1ra-20/2019 — Art. 328 alin. 3 lit. d Cp

1ra-20/2019 — Art. 328 alin. 3 lit. d Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-20/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

26 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Timofti Vladimir

judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 iunie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Țolov Stepan XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.12.2017 – 26.03.2018;

Instanța de apel: 26.03.2018 – 12.06.2018;

Instanța de recurs: 31.07.2018 – 26.02.2019;

A C O N S T A T AT :

se recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit.

d) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa, cu aplicarea art. 79 Cod penal, în formă de

închisoare pe termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu

caracter administrativ de dispoziție și organizatorico - economic pe un termen de

5 ani;

Potrivit art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

stabilite lui Țolov Stepan, cu stabilirea termenului de probațiune de 04 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Ministerul Finanțelor, privind încasarea de la

Țolov Stepan a prejudiciul material cauzat prin infracțiune, a fost admisă în

principiu, lăsând soluționarea chestiunii cu privire la cuantumul despăgubirilor

în ordinea procedurii civile.

numit prin ordinul Ministrului Finanțelor nr. 136-c din 28.02.2008 în funcția de

șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Taraclia, fiind în conformitate cu

art. 123 Cod penal - persoană publică cu funcție de răspundere, căreia într-o

instituție de stat i se acordă anumite drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice, acțiunilor administrative de dispoziție și

organizatorico-economice, în obligațiunile de serviciu ale căruia nemijlocit intra

asigurarea activității inspectoratului fiscal în strictă conformitate cu legea,

1

îndeplinirea indicațiilor și instrucțiunilor organelor ierarhic superioare și

purtarea răspunderii pentru exercitarea necorespunzătoare a obligațiunilor de

serviciu, asigurarea îndeplinirii planului privind veniturile și reducerea datorilor

fiscale față de Bugetul Public Național, exercitarea supravegherii respectării

legislației de către organul fiscal, adoptarea deciziilor în legătură cu organizarea

și activitatea organului teritorial fiscal, exercitarea controlului privind

respectarea legislației fiscale, corectitudinea calculării, achitării complete și la

timp a sumelor obligațiunilor fiscale în buget, exercitarea executări forțate a

obligațiunilor fiscale, luarea măsurilor de asigurare a stingerii obligațiunilor

fiscale, adoptarea deciziilor cu privire la aplicarea sechestrului asupra conturilor

bancare ale contribuabililor și ridicării sechestrului de pe conturile respective, să

acționeze în strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Codul fiscal

și alte acte normative în conformitate cu instrucțiunile de serviciu, în

conformitate cu art. 132 alin. (1), art. 133 alin. (2) lit. a), d), e), art. 136, art. 229

Cod fiscal, pct. 8 din Regulamentul „privind organizarea și funcționarea organelor

Serviciului Fiscal de Stat”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1736 din

31.12.2002; Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 65 din

12.04.2006 „privind executarea art. 229 Titlul V Codul fiscal”, depășind vădit

limitele drepturilor și împuternicirilor acordate prin lege, intenționat, cu

încălcarea obligațiunilor sale de serviciu și cerințelor imperative ale legii, și

anume prevederile art. 229 Cod fiscal și pct. 5.1 al Ordinului Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat nr. 65 din 12.04.2006, potrivit cărora decizia privind

suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se anulează

odată cu lichidarea încălcării pentru care a fost aplicată suspendarea sau în cazul

satisfacerii de către organul competent a contestației contribuabilului, a cererii

contribuabilului (debitorului), ținând cont de motivele temeinice invocate de

acesta, inclusiv constituirea de garanții – bunuri libere de orice sarcini, oferite în

vederea sechestrării, scrisoare de garanție bancară, gaj asupra unor bunuri

mobile, fidejusiune, precum și în baza deciziei instanței de judecată sau a

contractului de amânare și eșalonare, adică la survenirea unui motiv stabilit de

lege, în lipsa temeiurilor legale, la 24 decembrie 2008, aflîndu-se în or. Taraclia,

prin decizia sa emisă în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal de Stata pe raionul

Taraclia, a anulat decizia adoptată anterior din 31.10.2008, prin care a fost

aplicat sechestru asupra conturilor bancare ale contribuabilului CAP „Valea

Perjei Veche” c/f XXXXX, de la BC „Banca Socială” SA, pentru neachitarea și

neexecutarea obligațiunilor fiscale în sumă de 4.527.200 lei față de bugetul

public, și ca urmare mijloacele financiare în sumă de 9.540.000 lei parvenite pe

conturile contribuabilului CAP „Valea Perjei Veche” la data de 24.12.2008, nu au

fost trecute în beneficiul statului pentru stingerea obligațiunilor fiscale ale

întreprinderii date față de bugetul public, dar au fost folosite de această

întreprindere în alte scopuri.

