1ra-628/19 — Art. 287 alin. 2 lit. b; 349 alin. 1/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 25 aprilie 2018, Baxanean Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 349 alin. (11) Cod penal - închisoare pe termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor a fost stabilit lui Baxanean Nicolae pedeapsa definitivă de 1 (unu) an 3 (trei) luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. 1 Bescorovainîi Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoare aplicată lui Bescorovainîi Vladislav pe termen de proba de 2 (doi) ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a stabilit că, inculpații Baxanean Nicoale și Bescorovainîi Vladislav, la 24.04.2016 în jurul orei 03.30 min., împreună cu Ganenco Anatolie, Parapir Grigore și alte persoane în privința cărora urmărirea penală este disjunsă, aflându-se în fața disco barului „Old Sity”, amplasat în or. Călărași str. Eminescu, din intenții huliganice, fără careva motive întemeiate, încălcând grosolan ordinea și liniștea publică, prin participație le-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Pitușcan Ion, Lupu Gheorghe, Caraman Anton și Gore Vladislav, cauzându-le lui Caraman Anton conform raportului de expertiză medico-legală nr. 91D din 17.05.2016 vătămări corporale ușoare sub formă de plagă cu edem al țesuturilor moi și hemoragie în regiunea mucoasei buzei de sus, fractura dinților bilateral de jos, dintelui 2 din dreapta jos, lui Lupu Gheorghe conform raportului de expertiză medico-legală nr.100D din 24.05.2016 vătămări corporale neînsemnate sub formă de edem și plagă în regiunea buzei și plagă excoriată la genunchiul stâng și lui Pitușcan Ion conform raportului de expertiză medico-legală nr. 95D din 25.05.2016 vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoze și excoriații pe față spate și picioare. Acțiunile inculpaților Baxanean Nicoale și Bescorovainîi Vladislav au fost încadrate în drept în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Ulterior, inculpatul Baxanean Nicolae împreună cu Ganenco Anatolie la aceeași dată în jurul orelor 04.20, sau deplasat pe str. Eminescu din or. Călărași vizavi de „Moldtelecom” S.A., unde din nou au început un conflict cu alte persoane și la sosirea grupei operative compusă din colaboratorii de poliție din cadrul IP Călărași Beschier Tudor, Siculțan Ion, Rîpa Ion și Susarenco Ion, care se aflau în exercițiul funcției, i-au îmbrâncit, le-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele și i-au amenințat cu moartea și vătămarea corporală, în scopul sistării activității lor de serviciu Acțiunile inculpatului Baxanean Nicolae au fost încadrate în drept în baza art. 349 alin. (11) Cod penal - aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoanele cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane. 2

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 3.1. avocatul Tetelea Maria în numele inculpatului Bescorovainîi Vladislav, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Bescorovainîi Vladislav să fie achitat pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului, avocatul a indicat că ansamblul de probe cercetate și verificate în instanța de judecată, nu dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, motiv pentru care este inadmisibilă condamnarea acestuia și respectiv se impune achitarea lui pe motiv că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție, or sentința trebuie să se bazeze pe fapte veridice bine dovedite, care să nu provoace dubii. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanța de judecată nu a luat în considerație că Bescorovainîi Vladislav a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute 287 alin .(2) lit. b) Cod penal, pentru care legea penală prevedea (până la modificările în vigoare) pedeapsa cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani. 3.2. avocatul Antoci Maria în numele inculpatului Bescorovainîi Vladislav, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea acestuia pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului, avocatul a indicat că în acțiunile lui Bescorovainîi Vladislav nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate, totodată nu a fost dovedită intenția directă și cea indirectă a inculpatului pentru săvârșirea celor incriminate. Instanța de judecată a constatat că vinovăția inculpatului se confirmă prin materialele cauzei penale cercetate în ședința de judecată, enumerând probele prin care se presupune ca fiind dovedită infracțiunea incriminată, cu toate că nici una nu arată direct precum că Bescorovainîi Vladislav ar fi vinovat de cele pentru care a fost condamnat. Bescorovainîi Vladislav nu s-a eschivat de la urmărirea penală și nici de la examinarea cauzei în instanța de judecată deoarece nu a săvârșit acțiunile care i se incriminează. Apărarea a solicitat declararea nulă a actelor procesuale anexate la cauza penală deoarece acțiunile procesuale și actele procedurale emise au fost efectuate pe numele cet. Bezcaravainîi Vladislav, iar potrivit copiei buletinului de identitate persoana în cauză este Bescorovainîi Vladislav. 