victimei. Banii extorcați în sumă de 4000 lei au fost depistați nemijlocit asupra bănuitului Buză Ion, după primirea acestora de la Cojocaru Gheorghe, iar înregistrările video și audio au consemnat momentul transmiterii directe către Buză Ion a sumei de bani extorcate; - în cauza penală de acuzare a lui Buză Ion nu au fost antrenați ofițeri sub acoperire și nici agenți ai acestora. În cadrul urmăririi penale de către procuror nu au fost autorizate măsuri speciale de investigație cu utilizarea investigatorilor sub acoperire. Mai mult, participarea benevolă și necondiționată a martorilor Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe la efectuarea măsurii speciale de investigații orientate spre fixarea și documentarea acțiunilor lui Buză Ion, a fost confirmată prin probele prezentate instanței. Această participare nu poate fi considerată ca activitate sub acoperire; - suspiciunea de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, a apărut anterior transmiterii mijloacelor bănești inculpatului Buză Ion, bănuiala rezonabilă fiind fundamentată pe actul de sesizare depus de martorul Cojocaru Gheorghe, precum și probelor materiale administrate, care indicau direct asupra comiterii unei infracțiuni. În coraport cu condiția invocată anterior, acuzarea a subliniat că Cojocaru Gheorghe nu a avut calitatea de investigator sub acoperire în cadrul prezentului proces penal; - măsurile speciale de investigații efectuate în prezenta cauză penală au fost autorizate în modul prevăzut de lege, rezultatele acestora, ulterior, fiind verificate și legalizate prin încheierea judecătorului de instrucție, devenită irevocabilă prin neatacarea acesteia de către apărare. Pretinderea banilor de către inculpat a avut loc anterior implicării autorităților oficiale ale statului în investigarea cazului dat, adică anterior pornirii procesului penal. Apărarea a avut acces la toate materialele cauzei penale, la toate probele administrate, atât la faza de urmărire penală, cât și la faza de examinare în instanța de judecată. Mai mult apărarea a dispus de toate informațiile pertinente pentru a-și pregăti o poziție legală. Astfel, organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor infracționale, iar efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea documentării și fixării 8 acțiunilor lui Buză Ion nu poate fi percepută ca provocare, or la momentul efectuării acestei măsuri organul de urmărire penală dispunea de informații referitoare la comiterea unei infracțiuni de către inculpat; - extorcarea de bunuri sau servicii, enumerate în art. 324 alin. (1) CP, constă în cererea acestora de către făptuitor sub amenințarea săvârșirii acțiunilor care vor putea cauza prejudicii intereselor, atât legale, cât și ilegale ale corupătorului sau crearea intenționată a unor condiții care îl impun să le dea (ofere) în scopul prevenirii consecințelor nefaste pentru interesele sale legale sau ilegale; - în speță, Cojocaru Gheorghe a fost abordat personal de către inculpatul Buză Ion, cu anunțarea acestuia despre depistarea de încălcări fiscale în activitatea ÎI "Severin Cojocaru" și sancțiunea pe care o riscă, ca situație analogică pe un caz pe care deja fusese sancționat prin actele acumulate de Buză Ion, iar aducerea la cunoștință a valorii amenzii pe care o riscă în cazul dat și pretinderea insistentă de bani în cuantumurile menționate, probează în mod elocvent elementul de extorcare; - referitor la stabilirea pedepsei, necesită de ținut cont de personalitatea lui Buză Ion, care se caracterizează pozitiv, că la evidența medicului necrolog și psihiatru nu se află, anterior nejudecat, nu are la întreținere copii minori sau alte persoane cu capacitate redusă, vinovăția nu a recunoscut și pe tot parcursul procesului penal nu a manifestat căință sau remușcări față de fapta comisă. Cuantumul sumei de bani primite de inculpatul Buză Ion era la nivelul a două salarii minime pe economie pe anul 2016 și reprezintă surse semnificative pentru asigurarea nivelului de trai cu coșul de consum; - în final, acuzatorul de stat a considerat că, instanța de judecată nu a dat apreciere consecventă tuturor mijloacelor de probă acumulate și examinate în ședința de judecată, apreciind unilateral versiunile de apărare înaintate de inculpatul Buză Ion și fără argumentare plauzibile a dat apreciere critică și a dezaprobat unele probe materiale pertinente administrate de acuzatorul de stat. 3.2. Avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului Buză Ion, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Buză Ion din lipsa elementului constitutiv al infracțiunii. În motivarea apelului a indicat următoarele: - declarațiile martorilor Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe necesită a fi apreciate critic, întrucât în instanța de fond s-a stabilit cu certitudine că ultimii sunt tată și fiu, anterior au fost supuși controlului, au fost amendați, au depus declarații ce nu corespund adevărului, aveau un motiv de a-l înlătura pe Buză Ion de la activitatea sa în 9 scop de răzbunare; - martorii Zaharia V. și contabilul Subaci Ala, atât la organul de urmărire penală, cât și în instanța de judecată nu cunosc nimic, nu au auzit careva discuții între Buză Ion și Cojocaru Gheorghe privind pretinderea de către Buză Ion a cărorva sume de bani de la Cojocaru Gh., la fel nu au văzut când, cum și în ce circumstanțe Cojocaru Gheorghe a transmis bani lui Buză Ion, au aflat ulterior de la colaboratorii de poliție; - nu poate fi vorba despre cercetarea probelor în ansamblu, atât timp cât sentința de condamnare este bazată în totalitate pe declarațiile a doi martori cointeresați. Alte mijloace de probă decât declarațiile persoanelor sus-numite, acuzarea nu a prezentat, iar pentru a condamna persoana în baza art. 324 alin. (4) CP, sânt necesare și alte mijloace de probă; - partea acuzării nu a reușit să prezinte suficiente probe care ar confirma cu certitudine că Buză Ion