Astfel, în rezultatul acțiunilor sale intenționate, Țolov Stepan a cauzat daune

în proporții considerabile intereselor publice, în proporții deosebit de mari, în

mărime de 4 527 200 lei, ca rezultat al nerambursării la timp a obligațiunilor

fiscale ale întreprinderii CAP „Valea Perjei Veche”, pentru asigurarea achitării

cărora la 31.10.2008 a fost aplicat sechestrul asupra conturilor bancare, precum

și prejudiciu în proporții considerabile intereselor publice ca urmare a încălcării

2

grosolane a cerințelor imperative indicate mai sus ale legii, actelor normative,

obligațiunilor sale de serviciu și discreditării activității instituțiilor de stat.

Acțiunile lui Țolov Stepan au fost încadrate în baza art. 328 alin. (3) lit. d)

Cod penal, conform indicilor: „săvârșirea de către o persoană publică a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice, soldate cu urmări grave”.

nefondat apelul declarat de inculpatul Țolov Stepan și a fost admis apelul

declarat de procurorul în Procuratura r. Taraclia – Terzi V. Fiind casată parțial

sentința Judecătoriei Taraclia din 30 aprilie 2015, în latura penală, în partea

stabilirii pedepsei, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care, lui Țolov Stepan, recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal

i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 06 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice pe termen de 2 ani.

În rest, sentința Judecătoriei Taraclia din 30 aprilie 2015, a fost menținută.

inadmisibil recursul depus.

asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de inculpat împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 august 2016, în propria cauză penală,

pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

a depus cererea de revizuire a sentinței Judecătoriei Taraclia din 30.04.2015,

deciziei Curții de Apel Chaul din 19.04.2016, irevocabile prin deciziile Curții

Supreme de Justiție din 09.08.2016 și 17.11.2016, în privința lui Țolov Stepan

învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Așa cum, Curtea Constituțională a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi a art. 328 alin. (1) Cod penal, și anume: a fost declarată

neconstituțională sintagma din art. 328 alin. (1) Cod penal ”intereselor publice

sau”, sintagmă a articolului aplicabilă în cauza dată, pe care se bazează învinuirea

în infracțiunea incriminată, pentru care Țolov Stepan a fost condamnat,

circumstanță ce constituie temei de revizuire a procesului penal în cauza dată.

Astfel, considerând necesară anularea hotărârilor menționate și pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare a lui Țolov Stepan în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3)

Cod de procedură penală – fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

de revizuire a sentinței Judecătoriei Taraclia din 30.04.2015, deciziei Curții de

Apel Cahul din 19.04.2016 depusă de avocatul David Larisa în interesele lui

Țolov Stepan a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

Țolov Stepan, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a cererii de revizuire depuse, invocând următoarele argumente:

- concluzia instanței de fond de a respinge ca inadmisibilă cererea de

revizuire este eronată și contrară legii, or la caz, se atestă întrunirea condițiilor

3

de admisibilitate și temeinicie a cererii de revizuire. Menționându-se că, atât de

organul de urmărire penală, cât și de către instanța de judecață i s-a incriminat și

a fost condamnat Țolov Stepan pentru acțiuni de depășire a atribuțiilor de

serviciu, urmate de elementul obligatoriu - cauzarea de daune în proporții

considerabile intereselor publice, soldate de urmări grave intereselor publice,

prevederi declarate neconstituționale, iar după declararea neconstituțională a

textului „intereselor publice sau”, infracțiunea de depășire a atribuțiilor de

serviciu, și deci, latura obiectivă a infracțiunii se realizează doar prin cauzarea

unui prejudiciu considerabil, după caz, acțiuni soldate de urmări grave cauzate

doar unei persoane fizice sau juridice, nu și intereselor publice. Astfel, că în atare

circumstanțe în acțiunile lui Țolov Stapan nu se întrunește latura obiectivă a

componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 Cod penal, deoarece acestuia

i-a fost incriminată depășirea atribuțiilor de serviciu anume prin modalitatea și

semnul obligatoriu al laturii obiective declarat neconstituțional - cu cauzarea de

daune considerabile și urmări grave cauzate intereselor publice, prevederi

declarate neconstituționale, fapt ce atestă admisibilitatea și temeinicia cererii de

revizuire, respectiv netemeinicia sentinței contestate.

fost admis apelul, casată integral sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din

26 martie 2018 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

A fost admisă cererea înaintată de avocatul David Larisa în interesele lui

Țolov Stepan privind revizuirea sentinței Judecătoriei Taraclia din 30 aprilie

2015 și a deciziei Curții de Apel Cahul din 19 aprilie 2016.