3.3. avocatul Petcu Dragomir în numele inculpatului Baxanean Nicolae, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitarea inculpatului pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului, avocatul a indicat: 3 - instanța de fond la soluționarea cauzei, a apreciat eronat toate circumstanțele importante ale pricinii, nu a dat apreciere corectă tuturor probelor invocate, declarațiilor părților vătămate, precum și a pus la baza sentinței de condamnare date neadmise ca probe într-un proces penal; - părțile vătămate declară că nu au fost lovite de către Baxanean Nicolae, în cazul dat nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, incriminate acestuia; - instanța de fond nu a atras atenția că Parapir Grigore a recunoscut faptele sale, adică că fiind în cadrul acelui grup de persoane a aplicat lovituri altei persoane. Acesta nu a confirmat că și Baxanean Nicolae a aplicat cuiva lovituri, or despre altercația între cele două grupuri a relatat și inculpatul Baxanean Nicolae, care nu a negat faptul prezenței sale, însă care nu a aplicat careva lovituri cu pumnii și picioarele părților vătămate; - martorii chemați la audieri în cadrul ședințelor de judecată din partea acuzării, în general nu au văzut acel conflict de lângă „Old Sity” și nu au putut relata instanței careva informații relevante; - instanța de fond a ignorat toate declarațiile date de părțile vătămate și martori în cadrul ședințelor de judecată, menționând în acest sens că acestea au fost modificate datorită unei influențe exterioare, fără a constata sau a sesiza organele de drept, care urmau să efectueze anumite investigații pentru a determina cu certitudine dacă asemenea influență ar fi avut loc; - cu referire la capătul de învinuire adusă lui Baxanean Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, din descrierea faptei incriminate și din constatarea instanței de judecată se atestă de fapt, că Baxanean Nicolae, aplicând lovituri cu pumnii și picioarele în colaboratorii de poliție, urma să fie pus sub învinuire în baza unei infracțiuni de o gravitate mai mare, or aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii și picioarele, aparent nu poate fi calificată drept o violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanelor; - părțile vătămate - colaboratorii de poliție Beschieru Tudor, Rîpa Ion, Siculțan Ion și Susarenco Ion, care declarau la urmărirea penală în unanimitate că au fost agresați fizic și amenințați cu moartea de către Baxanean Nicolae, oferă totuși declarații contradictorii, care în esență demonstrează artificialitatea acuzațiilor aduse inculpatului; - plângerea părții vătămate Lupu Gheorghe, nu a fost scrisă personal de către acesta, ci de către colaboratorul IP Călărași Susarenco Ion, care este și el parte vătămată în prezentul dosar, pe alt episod; - procesul-verbal de audiere a victimei Caraman Anton din 24.04.2016, a fost întocmit la Spitalul raional Călărași de către polițistul Rîpa Ion, care la fel este parte 4 vătămată în prezenta cauza penală și care a dat dovadă de un interes vădit în instrumentarea cauzei penale în privința învinuirii aduse lui Baxanean Nicolae. Caraman Anton a menționat că povestea iar polițiștii modificau cum doreau ei declarațiile, iar el nu le-a citit ci doar le-a contrasemnat; - Rîpa Ion, în cadrul audierii ca parte vătămată la urmărirea penală a declarat că a fost lovit cu pumnii și picioarele de către Baxanean Nicolae, ulterior în cadrul confruntării și deja în ședința de judecată din 20.03.2017, a explicat doar că a fost numit cu cuvinte necenzurate și amenințat de către acesta; - partea vătămată Susarenco Ion a declarat la ședința de judecată că ar fi fost lovit cu pumnii și cu picioarele, dar nu știe precis de către cine, însă la urmărirea penală a declarat că a fost lovit cu pumnii și picioarele, precum și îmbrâncit numai de către Baxanean Nicolae; - partea vătămată Siculțan Ion în ședința de judecată a declarat că nu a fost lovit sau amenințat cu moartea, ci doar a purtat discuții într-o parte cu o persoană. A mai declarat că au fost cuvinte necenzurate în adresa colaboratorilor din partea grupului de persoane, însă nu cunoaște dacă și din partea lui Baxanean Nicolae. De asemenea, a zis că au fost careva îmbrânceli între persoanele din grup și colaboratorii de poliție, însă nu cunoaște cine anume, pe când la urmărirea penală, acesta a declarat că a văzut cum Baxanean Nicolae a aplicat lovituri cu pumnii asupra polițiștilor Susarenco Ion și Beschieru Tudor; - instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare pe acest capăt de acuzare sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 06.03.2018, prin care alt coparticipant la infracțiune, Ganenco Anatolie, a fost condamnat în baza art. 349 alin. (11) Cod penal pentru aceeași faptă, iar fiind audiat în ședința de judecată după regulile audierii martorului (cauza a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală) a confirmat parțial îmbrânceala cu colaboratorii de poliție; - Baxanean Nicolae nu neagă faptul că ar fi existat niște neînțelegeri între un grup de persoane, printre care și el cu niște colaboratori a IP Călărași, însă acest conflict