a comis careva infracțiune, iar în conformitate cu prevederile art. 8 CPP, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului; - la examinarea cauzei nu s-a acordat deplină eficientă prevederilor art. 26 pct. 3), art. 27, 99-101 CPP, nu s-au cercetat probele administrate sub toate aspectele, fapt ce a dus la concluzii pripite, încadrarea greșită a acțiunilor inculpatului Buză Ion. Instanța de fond greșit a concluzionat că Buză Ion urma să combată afirmațiile din discuțiile purtate la data de 10 octombrie 2016, referitor la transmiterea lui Cojocaru Gheorghe mapele cu facturi fiscale pentru efectuarea înscrisurilor în acestea; - instanța de judecată a reținut ca întemeiate obiecțiile părții apărării asupra încălcărilor admise la etapa urmărire penală în partea ce ține de înregistrările audio efectuate de Cojocaru Gheorghe și nu pot fi admise ca probe fără autorizarea judecătorului de instrucție; - la baza învinuirii în lista probelor au fost incluse următoarele probe: procesul- verbal de examinare a obiectului din 08.10.2016 cu stenograma cu discuțiile purtate la data de 07.10.2016 între Cojocaru Gheorghe și Buză Ion; ca corp delict a fost anexat și un DVD- R de model "Videx Alegro", care conține fișierul audio-video a înregistrărilor purtate între Cojocaru Gheorghe și Buză Ion la data de 07.10.2016. Probele prezentate de către organul de urmărire penală și procuror în cauza penală de învinuire a lui Buză Ion în baza art. 324 alin. (4) CP, nu pot fi recunoscute astfel, deoarece nu fac parte din categoria elementelor de fapt constatate prin intermediul 10 mijloacelor de probă stabilite la art. 93 CPP; - nu poate fi reținut drept probă nici procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor și imaginilor cu ajutorul mijloacelor tehnice din 11 octombrie 2016, întrucât în aceste înregistrări audio și video nu se aude și nici nu se vede transmiterea banilor în mână, așa cum declarase martorul Cojocaru Gheorghe.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 noiembrie 2018, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Slabu Viorel în umele inculpatului Buză Ion. Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Panea Eduard, sentința casată integral și pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează: Buză Ion Xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, echivalent a 120 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile și autoritățile publice ale R. Moldova pe un termen de 8 ani. Conform art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului Buză Ion pe un termen de probă de 5 ani, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, verificând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, în coraport cu probele administrate la materialele dosarului și cercetate suplimentar în ședința instanței de apel, a considerat că, instanța de judecată eronat a ajuns la concluzia de a reîncadra acțiunile inculpatului Buză Ion din prevederile art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, motivând că nu și-a găsit confirmarea semnul calificativ incriminat a infracțiunii de corupere pasivă "extorcare de bunuri". Pornind din faptul că sentința primei instanța a fost contestată și de avocatul inculpatului, care a solicitat achitarea de învinuirea înaintată, și de acuzatorul de stat în partea reîncadrării juridice a acțiunilor inculpatului Buză Ion, instanța de apel întru respectarea prevederilor art. 415 alin. (21) și art. 24 Cod de procedură penală, cât și asigurarea părților drepturi egale pentru susținerea pozițiilor lor, prin prezentarea de probe, la participarea cărora să aibă acces ambele părți în egală măsură, a dispus cercetarea suplimentară a probelor prezentate de partea acuzării și partea apărării. Instanța de apel în rezultatul aprecierii probelor administrate în instanțe de fond și 11 cercetate suplimentar în instanța de apel, a constatat: Buză Ion, activând în funcția de inspector principal al Direcției Teritoriale Inspectare Financiară Cahul, fiind persoană publică, numit în funcție prin ordinul Directorului General al Departamentului Control Financiar și Revizie nr. 47-C din 03 aprilie 2003, în atribuțiile și obligațiile de serviciu ale căruia intra efectuarea inspectărilor financiare și controalelor la instituțiile publice, întreprinderi de stat, municipale, societăți comerciale în al căror capital social statul deține cota-parte, precum și la întreprinderi, organizații, indiferent de forma de proprietate și genul de activitate, și persoane fizice, care beneficiază de mijloace din bugetul public național și asigurarea integrității patrimoniului public aflat în gestiunea instituțiilor enumerate, precum și reglementarea prețurilor și tarifelor reglementate de stat, inclusiv constatarea contravențiilor și întocmirea proceselor-verbale de comitere a contravențiilor, executarea la timp și întocmai a atribuțiilor conform funcției deținute, informarea șefului ierarhic superior și autorităților competente cu privire la faptele de corupție de care a luat cunoștință, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI, din 04 iulie 2008, precum și legislația ce reglementează serviciul public și activitatea Inspecției financiare, anume: - contrar prevederilor art. 22, alin. (1), lit. a), b), d), f) a Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI, din 04 iulie 2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte regulamentul intern; - contrar prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. a), b) al Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită al funcționarului public, conform cărora: funcționarului public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt destinate lui personal sau familiei lui, dacă oferirea sau acordarea lor este legată, în mod direct sau indirect, de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Dacă funcționarului public i se propune cadou serviciu, favor, invitație sau orice alt avantaj