Anulată sentința Judecătoriei Taraclia din 30 aprilie 2015 și decizia Curții de

Apel Cahul din 19 aprilie 2016 în privința lui Țolov Stepan.

Pronunțată o nouă hotărâre în ordine de revizuire în cauza penală privind

învinuirea lui Țolov Stepan de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (3) lit. d) Cod penal, după cum urmează:

A fost încetat procesul penal în privința lui Țolov Stepan învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, în temeiul

art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe motiv că există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea

la răspundere penală.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără examinare.

rechizitoriu (Vol. II, f.d.205-211), cât și în sentință (Vol. III, f.d.144-151), și

decizia instanței de apel (Vol. IV, f.d.32, 34-42) lui Țolov Stepan i se impută

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, conform

indicilor: „săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a

cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, soldate cu urmări

grave”. Deci, nu se menționează cauzarea prejudiciului bugetului public național,

nici în învinuirea adusă, nici în sentință și nici în decizia instanței de apel, așa

cum indică instanța de fond în sentința din 26 martie 2018. Astfel, nu este clar în

baza la ce prima instanță a conchis că la caz, nu sunt aplicabile prevederile

hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017, că nu ar fi fost cauzat

4

prejudiciu intereselor publice, ci bugetului de stat. Așa cum, instanța examinează

cauza în limitele învinuirii aduse, iar la caz, nu a fost schimbată sau completată

învinuirea în baza art. 283 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a menționat că, elementul calificativ cauzarea de

daune în proporții considerabile „intereselor publice”, incriminat inculpatului,

este unul de o natură generală, vagă, neclară și imprevizibilă. Or, fapta imputată

lui Țolov Stepan prevede o infracțiune materială și include interesul public în

urmările prejudiciabile ale acesteia. Totodată, art. 126 alin. (2) Cod penal, fiind o

normă de trimitere și în temeiul căreia se evaluează prejudiciul cauzat în fiecare

caz aparte, nu stabilește interesul public ca o valoare socială care poate fi

determinată. Astfel, lipsa în legislația penală a unor prevederi pentru evaluarea

caracterului considerabil al urmărilor prejudiciabile cauzate intereselor publice

deschide un teren larg arbitrarului. Mai mult, atribuirea unor fapte infracționale

concrete ca prejudiciind interesul public, la modul abstract, nu poate satisface

cerința de claritate și previzibilitate, constituind o interpretare a legii penale

extensivă și defavorabilă persoanei, adică contravine prevederilor art. 3 alin. (2)

din Codul penal. Mai mult ca atât, este de reținut faptul că, prin Hotărârea Curții

Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art.

328 Cod penal, nr. 22 din 27 iunie 2017, textul „intereselor publice sau” din

alin. (1) art. 328 Codul penal, a fost declarat neconstituțional.

Ținând cont de cele menționate supra și de faptul că hotărârea Curții

Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017, textul „intereselor publice sau” a fost

declarat neconstituțional, sintagmă și prevedere aplicabilă în speța pendinte,

deoarece anume pe aceasta se bazează învinuirea incriminată, pentru care a și

fost condamnat Țolov Stepan, circumstanță ce constituie temei de revizuire a

procesului penal penal în cauza dată așa cum, se atestă întrunirea condițiilor de

aplicabilitate a prevederilor art. 458-464 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel ținând cont de cele menționate supra, a reținut că

prima instanță eronat a conchis că la caz, nu sunt întrunite condițiile de

admisibilitate și temeinicie a cererii de revizuire. În speță, atât organul de

urmărire penală, cât și instanțele de judecată i-au incriminat și chiar a fost

condamnat Țolov Stepan, acțiuni de depășire a atribuțiilor de serviciu, urmate de

elementul obligatoriu – cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor

publice, soldate de urmări grave intereselor publice, prevederi declarate

neconstituționale.