nu a trecut în careva acțiuni de aplicare a forței fizice sau de amenințarea cu aplicarea violenței asupra polițiștilor; - instanța de fond nu poate pune la baza sentinței de condamnare o altă sentință emisă unui alt coparticipant, care a recunoscut vina, or cele recunoscute de Ganenco Anatolie se referă doar la acțiunile sale în privința polițiștilor, nu demonstrează direct sau indirect acțiunile de aplicare a violenței nepericuloase față de aceștia aplicate de către alți participanți pe cauza dată și nu pot fi puse la baza acuzării înaintate lui Baxanean Nicolae; - instanța de judecată a declarat nule doar unele probe invocate de partea apărării, și anume audierea lui Caraman Anton și Gore Vladislav, celelalte solicitări ale 5 avocatului privind declararea altor probe ca fiind nule, au fost ignorate ceea ce contravine art. 394 Cod de procedură penală; - apărarea consideră că sunt inadmisibile și nu pot sta la baza sentinței probele din dosarul penal care au fost obținute cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor Codului de procedură penală, și anume: plângerea părții vătămate Lupu Gheorghe din 24.04.2016 care nu a fost scrisă personal de către aceasta; procesul-verbal din 23.05.2016 prin care a fost audiat partea vătămată Pitușcan Ion, în care acesta în prezența avocatului a declarat la finalul audierii că nu se consideră parte vătămată, refuză să fie examinat de medic, deoarece leziunile de pe corpul său au apărut în urma căderii libere, fapt confirmat de acesta și în ședința de judecată din 20.03.2016, la care acesta a mai adăugat că reprezentanții organelor de poliție a IP Călărași încercau să îl convingă să depună plângere împotriva lui Baxanean Nicolae; procesul-verbal de audiere a martorului minor Gore Vladislav, care a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal sau al pedagogului/ psihologului, ceea ce contravine art. 90, 91,109, 480-481 Cod de procedură penală. Mai mult ca atât, acest minor, ulterior fiind recunoscut deja ca parte vătămată și audiat la 23.05.2016, a declarat că nu a fost bătut de nimeni, aflându-se în prezența reprezentantului legal, Chitoroagă Elena, fapt confirmat de el și în ședința de judecată, unde a mai atras atenția instanței asupra faptului că organul de urmărire penală l-a impus să depună plângere și să spună că anume Baxanean Nicolae l-ar fi agresat fizic; - la individualizarea pedepsei aplicate față de Baxanean Nicolae, instanța nu a constatat nici o circumstanță atenuantă, cum ar fi prezența la întreținerea acestuia a trei copii minori. De asemenea, la stabilirea pedepsei cu închisoare, instanța a ignorat cerințele acuzatorului de stat, care în susținerile verbale a solicitat ca pedeapsă pentru inculpați, amenda penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, s-au respins apelurile declarate de către avocatul Tetelea Maria în numele inculpatului Bescorovainîi Vladislav și de către avocatul Antoci Maria în numele inculpatului Bescorovainîi Vladislav, ca nefondate. S-a admis apelul declarat de către avocatul Dragomir Petcu în numele inculpatului Baxanean Nicolae, s-a casat sentința în partea stabilirii și individualizări pedepsei inculpatului Baxanean Nicolae, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte potrivit căreia: Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa definitivă de 1 an 3 luni închisoare, stabilită lui Baxanean Nicolae pentru infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal, cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, dacă Baxanean Nicolae în 6 termenul de probațiune fixat nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii v-a îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În rest dispozițiile sentinței, au fost menținute. 4.1. Colegiul a constatat că instanța de fond a stabilit just starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar în privința învinuirii aduse și a adoptat corect soluția de condamnare a lui Baxanean Nicolae în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indici calificativi - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită și art. 349 alin. (11) Cod penal, după indicii calificativi - aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoanele cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane și a lui Bescorovainîi Vladislav în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Necătând la pozițiile susținute de către inculpați, instanța de apel a considerat că vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor incriminate este dovedită prin probele administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel, inclusiv declarațiile părților vătămate Caraman Anton, Pitușcan Ion, Lupu Gheorghe, Gorea Vladislav, Rîpa Ion, Susarenco Ion, Siculțan Ion, Beschier Tudor, martorilor Bulmaga Călin, Bulmaga Nicolae, Eremia Ion, Zota Dumitru, Nistor Vladislav, Adam Nicolae, cât și prin probele scrise cercetate de instanța de fond și verificate de instanța de apel. Din probele administrate de acuzatorul de stat instanța de apel a stabilit că între inculpați și părțile vătămate Pitușcan Ion, Lupu Gheorghe, Caraman Anton și Gore Vladislav a avut