necuvenit, prevăzut la alin. (1), el trebuie să anunțe imediat conducătorul său ierarhic superior despre acest fapt și să i-a măsurile necesare pentru a-și asigura protecția, printre care: a) să refuze cadoul, serviciul, favorul, invitația sau orice alt avantaj necuvenit; b) să raporteze imediat această tentativă autorităților competente; 12 - contrar prevederilor art. 8, alin. (4), lit. a), c), d) și e) din Hotărârea Guvernului nr. 1026 din 02 noiembrie 2010 privind organizarea activității de inspectare financiară, care indică că: în executarea atribuțiilor de funcție, angajații abilitați cu funcții de inspectare (control) financiară sânt obligați: a) să respecte Constituția Republicii Moldova, legile, alte acte normative și jurământul funcționarului public; să efectueze inspectări (controale) financiare în conformitate cu prezentul Regulament și cu normele metodologice; să respecte Codul de conduită al angajaților abilitați cu funcții de inspectare (control) financiară și cadrul metodologic; să exercite obligațiile, respectând principiile de obiectivitate, independență, profesionalism și integritate, a estorcat și primit de la Cojocaru Gheorghe Serghei, mijloace bănești în sumă de 4 000 lei. Astfel, Buză Ion, folosindu-se intenționat de situația sa de serviciu, în perioada din data de 06 octombrie 2016 până la 10 octombrie 2016, aflându-se în exercițiul funcțiunii de efectuare a unui control financiar complex la Primăria comunei Toceni, raionul Cantemir, în rezultatul depistării de încălcări fiscale de neindicare a prețului de achiziție/livrare și mărimea adaosului comercial cumulativ la întocmirea facturilor fiscale ale ÎI „Severin Cojocaru”, fondată de Cojocaru Gheorghe, pasibile supunerii sancționării economice, a estorcat personal de la Cojocaru Gheorghe, pentru sine, bani în sumă totală de 4 000 lei MDL, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale de serviciu, și anume: a nu reflecta în Raportul privind rezultatele inspectării financiare, încălcările legislației fiscale depistate la perfectarea facturilor fiscale ale ÎI „Severin Cojocaru” la încheierea relațiilor comerciale cu Primăria satului Toceni, raionul Cantemir, a nu iniția pe acest fapt un control de contrapunere și pentru a nu determina atragerea la răspundere cu sancționarea în temeiul art. 10 pct. 8 din Legea nr. 845-XII, din 03 ianuarie 1991 „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”, precum și pentru a permite administratorului ÎI „Severin Cojocaru” completarea ulterioară a facturilor fiscale pentru înlăturarea încălcărilor depistate. La data de 10 octombrie 2016, aproximativ pe la orele 13:10 minute, fiind în exercițiul funcțiunii și aflându-se în sediul Primăriei comunei Toceni, raionul Cantemir, în continuarea și pentru realizarea intenției sale infracționale, a acceptat și primit personal de la Cojocaru Gheorghe, banii estorcați în sumă de 4 000 lei MDL, care au fost depistați și ridicați din geanta personală în aceeași zi în urma percheziției efectuate. Astfel, audiat în ședința instanței de fond martorul Cojocaru Gheorghe Serghei a declarat că, pe inculpatul Buză Ion, pentru prima dată la văzut în anul 2015, la efectuarea unui control în Primăria Cupcui, raionul Leova. în anul 2015, a fost telefonat de către 13 Primarul s. Cupcui, raionul Leova și i-a spus că, Buză Ion, efectuează un control financiar și a depistat greșeli în facturile fiscale. Dânsul a comunicat despre aceasta contabilei întreprinderii, care i-a răspuns că se cunoaște cu Buză Ion și nu trebuie să-și facă griji. După ce Buză Ion a terminat controlul, acesta a venit în oficiu văzut cum în birou la inculpatul Buză Ion, a intrat Cojocaru Gheorghe. După care peste câteva minute din birou au ieșit inculpatul Buză Ion, care avea în mâină geanta sa din piele de culoare cafenie, și Cojocaru Gheorghe. Inculpatul Buză Ion, i-a spus că are nevoie să plece până la Cantemir și că în scurt timp o să revină. Ulterior, peste ceva timp a aflat că inculpatul Buză Ion a fost reținut de către colaboratorii CNA, pentru faptul că a primit mită de la Cojocaru Gheorghe (f.d. 75-76, vol. II, 188-187, vol. I). Vinovăția inculpatului Buză Ion este confirmată prin următoarele declarații și probe anexate la dosar, și cercetate în ședința de judecată a instanței de fond, și suplimentar în instanța de apel: declarațiile martorilor Cojocaru Gheorghe, Zaharia Victor și Subaci Ala; procesul-verbal de primire a plângerii din 08 octombrie 2016, prin care Cojocaru Gheorghe a solicitat atragerea la răspundere penală a inspectorului Inspecției Financiare Cahul, Buză Ion; procesul-verbal de ridicare din 08 octombrie 2016; procesul-verbal din 08 octombrie 2016 de examinare a obiectului; ordonanța privind controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate din 08 octombrie 2016; procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 10 octombrie 2016; procesul-verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2016; procesul-verbal privind înzestrarea cu tehnică specială din 10 octombrie 2016; procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor și imaginilor cu ajutorul îetodelor și mijloacelor tehnice din 11 octombrie 2016; procesul-verbal privind înzestrarea cu tehnică specială din 10 octombrie 2016; procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor și imaginilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 11 octombrie 2016; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 10 octombrie 2016; procesul-verbal de percheziție corporală a bănuitului Buză Ion din data de 10 octombrie 2016; ordonanță de recunoaștere drept corp delict și de atașare la dosarul penal din 12 octombrie 2016; autorizația nr.27-17-72 din 03.10.2016; ordinul nr. 47-C din 03 aprilie 2003; fișa postului 108 întocmită de Inspecția Financiară, direcția teritorială inspectare financiară Cahul, la funcția - inspector principal, în care sunt descrise sarcinile de bază a funcției, atribuțiile