Deci, după declararea neconstituțională a sintagmei „intereselor publice

sau”, cauzarea prejudiciului considerabil, după caz, acțiuni soldate cu urmări

grave, pot fi cauzate doar unei persoane fizice sau juridice, nu și intereselor

publice, aceasta din urmă constituie o noțiune generică, ce nu poate fi definită,

fapt ce contravine prevederilor art. 3 alin. (2) Cod penal. Fapt ce denotă că nu

poate fi reținut ca întemeiat argumentul acuzatorului, precum că, la caz,

hotărîrea Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 nu este aplicabilă în

privința lui Țolov Stepan și hotărîrilor emise în cauza dată, deoarece fapta

imputată lui Țolov Stepan nu se încadrează în definiția generică, care nu poate fi

definită, dar în cea strict determinată, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, soldate cu urmări grave. Concluzia dată, cât și cea a instanței de

fond, este una ce nu corespunde realității și care este în contradiție cu hotărîrea

5

Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 așa cum, materialele dosarului atestă

faptul că lui Țolov Stepan i s-a imputat că în rezultatul acțiunilor sale

intenționate a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice,

sintagmă declarată neconstituțională. Așa cum, Curtea Constituțională a ridicat

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi a art. 328 alin. (1) Cod penal,

și anume: a fost declarată neconstituțională sintagma din art. 328 alin. (1) Cod

penal ”intereselor publice sau”, sintagmă a articolului aplicabilă în cauza dată, pe

care se bazează învinuirea în infracțiunea incriminată, pentru care Țolov Stepan

a fost condamnat, circumstanță ce constituie temei de revizuire a procesului

penal în cauza dată.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că, chiar dacă apărarea invocă

necesitatea achitării lui Țolov Stepan, această poziție este una neîntemeiată.

În cazul când Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională

prevederea legii aplicată în cauza respective, nu constituie însă un caz de

aplicabilitate a prevederilor art. 390 Cod de procedură penală.

În circumstanțele date, instanța de apel a menționat că cauza urmează a fi

încetată pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. În coraport cu

hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin. (1) din Codul

penal, rezultă că instanța de fond incorect a respins cererea de revizuire depusă

în interesele lui Țolov Stepan, or, în învinuirea de bază înaintată la urmărirea

penală, inclusiv prin rechizitoriu, sentință și decizie, inculpatului i-a fost înaintat

semnul calificativ - ,,cauzarea de daune considerabile intereselor publice”,

depășind limitele învinuirii, contrar prevederilor art. 325 Cod de procedură

penală, prima instanță examinând cererea de revizuire, după declararea

neconstituțională a sintagmei ,,cauzarea de daune considerabile intereselor

publice” de către Curtea Constituțională prin hotărârea din 27.06.2017, indică că

la caz hotărârea dată nu este aplicabilă, deoarece a fost prejudiciat bugetul public

național, dar în baza la ce și-a format concluzia dată, nu este clar.

recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6)

alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017 nu influențează

nicidecum în privința lui Țolov Stepan și hotărârile emise în cauza dată. La caz,

fapta imputată lui Țolov Stepan nu se încadrează în definiția generică, care nu

poate fi definită, dar în cea strict determinată „cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, soldate cu urmări grave”;

- Prevederile hotărârii nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin. (1) Cod penal

(excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu), prin care a declarat

neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art. 328 Cod penal

nu influențează nicidecum în privința lui Țolov Stepan și hotărârile emise în

6

cauza dată, totodată, este demonstrat că, acțiunile lui Țolov Stepan, nu poartă

doar un caracter abstract, fiind fără echivoc dovedit faptul că, prin acțiunile

acestuia au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari bugetului public

național, intereselor statului, astfel încât este constatat faptul că s-a cauzat un

prejudiciu material efectiv statului ca urmare a imposibilității rambursării

impozitelor pentru asigurarea achitării cărora a și fost aplicat sechestrul asupra

conturilor bancare. În speță este constatată și existența persoanei juridice

vătămate și anume statul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, recunoscut în

calitate de parte vătămată. Astfel, nu poate fi vorba de cauzarea unui prejudiciu

abstract, nedefinit, nimănui, în cazul examinat stabilindu-se cu certitudine

cauzarea de daune în mărime de 4527200 lei statului, astfel prejudicierea

persoanei juridice de drept public și anume Ministerul Finanțelor în speță;

- decizia instanței de apel este ilegală, deoarece a fost încălcată procedura de

rejudecare a cauzei în cazul admiterii cererii de revizuire, or, conform

prevederilor art. 463 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei după

admiterea revizuirii se face conform regulilor de procedură privind judecarea în

primă instanță, ceea ce instanța de apel a omis a efectua.

referință privind opinia sa asupra recursului declarat, pledând pentru declararea

inadmisibilității acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece decizia instanței de

apel este legală și întemeiată.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței

de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Procurorul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în următoarele temeiuri: hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

7

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de

judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul lărgit reține

că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat

și de recurent, și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că „hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, din următoarele considerente.