loc un conflict, într-un spațiu public - în fața disco barului „Old Sity”, amplasat în or. Călărași, str. Eminescu, acțiunile inculpaților caracterizându-se printr- o obrăznicie deosebită, încălcând grosolan ordinea publică și care au fost însoțite de aplicarea violenței fizice față de părțile vătămate. Instanța a apreciat că acțiunile inculpaților prin conținutul lor s-au deosebit prin obrăznicie deosebită, deoarece ei fiind în număr de patru persoane (în privința la două persoane cauza a fost dejungată și examinată în baza art.3641 CPP), au aplicat violența fizică față de Pitușcan Ion, Lupu Gheorghe, Caraman Anton și Gore Vladislav, care s- a materializat prin aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele. 7 În acest sens, instanța de apel a respins argumentele apelanților precum că prima instanță nu a constatat prezența elementelor infracțiunii în acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal față de părțile vătămate Pitușcan Ion, Lupu Gheorghe, Caraman Anton și Gore Vladislav, deoarece instanța de fond corect a reținut declarațiile acestor părți vătămate date la urmărirea penală ca fiind pertinente și concludente, deoarece în instanța de fond au negat totul în scopul de ai elibera pe inculpați de răspundere penală. Astfel, partea vătămată Gore Vlad în ședință de judecată a negat totul invocând că nu a fost lovit de nimeni și nu a văzut nici un conflict, pe când fiind audiat în cadrul urmăririi penale a declarat că „în apropierea gheretei pentru reparația telefoanelor mobile de culoare roșie, m-am întâlnit cu Baxanean Nicolae care m-a întrebat a cui sunt și m-a lovit cu palma peste față... alte persoane n- am văzut”. Aceste declarații coroborează cu cele ale părții vătămate Caraman Anton care deși în instanța de judecată a negat totul, totuși la urmărirea penală fiind audiat a descris detaliat incidentul care avut loc pe scările disco-barului cât și ulterior „...Valeriu Chihai i-a zis că nu-i place cum se uită la el după care l-a lovit cu piciorul în piept pe Lupu Gheorghe, după care restul persoanelor Ganenco Anatol, Nicolae Istrate, Baxanean Nicolae, Bescorovainîi Vlad, Parapir Grigore posibil și alte persoane au început să-i lovească pe Pitușcan Ion și pe Lupu Gheorghe timp de câteva secunde... în scurt timp au fugit în această direcție Lupu Gheorghe și Pitușcan Ion, iar după ei alergau Ganenco Anatol, Baxanean Nicolae, Bescorovainîi Vlad, Grigore Parapir si alte persoane... am văzut că în strada M. Eminescu din or. Călărași, lângă chioșcul de culoare roșie unde se repară telefoane mobile, Baxanean Nicolae, Bescorovainîi Vlad și încă câteva persoane îl loveau cu palmele peste fată pe rând pe Gorea Vlad... fără nici un motiv m-a lovit cu palma peste față provocându-mi dureri fizice”. Colegiul a fost solidar cu instanța de fond care a reținut că, atât partea vătămată Gorea Vlad cât și Caraman Anton indică direct la Baxanean Nicolae și Bescorovainîi Vladislav ca fiind participanți ai altercației în care au aplicat violența fizică, iar declarațiile lor coroborează între ele întrucât folosesc aceleași detalii concrete, date pe care colaboratorii de poliție nu aveau de unde să le cunoască în eventuala influențare asupra părților vătămate. Altercația între două grupuri de persoane este confirmată și de către Parapir Grigore, co-acuzat în baza art. 287 alin. (2) Cod penal în privința căruia urmărirea penală a fost încetată în baza Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, iar fiind audiat ultimul a recunoscut că la 24.04.2015 ora 03.00 era pe scările barului „Old City” cu Baxanean, Bescorovainîi, Istrati când a venit un grup de tineri cu care a avut un conflict care a trecut în bătaie, fiindcă erau mulți din ambele părți nu a văzut cine pe cine a lovit. 8 Colegiul a apreciat critic declarațiile inculpaților și a celorlalți martori care au declarat în instanța de fond precum că nu a avut loc nici o altercație pe scările disco- barului, iar leziunile părțile vătămate le-ar fi primit în urma căderii de pe scări, or aceste declarații sunt combătute prin raportul de expertiză medico-legală nr. 92 D din 13.05.2016 în privința lui Pitușcan Ion care a indicat că datorită faptului că leziunile sunt multiple și pe diferite părți ale corpului (față, cap, spate, picioare) se exclude formarea lor în urma căderii din poziție verticală și rapoartele de examinare medico- legală a lui Caraman Anton și Lupu Gheorghe, probe care coroborează cu declarațiile părților vătămate și martorilor depuse la urmărirea penală. Este de menționat că, incidentul a fost sesizat la poliție la 24.04.2016 ora 03.30 de către o persoană terță - Radu Ion care a indicat că în fața magazinului „Fidesco” „se bat niște persoane”, astfel martorul a fost în stare să aprecieze diferența dintre un simplu conflict verbal și o bătaie. Instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile martorilor Nistor Vladislav și Adam Nicolae care au indicat că nu a fost nici o bătaie în acea seară, având în vedere relațiile lor amicale cu inculpații și din motiv că acestea sunt combătute de celelalte probe, cât și prin rapoartele de examinarea medico-legale care confirmă existența leziunilor corporale. Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal, instanța a menționat că prin acțiunile lui Baxanean Nicolae, s-au periclitat în principal relațiile sociale cu privire la autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele cu funcție de răspundere, iar în plan secundar - relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a persoanei. Părțile vătămate Beschier Tudor, Siculțan Ion, Rîpa Ion și Susarenco Ion, la 24.04.2016 erau în exercițiul funcțiunii de menținere a ordinii publice și de combatere a criminalității, iar la ora 04.20, au primit informația 902, precum că în fața oficiului poștal din or. Călărași, se bat un grup de persoane. În acest context, Colegiul a reținut că părțile vătămate, Beschier Tudor, Saculțan Ion, Rîpa Ion și Susarenco Ion, sunt persoane cu funcție de răspundere, la momentul comiterii infracțiunii de către Baxanean Nicolae, aceștia activând în cadrul grupei operative a IP Călărași. Alegațiile părții apărării precum că declarațiile părților vătămate urmau a fi apreciate critic, Colegiul le-a apreciat ca nefondate, or declarațiile părților vătămate coroborează atât între ele și sunt completate cu rapoartele polițiștilor înregistrate în aceeași zi la IP Călărași în care sunt descrise aspecte despre incidentul mai sus arătat, cât și cu procesele verbale de confruntare dintre Baxanean Nicolae și polițiștii, unde ultimii și-au menținut declarațiile lor fiind consecvente pe tot parcursul procesului. 9 Colegiul a indicat că instanța de fond just a considerat dovedită în afara oricărui dubiu vinovăția lui Baxanean Nicolae în agresarea fizică a părților vătămate, or drept violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei se consideră vătămări neînsemnate sau aplicarea intenționată de lovituri ori săvârșirea altor acțiuni violente care au provocat dureri fizice. Acțiunile inculpatului de aplicare a violenței față de colaboratorul de poliție soldată cu cauzarea vătămărilor neînsemnate părților vătămate Beschier Tudor și Susarenco Ion, au fost efectuate cu scopul sistării activității de serviciu a părții vătămate. Colegiul a accentuat că prima instanță și-a întemeiat concluzia de condamnare a lui Baxanean Nicolae în baza art. 349 alin.(11) Cod penal pe totalitatea mijloacelor de probă cercetate în ședința de judecată, dezbătute și argumentate în actul de dispoziție a primei instanțe. Analizând probele administrate și cercetate de către instanța de fond și de apel, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării, Colegiul a constatat că vina inculpatului în cele incriminate s-a confirmat pe deplin și acțiunile lui corect au fost încadrate în baza art. 349 (11) Cod penal. Instanța de apel a reținut că pe parcursul judecării cauzei nu s-au constatat circumstanțe care ar provoca dubii în veridicitatea declarațiilor părților vătămate, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești dânșii au dat aceleași declarații. Referitor la argumentul apărării precum că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea procedurii, instanța a menționat că la terminarea urmăriri penale, când inculpatul a făcut cunoștință cu materialele cauzei, nu a fost invocată nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că atât inculpatul cât și avocatul său au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. Potrivit art. 64-66 Cod de procedură penală, bănuitul, învinuitul, inculpatul la fiecare fază a urmăririi penale sau a judecării cauzei dispune de un șir de drepturi și obligații. Conform art. 64 alin. (2) pct. 19) Cod de procedură penală, învinuitul a avut dreptul să atace, în modul prevăzut de lege, acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală. Acest drept, conform pct. 27 alin. (2) art. 66 Cod de procedură penală, i s-a păstrat și la etapa când a avut calitatea de învinuit, după care și inculpat. Astfel, atât inculpatul cât și apărătorul său, nu au atacat cu plângeri, în modul stabilit de lege, actele emise de organul de urmărire penală, prin urmare, s-a constatat pierderea dreptului procesual. Referitor la nulitatea actelor procedurale în temeiul art. 251 Cod de procedură penală în partea numelui inculpatului Bescorovainîi Vladislav, Colegiul a reținut că în speța dată circumstanțele privind greșelile numelui participanților la proces nu duc la 10 nulitatea actelor juridice, ci sunt chestiuni ce urmează a fi înlăturate de instanța de judecată prin prisma art. 249 Cod de procedură penală, astfel Colegiul a corectat această eroare în decizia sa. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Bescorovainîi Vladislav, Colegiul a constatat că instanța de fond just și întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, fiind luate în considerație dispozițiile art.7, 61 și art. 75 Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și corijare a infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținându-se cont de gravitatea faptei penale și consecințele survenite, numindu-i acestuia o pedeapsă echitabilă în limitele legii. Nu au fost reținute afirmațiile avocatului precum că în privința inculpatului urma a fi aplicată o pedeapsă sub formă de amendă, deoarece pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin infracțiune. Cu privire la individualizarea modului de executare al pedepsei în privința lui Baxanean Nicolae, Colegiul a atestat că prima instanță nu a motivat soluția privind dispunerea executării reale a pedepsei sub formă de închisoare, or concluziile instanței în acest sens sunt concluzii generale ce rezultă din prevederile art. 61 Cod penal, însă concluziile instanței urmau a fi raportate nemijlocit la circumstanțele reale ale cauzei și circumstanțele care caracterizează personalitatea lui Baxanean Nicolae. Astfel, Colegiul a constatat că instanța de fond nu și-a motivat soluția de individualizare a pedepsei sub aspectul executării acesteia și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept. Colegiul a constatat că la stabilirea și aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de fond nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și art. 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, au permis instanței de apel stabilirea în privința lui Baxanean Nicolae a unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, or modalitatea de executare aleasă de prima instanță și stabilită inculpatului nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere faptele comise, urmările produse, personalitatea inculpatului și situația familială a acestuia. În contextul circumstanțelor expuse, Colegiul a constatat că situația inculpatului Baxanean Nicolae permite instanței de a concluziona că dânsul nu prezintă pericol pentru societate și izolarea lui de societate nu este o măsură necesară și echitabilă în coraport cu personalitatea sa și fapta comisă, ținându-se cont și de faptul că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de 11 neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, or pronunțarea unei hotărâri de condamnare constituie un avertisment sever pentru inculpat, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei - perioadă determinată de timp în care va fi supravegheat comportamentul inculpatului, constituie o măsură adecvată care va duce la îndreptarea inculpatului, rolul de constrângere și scopul pedepsei penale putând fi realizate în această modalitate. Prin urmare, Colegiul a ajuns la concluzia ca în conformitate cu art. 90 Cod penal, să dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată în privința lui Baxanean Nicolae, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Împotriva deciziei instanței de apel recursuri ordinare au declarat: 5.1. procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, doar în partea admiterii apelului declarat de către avocatul Dragomir Petcu și individualizării pedepsei penale în privința lui Baxanean Nicolae, cu menținerea în această parte a sentinței instanței de fond. În motivarea recursului procurorul indică că instanța de apel, cu toate că a reținut că Baxanean Nicolae vina în cele incriminate nu a recunoscut, anterior a fost judecat pentru comiterea mai multor infracțiuni, a constatat existența stării de recidivă, totuși pronunță decizie prin care dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului. Nu există nici o premisă de a considera că o pedeapsă condiționată va fi în stare să contribuie la corectarea inculpatului Baxanean Nicolae, în condițiile în care condamnările anterioare, inclusiv la pedepse privative de libertate nu au fost în stare să realizeze scopurile pedepsei penale. Astfel, instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului, a ignorat prevederile art. 75 Cod penal, prin urmare pedeapsa stabilită nu va duce la corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept. Recurentul consideră că instanța de fond, stabilind pedeapsa lui Baxanean Nicolae a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 Cod penal, potrivit cărora pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, motiv pentru care solicită instanței de recurs menținerea sentinței instanței de fond în această parte. 5.2. inculpatul Bescorovainîi Vladislav și avocatul acestuia, Antoci Maria, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Bescorovainîi Vladislav. În susținerea recursului se indică că instanța de apel în motivarea deciziei sale face trimitere la declarațiile părților vătămate, însă nici una din părțile vătămate audiate nu a indicat precum că Bescorovainîi Vladislav a participat la acțiunile care i-au fost 12 incriminate. La fel, nici un martor din cei audiați nu a indicat direct că Bescorovainîi Vladislav ar fi fost implicat în conflictul din seara cu pricina. Instanțele de fond au dat o apreciere eronată tuturor circumstanțelor cauzei, nu au dat o apreciere corectă și obiectivă tuturor probelor speței și ca consecință a fost condamnat Bescorovainîi Vladislav pentru faptă necomisă de el. 5.3. Pe marginea recursului declarat de către procuror, referință depune avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului Baxanean Nicolae, prin care se solicită declararea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, apărarea considerând că concluziile instanței de apel în partea individualizării pedepsei stabilite lui Baxanean Nicolae sunt conforme scopului legii penale și principiilor individualizării răspunderii și pedepsei penale.