de serviciu, responsabilitățile și împuternicirile; autorizație nr. 27-17-87, din 17 septembrie 2015; copia deciziei cu privire la aplicarea sancțiunii economice nr. 27-17-11/283 din 30 octombrie 2015; totocopiile facturilor fiscale eliberate de către întreprinderea Individuală „Severin Cojocaru” către 14 Primăria s. Toceni, raionul Cantemir, privind livrarea produselor alimentare pentru perioada 2014 -2015. Analizând per ansamblu cumulul probelor enunțate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, a considerat că în acțiunile inculpatului Buză Ion există componența de infracțiune prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor corupere pasivă, adică fapta persoanei publice care pretinde și primește bani, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale și contrar acesteia, aceleași acțiuni săvârșite, cu extorcare de bani. Analizând în complex comportamentul inculpatului Buză Ion, instanța de apel a considerat ca fiind constatată pretinderea și primirea banilor în sumă de 4000 de lei prin estorcare de la Cojocaru Gheorghe, fapt ce rezultă din acțiunile descrise de martorul Cojocaru Gheorghe că inițiativa întâlnirilor dintre ultimul și Buză Ion a parvenit anume de la inculpatul Buză Ion, având ca scop aducerea la cunoștință a încălcărilor depistate în facturile fiscale eliberate de ÎI "Severin Cojocaru", al cărui director era Cojocaru Gheorghe, care erau analogice situației pentru care anterior fusese sancționat cu amendă, la fel, în rezultatul unui control financiar efectuat de către Buză Ion în anul 2015 la Primăria s. Cupcui. În cadrul întâlnirilor Buză Ion, folosindu-se de poziția sa de persoană abilitată să demareze proceduri de sancționare, l-a amenințat pe Cojocaru Gheorghe cu amendă considerabilă în mărime de 32 000 lei, adică câte 500 lei pentru fiecare factură fiscală cu încălcări depistate, așa cum inculpatul verificând facturile fiscale eliberate de ÎI "Severin Cojocaru" le-a numărat, iar în final a rezultat suma de 32 000 lei. Însă pentru a remedia situația cu admiterea de corectări în facturile fiscale și a nu înregistra încălcările depistate și a nu iniția un control de contrapunere, pentru a nu determina atragerea la răspundere cu sancționare în temeiul art. 10 pct. 8 din Legea nr. 845 din 03.01.1991 "Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi", Buză Ion inițial a estorcat direct de la Cojocaru Gheorghe suma de 7000 lei, pe care ulterior a micșorat-o până la 4000 lei, bani care nu i se cuvin și pentru a nu-și îndeplini corespunzător obligațiile de serviciu, și care urma să-i fie transmisă până la finisarea controlului financiar. De asemenea, din declarațiile martorilor Cojocaru Gheorghe, și în rezultatul măsurilor speciale de investigații, s-a reținut că momentul transmiterii banilor estorcați s- a realizat în biroul din clădirea Primăriei s. Toceni, r-nul Cantemir, pus la dispoziția 15 inculpatului Buză Ion pentru a-și desfășura activitatea, unde Buză Ion a primit direct în mână de la Cojocaru Gheorghe suma de 4000 lei, pe care a pus-o în geanta sa, iar după aceasta, ieșind din sediul Primăriei s. Toceni, r-nul Cantemir, a fost reținut de către ofițerii CNA. În acest sens, uistanța de apel a notat că în urma percheziției corporale efectuate asupra inculpatului Buză Ion, imediat după reținere, în geanta acestuia a fost depistată și ridicată suma de 4000 lei, constituită din patru bancnote cu nominalul de 1000 lei fiecare. Bancnote care corespund după număr și serie, cu acele bancnote care au fost transmise de către colaboratorii Direcției de Investigații Speciale a DGT Sud CNA martorului Cojocaru Gheorghe, ceia ce se confirmă prin procesul-verbal de percheziție din 10 octombrie 2016, procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 10 octombrie 2016 și proces- verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2016. Argumentele inculpatului Buză Ion că după intrarea martorului Cojocaru Gheorghe în biroul primăriei care îi era pus la dispoziție pentru a-și desfășura activitatea, dânsul a ieșit din birou și a mers la contabila Subai Ala pentru a o înștiința că pleacă la Cantemir, iar în birou rămânând Cojocaru Gheorghe, necesită a fi respinse ca neîntemeiate și lipsite de raționament, în circumstanțele înregistrării video și audio a momentului de transmitere a banilor. Pe aceleași considerente, sunt neîntemeiate și argumentele inculpatului Buză Ion precum că nu a primit direct de la Cojocaru Gheorghe careva sume de bani. Declarațiile inculpatului Buză Ion precum că martorii Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe au depus depoziții neveridice în adresa sa cu scop de răzbunare, din motiv că în anul 2015 în rezultatul unui control financiar complex efectuat la ÎI "Severin Cojocaru" a depistat mai mult încălcări, pentru care i-a fost aplicată amendă în mărime de 15 000 lei, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece la materialele dosarului sunt anexate probe pertinente, concludente, utile și veridice care în ansamblul lor, demonstrează în mod cert săvârșirea infracțiunii incriminate inculpatului Buză Ion, or, în afară de declarațiile martorilor enunțați, sunt administrate probe în rezultatul măsurilor speciale de investigații - înregistrarea comunicărilor și imaginilor audio și video a întâlnirii din 10 octombrie 2016 între Buză Ion și Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe, măsuri efectuate cu autorizarea judecătorului de instrucție, care confirmă veridicitatea declarațiilor martorii Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe. Mai mult, inculpatul Buză Ion confirmă că în înregistrările audio și video este dânsul, inclusiv și vocea sa. 16 Ipoteza inculpatului Buză Ion precum că în privința sa a fost săvârșită o provocare, a fost respinsă ca neîntemeiată. Cu referire la acest aspect, instanța de apel analizând materialele dosarului penal, a reținut că în cadrul urmăririi penale de către procuror