Astfel, Colegiul lărgit reține că instanța de apel a examinat speța superficial,

neluând în considerație prevederile art. 460 alin. (61) Cod de procedură penală,

potrivit căruia dacă se constată existența temeiului prevăzut la art. 458 alin. (3)

pct. 4), instanța de judecată admite prin încheiere cererea și rejudecă cauza.

Iar, potrivit art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală revizuirea poate fi

cerută în cazurile în care Curtea Constituțională a recunoscut drept

neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că, motivul revizuirii

prezentei cauze penale servește hotărârea nr. 22 din 27 iunie 2017 a Curții

Constituționale prin care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi ale art. 328 alin. (1) din Codul penal și anume a fost declarată

neconstituțională sintagma din art. 328 alin. (1) Cod penal „interese publice sau”,

sintagmă și prevedere a articolului incriminat inculpatului Țolov Stepan.

Prin urmare, potrivit art. 463 alin. (1) Cod de procedură penală, rejudecarea

cauzei după admiterea revizuirii se face conform regulilor de procedură privind

judecarea în primă instanță.

Astfel, instanța de apel, în cazul în care a găsit întemeiată cererea de revizuire,

urma să adopte mai întâi o încheiere de admitere a cererii de revizuire, iar ulterior

8

urma să procedeze la examinarea cauzei conform regulilor de procedură privind

judecarea în primă instanță potrivit limitelor cererii de revizuire.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează, că instanța de apel

contrar celor sus-expuse și ignorând prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală, a adoptat o hotărâre nemotivată și neîntemeiată, motiv pentru care decizia

instanței de apel urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță, deoarece erorile constatate nu pot fi corectate de către instanța de

recurs.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, conducându-se de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și limitele

acesteia, urmează să țină cont de motivele expuse supra care au servit drept temei

de casare a deciziei adoptate, să verifice minuțios, cu respectarea prevederilor

art. 414 și 419 Cod de procedură penală, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și

să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 12 iunie 2018 privindu-l pe Țolov Stepan XXXXX, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 28 martie

2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

9

26 februarie 2019 Dosar nr. 1ra-20/2019

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Timofti Vladimir

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-l pe Țolov Stepan XXXXX.

februarie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casată total decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 12 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe Țolov Stepan XXXXX,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

am propus o altă soluție în baza art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, de admitere a recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casarea totală a deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 12 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe Țolov Stepan

XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei Cahul /sediul Taraclia/ din 26 martie

2018, prin care s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.

introductivă și în pct. 1-12 a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 26 februarie 2019, nr. 1ra-20/2019, în prezenta cauză.

procedurii prevăzute de art. 460 alin. (61) Cod de procedură penală, potrivit căruia,

dacă se constată existența temeiului prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de

procedură penală, instanța de judecată admite prin încheiere cererea și rejudecă cauza

potrivit regulilor de procedură privind judecarea în prima instanță, ce nu s-a respectat

în prezenta speță.

4.1. În continuare, consider că Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie

2017, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin.

(1) Cod penal (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu), prin care a fost

declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului

328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, nu

influențează soluția în privința lui Țolov Stepan, precum și hotărârile adoptate în

prezenta speță. Totodată, s-a demonstrat că acțiunile lui Țolov Stepan nu poartă doar

un caracter abstract, fiind demonstrat cu certitudine faptul, că prin aceste acțiuni au

fost cauzate daune în proporții deosebit de mari Bugetului Public Național, intereselor

statului, fiind cauzat un prejudiciu material efectiv statului, ca rezultat a imposibilității

rambursării impozitelor pentru asigurarea achitării cărora a și fost aplicat sechestrul

asupra conturilor bancare.

10

Mai mult, în sentință (f.d. 103, vol. V) este corect indicat că lui Țolov Stepan nu i

s-a înaintat învinuirea cu definiția generală și neclară, dar i s-a incriminat cauzarea

daunelor considerabile, soldate cu urmări grave, prejudiciul cauzat prin infracțiune

Bugetului Public Național, adică statului, ce constituie 4527200 lei și este în proporții

deosebit de mari.

alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, de admitere a recursului ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casarea

totală a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 iunie 2018, în cauza

penală privindu-l pe Țolov Stepan XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Cahul /sediul Taraclia/ din 26 martie 2018, prin care s-a respins cererea de revizuire ca

inadmisibilă, dar nu am fost susținut de ceilalți judecători.

Judecător Timofti Vladimir

11