Judecând recursurile ordinare și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul declarat de către inculpatul Bescorovainîi Vladislav și avocatul acestuia, Antoci Maria, urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către procuror necesită a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii atacate, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Baxanean Nicolae, și menținerea sentinței primei instanțe în această parte, deoarece apelul a fost greșit admis, din următoarele considerente. Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) ai aceleiași norme prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmite instanței de apel, sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost calificată corect, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost aplicate corect, și hotărârea adoptată trebuie să conțină răspuns la toate motivele invocate. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Bescorovainîi Vladislav și avocatul acestuia, Antoci Maria, Colegiul reține că potrivit acestuia, recurenții invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală indicând că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă potrivit solicitării de achitare a inculpatului Colegiul deduce că motivele recursului de fapt se încadrează în pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara 13 erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă Colegiul consideră că temeiul respectiv, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Din start, se evidențiază că recursul declarat este unul insuficient de motivat, recurenții criticând de fapt aprecierea probelor administrate la caz, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei. Colegiul consideră că la soluționarea cauzei în privința lui Bescorovainîi Vladislav, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate aspectele, probele prezentate de părți, verificându-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor și în mod întemeiat a emis decizia prin care a menținut sentința de condamnarea acestuia în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța a stabilit că acuzarea a prezentat probe pertinente și concludente care în ansamblu cu circumstanțele cauzei, dovedesc vinovăția lui Bescorovainîi Vladislav în comiterea infracțiunii imputate și printr-o apreciere justă a acestora, corect a concluzionat asupra vinovăției acestuia în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează că starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de apel, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate. Deși se invocă că Bescorovainîi Vladislav nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile respective nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în cele imputate. De asemenea, din conținutul recursului declarat, se evidențiază că autorii critică aprecierea probelor administrate la caz, pe când acest lucru ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare, mai mult ca atât, temeiul invocat nu se încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa sunt juste iar criticile recurenților nu constituie temeiuri de a răsturna 14 situația în prezenta cauză în privința inculpatului Bescorovainîi Vladislav, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că argumentele invocate de către inculpat și avocatul acestuia în recurs sunt neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil respingerea acestuia ca inadmisibil cu menținerea deciziei instanței de apel în privința lui Bescorovainîi Vladislav. Cu referire la recursul declarat de către procuror, Colegiul îl consideră ca fiind întemeiat, și urmează a-l admite din următoarele considerente. Potrivit sentinței instanței de fond, Baxanean Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, sub formă de 1 an 3 luni închisoare. Sentința respectivă a fost contestată cu apel de către avocatul Petcu Dragomir în numele inculpatului Baxanean Nicolae, prin care s-a solicitat achitarea inculpatului. Examinând cauza, instanța de apel a considerat necesar de a casa sentința în partea stabilirii și individualizării pedepsei inculpatului, adoptând o soluție nouă, prin care în privința lui Baxanean Nicolae au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal, însă Colegiul consideră că decizia atacată este contrară prevederilor art. 417 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală, deoarece nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării concluziei date. Instanța de recurs reține că în recursul declarat procurorul indică netemeinicia în ce privește aplicarea pedepsei mai blânde inculpatului, necontestând încadrarea juridică a acțiunilor acestuia. Astfel, Colegiul constată că și-a găsit confirmare temeiul de drept invocat de procuror și anume, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce duce la casarea acesteia în partea contestată, cu menținerea în această parte a sentinței primei instanțe, reieșind din următoarele: Din textul deciziei contestate se observă că, instanța de apel la baza soluției sale pune faptul că inculpatul nu prezintă pericol pentru societate iar izolarea lui de societate nu este o măsură necesară și echitabilă în coraport cu personalitatea acestuia și fapta comisă, cu toate că până la mențiunea respectivă a reținut că Baxanean Nicolae atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată vina în comiterea celor incriminate nu a recunoscut, anterior a fost judecat pentru comiterea mai multor infracțiuni, fiind constatată și starea de recidivă. Astfel, se remarcă că instanța de apel nu a dat o motivare corespunzătoare soluției adoptate, prin prisma prevederilor art. 61, 75 Cod penal. 