nu au fost dispuse măsuri speciale de investigații cu utilizarea investigatorilor sub acoperire. Iar participarea benevolă și necondiționată a martorilor Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe la efectuarea măsurii speciale de investigații a fost orientată spre fixarea și documentarea acțiunilor ilegale ale inculpatului Buză Ion, confirmate prin probele anexate la cauza penală. Mai mult ca atât, participarea martorilor Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe la efectuarea măsurii speciale de investigații nu poate fi considerată ca activitate sub acoperire, or ultimii nu au avut calitatea de investigatori sub acoperire în cadrul procesului penal, aceasta se confirmă prin faptul că întâlnirile dintre Cojocaru Gheorghe și Buză Ion au avut loc la inițiativa ultimului, dar nu a martorului. Tot, inculpatul a fost cel care a stabilit modalitatea prin care urma să fie remediate încălcările admise în facturile fiscale, precum și perioada de timp când o persoană de-a martorului Cojocaru Gheorghe urma să se prezinte la Primăria s. Toceni, r-nul Cahul în scopul remedierii încălcărilor. Mai mult, martorii Cojocaru Gheorghe și Cojocaru Gheorghe nu au avut un rol activ în cadrul măsurii speciale de investigații, ci dimpotrivă au avut rolul de a acumula informații în limitele autorizației eliberate de procuror. Un alt fapt important, sub acest aspect, este că suspiciunea de comitere a infracțiunii prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal de către inculpatul Buză Ion, a apărut anterior transmiterii mijloacelor bănești din data de 10 octombrie 2016, bănuiala rezonabilă fiind fundamentată pe actul de sesizare depus de martorul Cojocaru Gheorghe, precum și a probei materiale administrate - înregistrarea audio a întâlnirii avute între martor și inculpat la 07 octombrie 2016, care direct indicau asupra intenției lui Buză Ion la comiterea infracțiunii. Astfel, pretinderea banilor de către inculpat a avut loc anterior implicării autorităților oficiale ale statului în investigarea cazului dat. Prin urmare, activitatea organelor de drept la investigarea cauzei nu a depășit limitele cadrului legal, iar toate măsurile speciale de investigații au fost efectuate cu respectarea normelor procesual -penale, în vederea documentării și fixării acțiunilor inculpatului Buză Ion de estorcare a sumei de 4000 lei de la Cojocaru Gheorghe, pentru neîndeplinirea corespunzătoare sau contrară a obligațiilor de serviciu. Instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia de a declara ca inadmisibilă înregistrarea audio prezentată de martorul Cojocaru Gheorghe, 17 Procuraturii Anticorupție, a convorbirilor purtate la 07 octombrie 2016 între acesta și inculpatul Buză Ion, din motiv că lipsește suportul în original pe care a fost înregistrată informația. Sintetizând cele descrise mai sus, instanța de apel a constatat că, fapta inculpatului Buză Ion întrunește atât latura obiectivă, cât și subiectivă, a infracțiunii prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, abordarea lui Cojocaru Gheorghe de către inculpatul Buză ion, cu anunțarea acestuia despre depistarea de încălcări fiscale în activitatea ÎI "Severin Cojocaru" și sancțiunea pe care o riscă, ca situație analogică pe care deja fusese sancționat prin actele de control întocmite de Buză Ion, iar aducerea la cunoștință a cuantumului amenzii pe care o riscă și pretinderea insistentă a sumei de bani de 4000 lei, probează elocvent elementul de estorcare. Declarațiile martorilor Zaharia Victor și Subaci Ala depuse în ședința instanței de fond, au fost apreciate critic, deoarece acestea vin în contradicție cu depozițiile depuse la urmărirea penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel apreciind circumstanțele de fapt ale cauzei, personalitatea inculpatului, gravitatea infracțiunii, lipsa circumstanțelor care atenuează și celor care agravează răspunderea acestuia, faptul că este persoană publică, a considerat că pentru corectarea și resocializarea acestuia este necesar de a-i stabili pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, echivalent a 120 000 lei, calculate, reieșind din cuantumului unității convenționale în vigoare la data săvârșirii faptei imputate (20 de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile și autoritățile publice ale R. Moldova pe un termen de 8 ani. Însă, având în vedere personalitatea inculpatului Buză Ion, situația lui familială dificilă: împreună cu dânsul locuiește familia feciorului Buză Vladislav, acesta împreună cu soția sa Buză Ana sunt invalizi de gradul II din copilărie, care au doi copii-gemeni, născuți la 27.10.2013, și necesită un sprijin material considerabil, instanța de apel a considerat că, nu este rațional ca acesta să execute real pedeapsa cu închisoare stabilită, din care considerente se suspendă executarea pedepsei cu stabilirea unui termen de probă de 5 ani, cu obligarea de a nu-și schimba domiciliul fară consimțământul organului competent.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul inculpatului, Slabu Viorel, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) 18 pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor contestate, cu emiterea unei hotărâri de achitare a lui Buză Ion, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În motivarea recursului invocă următoarele argumente: - instanța de apel, încălcând principiile supremației Legii, imparțialității și egalității în fața Legii și a Justiției, a examinat superficial și inechitabil pricina, a emis o decizie ilegală, nemotivată, cu înclinare spre partea acuzării, nu s-a expus asupra tuturor cerințelor și argumentelor invocate în instanța de apel, fapt ce vine în contradicție cu standardele consacrate în art. 6 § 1, 13 ale Convenției; - în decizia sa, instanța de apel a admis erori grave de fapt, care au afectat soluția instanței: concluzionează precum ca fiind constatată pretinderea și primirea banilor în sumă de 4000 de lei prin extorcare de la Cojocaru Gheorghe, fapt ce rezultă din acțiunile descrise de martorul Cojocaru Gheorghe precum că, inițiativa întâlnirilor dintre ultimul și Buză Ion a parvenit anume de la inculpat, având ca scop aducerea la cunoștință a încălcărilor depistate în facturile fiscale eliberate de ÎI "Severin Cojocaru", al căruj director era Cojocaru Gheorghe, care erau analogice situației pentru care anterior fusese sancționat cu amendă, la fel, în rezultatul unui control financiar efectuat de către Buză Ion în anul 2015 la Primăria s. Cupcui. Dar, această concluzie nu este confirmată prin careva probe, dimpotrivă declarațiile martorilor sunt contradictorii - fiind audiat în ședința instanței de fond martorul Cojocaru Gheorghe a declarat că (...) După aceasta pe data de 06 octombrie 2016, a fost telefonat de către un cunoscut al său pe nume Zaharia Victor, care i-a spus că la el acasă se află o persoană care vrea să discute cu dânsul. A întrebat cine este, însă i s-a spus să meargă singur și va vedea cine vrea să discute cu el. Dânsul s-a deplasat la domiciliul lui Zaharia Victor unde l-a găsit pe inculpatul Buză Ion (...) La rîndul său, martorul Cojocaru Gheorghe audiat în prima instanță a declarat că (...) Pe data de 06 octombrie 2016 anume el a fost telefonat de către Zaharia Victor, care a întrebat de Cojocaru Gheorghe. Dânsul l-a telefonat pe Cojocaru Gheorghe, care este tatăl său și acesta a plecat acasă la Zaharia Victor. Nici organul de urmărire penală și nici instanțele de judecată nu s-au străduit a înlătura divergențele menționate, deoarece nu este clar dacă au fost efectuate ori nu careva apeluri telefonice de către martorul Zaharia Victor în ziua respectivă, și dacă au fost efectuate, atunci în adresa cui și cu ce scop. Mai mult, însăși martorul Victor Zaharia, în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată a confirmat că nu l-a chemat pe Cojocaru Gheorghe. 19 Totodată, declarațiile martorului Cojocaru Gheorghe, care este fiul lui Cojocaru Gheorghe, reiese că inițiatorul celei de-a doua întîlnire a fost Cojocaru Gheorghe. Fiind audiat în instanța de fond, Cojocaru Gheorghe a comunicat că Cojocaru Gheorghe s-a mai întâlnit încă o dată cu inculpatul Buză Ion, acasă la Zaharia Victor, pentru a mai discuta, că nu este așa mare greșeală ca să fie sancționat. În timp ce așa-numitul martor Cojocaru Gheorghe fiind audiat a declarat că la data de 07 octombrie 2016 pe la orele 15.00 - 16.00 a fost sunat de Buză Ion, care i-a spus să meargă la domiciliul lui Zaharia Victor; - este și mai frapant faptul că, instanțele de fond și de apel au acceptat fără careva rezerve versiunea pretinșilor martori, preluată de organul de urmărire penală precum că, Buză Ion ar fi estorcat careva sumă de bani, precum că el ar fi fost inițiatorul întâlnirilor cu Cojocaru Gh. S., dar nici o probă din dosar nu confirmă această versiune. Mai mult, organul de urmărire penală nu a prezentat careva descifrare a apelurilor telefonice de intrare-ieșire a apelurilor ale așa-numitor martori Cojocaru Gh. Gh. și Cojocaru Gh. S., a lui Buză Ion, dar și a martorului Zaharia Victor, pentru a înlătura divergențele apărute, pentru a stabili adevărul; - nici o probă din dosar nu confirmă faptul că Buză Ion ar fi amenințat pe cineva, în special pe Cojocaru Gh. S., la fel nici o probă din dosar nu confirmă faptul că Buză Ion ar fi estorcat, cerut, sau pretins careva sume de bani de la pretinsul martor; - motivarea soluției instanței de fond contrazice dispozitivul hotărârii sale, or, instanța de fond concluzionează că, incontestabil a fost demonstrat lipsa în acțiunile inculpatului Buză Ion, a semnului calificativ de corupere pasivă; cu extorcare de bunuri enumerate la alin. (1), dar totodată l-a condamnat pe Buză Ion conform art. 324 Cod penal - corupere pasivă; - cât privește martorii din dosar și anume: Cojocaru Gh. S. și Cojocaru Gh. Gh. - declarațiilor acestora urmează a le da o apreciere critică, întrucât în instanțele inferioare s-a stabilit cu certitudine că ultimii sunt tată și fiu, anterior au fost supuși controlului, au fost amendați, au dat declarații ce nu corespund adevărului, aveau un motiv de a-l înlătura pe Buză Ion de la activitatea sa în scop de răzbunare; - martorii Zaharia Victor și contabilul Subaci Ala, atât la organul de urmărire penală, cât și în instanțele de judecată nu cunosc nimic, nu au auzit careva discuții între Buză Ion și Cojocaru Gh. S. privind pretinderea de către Buză Ion a careva sume de bani de la Cojocaru Gh., la fel, nu au văzut dacă, când, cum și în ce circumstanțe Cojocaru Gh. a transmis bani lui Buză Ion. Despre aceasta le-au comunicat colaboratorii de poliție; 20 - instanța de fond a reținut ca fiind întemeiate obiecțiile părții apărării asupra încălcărilor admise la etapa urmăririi penală în partea ce ține de înregistrările audio efectuate de Cojocaru Gheorghe și nu pot fi admise ca probe fără autorizarea judecătorului de instrucție. La baza învinuirii, în lista probelor au fost incluse și următoarele așa-zise probe: procesul-verbal de examinare a obiectului din 08.10.2016 cu stenograma cu discuțiile purtate la data de 07.10.2016 între cet. Cojocaru Gh. S. și Buză Ion; DVDR de model „Videx Alegro”, ce conține fișierul audio-video a înregistrărilor purtate între Cojocaru Gheorghe și Buză Ion la data de 07.10.2016. Probele prezentate de către organul de urmărire penală și procuror în cauza penală nr. 2016970626 de învinuire a lui Buză Ion în baza art. 324 alin. (4) CP, nu puteau fi recunoscute astfel, deoarece nu fac parte din categoria elementelor de fapt constatate prin intermediul mijloacelor de probă stabilite la art. 93 Cod de procedură penală; - nu poate fi reținut drept probă nici procesul verbal privind interceptarea convorbirilor și imaginilor cu ajutorul mijloacelor tehnice din 11 octombrie 2016, întrucât în aceste înregistrări audio și video nu se aude și nici nu