15 În cazul dat, Colegiul lărgit consideră că, soluția instanței ierarhic inferioare este una pripită și nejustificată, deoarece pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială. Articolul 75 Cod penal, stipulează criteriile generale de individualizare a pedepsei prin care se înțeleg cerințele stabilite de lege de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Una din prerogativele instanței judecată este să aprecieze că scopul pedepsei penale poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia și în baza art. 90 Cod penal poate suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea acesteia, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. Deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se corecta fără executarea efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a întemeiat convingerea ei, lucru neefectuat de către instanța de apel. În același timp, la adoptarea sentinței instanța de fond având în vedere circumstanțele cauzei, corect a considerat că doar izolarea de societate va reprezenta un remediu echitabil corecției și reeducării inculpatului, stabilind în privința acestuia pedeapsă rezonabilă de 1 an 3 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, or la momentul comiterii infracțiunilor, Baxanean Nicolae era în prezența stării de recidivă. Totodată, instanța a mai ținut cont că inculpatul vina nu a recunoscut, nu s-a căit de cele comise, părțile vătămate au fost influențate în vederea modificării declarațiilor, că infracțiunea săvârșită în privința colaboratorilor de poliție a fost comisă în prezența mai multor persoane, inculpatul demonstrându-și public disprețul față de autoritățile statului și normele de conviețuire socială. 16 Pe cale de consecință, Colegiul lărgit reține că, pedeapsa aplicată lui Baxanean Nicolae de către prima instanță este una echitabilă, care impune lipsuri și restricții ale drepturilor acestuia, proporționale cu gravitatea infracțiunilor săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale. Or, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficient nici pentru corectarea inculpatului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Astfel, din examinarea condițiilor în care instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința inculpatului, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate din care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde. Prin urmare, instanța de recurs consideră că pedeapsa stabilită lui Baxanean Nicolae de prima instanță corespunde prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, iar hotărârea dată fiind una întemeiată. În atare circumstanțe, instanța de apel greșit a admis apelul apărării și prin pronunțarea unei noi hotărâri a comis o eroare la stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în lipsa cărorva motive clare și legale pe care se întemeiază soluția. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Baxanean Nicolae, cu menținerea sentinței primei instanțe în această parte, deoarece apelul a fost greșit admis

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge recursul ordinar declarat de către inculpatul Bescorovainîi Vladislav și avocatul acestuia, Antoci Maria, ca inadmisibil. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, în cauza penală în privința lui Baxanean Nicolae și Bescorovainîi Vladislav, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Baxanean Nicolae, pe motiv că apelul a fost greșit admis, și menține în această parte sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 25 aprilie 2018, potrivit căreia: lui Baxanean Nicolae, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă: 17 - în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - închisoare pe termen de 1 (unu) an cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 349 alin. (11) Cod penal - închisoare pe termen de 6 (șase) luni cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor, lui Baxanean Nicolae i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 1 (unu) an 3 (trei) luni închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării sentinței lui Baxanean Nicolae urmează a fi calculat din momentul reținerii cu includerea în aceasta a perioadei aflării lui în stare de arest preventiv, de la 16.05.2016 până la 31.05.2016. În rest, se mențin dispozițiile hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 16 aprilie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Maria Ghervas Dumitru Mardari 18