se vede transmiterea a careva bani în mână, așa cum declarase martorul Cojocaru Gh. S.; - Colegiul judiciar greșit a apreciat precum că, circumstanțele cazului demonstrează în mod cert pretinderea și primirea sumei estorcate în mână de către Buză Ion de la martorul Cojocaru Gh. S., precum că a pus-o în geantă, și precum că imediat a încercat să plece de la Primăria s. Toceni, r-nul Cantemir, însă a fost reținut de colaboratorii CNA; - de asemenea, instanța de apel greșit a concluzionat precum că plasarea banilor în geantă a fost făcută de către Buză Ion, greșit a respins argumentele inculpatului Buză Ion că după intrarea martorului Cojocaru Gh. S. în biroul primăriei, dânsul a ieșit din birou și a mers la contabila Subaci Ala pentru a o înștiința că pleacă la Cantemir, iar în birou rămânând Cojocaru Gh. S., în circumstanțele înregistrării video și audio pretinsului moment de transmitere a banilor; - la speță, incontestabil este demonstrat că, înregistrarea convorbirilor din 07 octombrie 2016, a fost efectuată de către o persoană privată, din inițiativă proprie, acțiune ce nu vizează activitatea sub acoperire, înregistrări efectuate în afara procesului penal și fără autorizarea judecătorului de instrucție și nu poate fi admisă ca probă și pusă la baza unei sentințe de condamnare a inculpatului Buză Ion, ce ar demonstra săvârșirea infracțiunii prevăzută la alin. (2), lit. c), art. 324 Cod penal. Or, probele respective sunt inadmisibile. Alte probe directe sau indirecte ce ar demonstra că Buză Ion, ar fi comis acțiuni de extorcare, personal de la Cojocaru Gh. S. pentru sine a sumei de 4000 lei, ce nu 21 i se cuvin, procurorul nu a prezentat; - Cojocaru Gh. S. și Cojocaru Gh. Gh. au decis să participe la acțiunile speciale de investigații și personal să transmită lui Buză Ion mijloace bănești alocate de către CNA. Prin ce s-a stabilit că pretinșii martori Cojocaru Gh. S. și Cojocaru Gh. Gh. au acționat ca persoane private, ca agenți sub acoperire, în timp ce acțiunile lor au fost de fapt organizate și conduse de către colaboratorii CNA și Procuratura Anticorupție, prin instigare și provocare a inculpatului Buză Ion la comiterea infracțiunii. Cu referire la acest aspect, însăși Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul a enunțat că jurisprudența CtEDO în materia provocării interzice organelor judiciare penale sau altor persoane care acționează pentru acestea, să provoace o persoană să săvârșească ori să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe. în cazul în care un acuzat susține că a fost provocat la săvârșirea unei infracțiuni, instanțele judecătorești trebuie să examineze minuțios materialele dosarului, deoarece pentru a îndeplini cerința unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția Europeană, toate probele obținute în rezultatul provocării de către poliție trebuie să fie excluse. În sensul jurisprudenței invocate, se reține că provocarea reprezintă acțiunea neloială realizată în scopul obținerii de probe, constând în determinarea cu bună-știință a unei persoane să comită o infracțiune sau că continue săvârșirea unei infracțiuni.

La recursul ordinar declarat de avocatul inculpatului, Slabu Viorel în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului declarat din următoarele considerente. În drept, soluția de inadmisibilitate a recursului declarat de procuror, își are sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, unde este stipulat că, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, poate să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Slabu V. în numele inculpatului se reține, că acesta invocă ca temei de drept pct. 6) și 8) din alin. (1) art. 427 Cod de 22 procedură penală și anume, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Astfel, în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor Cojocaru Gh. S., Cojocaru Gh. Gh., Zaharia V., Subaci A., procesul-verbal din 08.10.2016 de primire a plângerii lui Cojocaru Gh. Gh. pe faptul estorcării banilor în sumă de 4000 lei de către Buză I.; procesul-verbal de ridicare din 08.10.2016, conform căruia la ora 10.50- 11.00 de la Cojocaru Gh. Gh. a fost ridicat un DVD-R model ,,Videx Allegro”, care conținea înregistrarea audio-video purtată în tre Cojocaru Gh. Gh. și Buză I. la 07.10.2016; procesul- verbal din 08.10.2016 de examinare a obiectului, conform căruia s-a examinat un DVD-R de model ,,Videx Allegro”, ridicat de la Cojocaru Gh. Gh. la 08.10.2016, pe care se afla fișierul cu înregistrarea a discuției purtată între două persoane cu glasuri asemănătoare a lui Cojocaru Gh. Gh. și Buză I. care a avut loc la 07.10.2016, cu durata de 22 min. 31 sec.; ordonanța privind controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate, din 08.10.2016, din care se dispune efectuarea măsurilor speciale de investigații, controlul transmiterii banilor de la Cojocaru Gh. S.; procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor, din 10.10.2016, și anexa cu copia bancnotelor cu nominalul de a câte 1000 lei fiecare, potrivit căruia în scopul efectuării măsurii speciale de investigație, controlul transmiterii banilor, banii în sumă de 4000 (patru mii) lei BNM, au fost înmânați lui Cojocaru Gh. S.; procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.10.2016, și tabelul fotografic anexat, conform căruia, a fost examinat pachetul nr. 1, care conține patru bancnote cu nominalul de 1000 lei fiecare, în sumă de 4000 lei. Bancnotele respective au fost ridicate în cadrul percheziției corporale a lui Buză I., la data de 10.10.2016, în s. Toceni, r-nul Cantemir; procesul-verbal privind înzestrarea cu tehnică specială din 10.10.2016 ora 23 11.25-11.35, conform căruia Cojocaru Gh. S. a fost înzestrat cu tehnică specială: dictafon "Edic Tiny", micro cameră video; procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor și imaginilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, din 11.10.2016, dintre Cojocaru Gh. S. și inculpatul Buză I., la data de 10.10.2016, între orele 13.00 și 13.10, care ulterior au fost copiate de specialist pe un suport electronic de tip disc CD-R de model „Barges”; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 10.10.2016, din care rezultă că, în urma petrecerii măsurii speciale de investigații, urmăririi vizuale, la data de 10.10.2016, în jurul orelor 13.05, Cojocaru Gh. S., s-a apropiat de Primăria s. Toceni, r-nul Cantemir, unde la intrare în primărie s-a întâlnit cu fiul său, Cojocaru Gh. Gh., cu care a stat de vorbă timp de câteva clipe, apoi a întrat în sediul primăriei, iar Cojocaru Gh. Gh. a rămas afară. Aproximativ peste 3-4 minute, în primărie, a întrat și Cojocaru Gh. Gh. După care peste aproximativ 1 minut, din primărie a ieșit Cojocaru Gh. S. urmat de inculpatul Buză I., îndreptându-se spre automobilul cu care a venit Cojocaru Gh. S. în apropiere de traseul care trece pe lângă primărie, unde bănuitului Buză I. a și fost reținut de angajații CNA; procesul-verbal de percheziție corporală a bănuitului Buză I., din data de 10.10.2016, ora 13:15 - 13.40 , din care rezultă că, în geanta de culoare cafenie pe care o purta au fost depistate și ridicate patru bancnote cu nominalul de 1000 lei BNM, acestea fiind bancnotele căutate de către organul de urmărire penală. Bancnotele respective au fost împachetate în pachetul nr. 1, sigilat cu mostra de ștampilă „Pentru Pachete” al DGT Sud a CNA și semnătura participanților; ordonanța de recunoaștere drept corp delict și de atașare la dosarul penal din 12.10.2016, prin care s-a recunoscut drept corp delict: banii în sumă de 4000 lei BNM, un DVD-R de model "Videx Allegro" care conține fișierul audio- video a înregistrărilor purtate între Cojocaru Gh. S. și Buză I. la data de 07 octombrie 2016; un CD-R de model "Barges" care conține înregistrarea audio-video a interceptării discuțiilor purtate dintre Cojocaru Gh. S. și Buză I. la data de 10.10.2016; un DVD-R de model "Barges" care conține înregistrare audio-video a interceptării discuțiilor purtate dintre Cojocaru Gh. Gh. și Buză I. la 10.10.2016; un DVD-R de model "Barges" care conține informația privind percheziția corporală a lui Buză I. care a avut loc la 10.10.2016 în s. Toceni, r-nul Cantemir; autorizația nr. 27-17-72 din 03.10.2016, eliberată de Direcția teritorială Inspectare Financiară Cahul în temeiul căreia Buză I. a fost autorizat pentru a efectua inspectarea financiară complexă la Primăria s. Toceni, r-nul Cantemir privind elaborarea și executarea bugetului pentru perioada de activitate 01.08.2008 -01.09.2016; data inspectării fiind 03 octombrie - 20 octombrie 2016; ordinul nr. 47-C din 03.04.2003, în temeiul căruia Buză I. a fost angajat în funcția de controlor revizor al Direcției generale 24 teritoriale control financiare și revizie Hâncești; fișa postului 108 întocmită de Inspecția Financiară, direcția teritorială inspectare financiară Cahul, la funcția - inspector principal, în care sunt descrise sarcinile de bază a funcției, atribuțiile de serviciu, responsabilitățile și împuternicirile; autorizația nr. 27-17-87, din 17 septembrie 2015, în temeiul căreia Buză I., inspector principal al Direcției teritoriale inspectare financiară Cahul, a fost autorizat pentru a efectua controlul de contrapunere privind corectitudinea aplicării adaosului comercial la produsele social importante între ÎI „Severin Cojocaru” și Primăria s. Cupcui, r-nul Leova, perioada inspectării 17 septembrie - 18 septembrie 2015; copia Deciziei cu privire la aplicarea sancțiunii economice nr. 27-17-11/283, din 30.10.2015, în temeiul căreia ÎI „Severin Cojocaru”, a fost sancționată cu amendă 15000 lei, pentru încălcările depistate de către Buză I., în timpul controlului și anume neîndicarea în 30 de facturi fiscale a prețului de achiziție/livrare și mărimea adaosului comercial cumulativ, adică a câte 500 lei pentru fiecare factură fiscală; fotocopiile facturilor fiscale eliberate de către ÎI „Severin Cojocaru” către Primăria s. Toceni, r-nul Cantemir, privind livrarea produselor alimentare pentru perioada 2014-2015, conform cărora, ÎI „Severin Cojocaru” în perioadă respectivă a livrat produse alimentare către Primăria s. Toceni r-nul Cantemir, iar în timpul controlului financiar al activității primăriei inspectorul principal Buză I., a depistat încălcări la eliberarea facturilor fiscale, care au fost corectate de către Cojocaru Gh. Gh., toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând detailat motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând elocvent prezența în faptele și acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii imputate prin rechizitoriu, dispozitivul hotărârii fiind expus clar și în conformitate cu prevederile art. 395 alin. (1) – (3) Cod de procedură penală. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanța de apel. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. 25 Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Deși se invocă faptul că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel și recurs, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și dovedesc cu certitudine vinovăția lui Buză I. în cele imputate. Versiunea recurentului este combătută prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel a fost stabilit cu certitudine că acțiunile lui Buză I. întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. În concluzie, instanța de recurs consideră hotărârea instanței de apel ca legală și întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale relevante prescrise de 26 art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar declarat de către avocatul Slabu V. în numele inculpatului este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. 7. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Buză Ion Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 17 aprilie 2019. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 27