1ra-630/2019 — art. 222 alin. 1 CP

1ra-630/2019 — art. 222 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-630/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, declarate de partea vătămată Zinovia

Magurean și de avocatul Placinta Grigorii în numele inculpatului

Iacub Ghenadie XXXXX

Termenul de examinare

în instanța de fond: 27.10.2017 - 14.05.2015,

în instanța de apel: 08.06.2018 - 13.11.2018,

instanța de recurs: 07.02.2019 - 13.03.2019,

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 222 alin. (1)

Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Acțiunea civilă înaintată de Magurean Zinovia a fost respinsă ca

neîntemeiată.

că, în perioada cuprinsă între 24 aprilie - 21 mai 2017, aflându-se pe teritoriul

cimitirului din s. XXXXX , r-nul XXXXX , având scopul profanării mormântului

unde este înhumat XXXXX XXXXX , fiind conștient de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale și urmările survenite, exprimate prin încălcarea normelor

conviețuirii sociale și morale, manifestând lipsă de respect față de memoria celui

1

decedat și dându-și seamă că prin acțiunile sale profanează mormântul lui, a

răsturnat și deteriorat monumentul de pe mormântul defunctului.

Acțiunile lui au fost încadrate în baza art. 222 alin. (1) Cod penal, după

indicii - profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unui monument funerar.

Fiind audiat în ședința de judecată, inculpatul nu a recunoscut vina și a

declarat că cu Magurean Zinovia este în relații ostile, însă nu a comis fapta

imputată.

Martorul Dabija Ludmila, a relatat în ședință că, la 02 mai 2017, în jurul

orelor 2100 - 2200, a mers de una singură la mormântul fiicei defuncte, unde s-a

aflat în jur de o oră. Când a dorit să plece, a auzit zgomote și o lovitură similară

cu cea de fier. Înaintând pe cărarea din cimitir, s-a dosit la un moment după un

brad ca să vadă ce zgomote de fapt se auzeau. În acea clipă, îl recunoscu pe Iacub

Ghenadie, care lovea în mormântul lui XXXXX XXXXX r și înjura.

Potrivit procesului-verbal de audiere a martorului din 23 iulie 2017, Dabija

Ludmila a indicat că, la începutul lunii mai 2017, în jurul orei 2200, s-a dus la

mormântul fiicei sale. La o distantă de aproximativ 50 m, se află și mormântul lui

XXXXX XXXXX . A auzit cum la mormântul respectiv s-a auzit un zgomot

puternic, mai multe lovituri cu ceva tare peste piatră și metal. Tot atunci, a auzit

din direcția respectivă un glas de bărbat, care se adresa defunctului cu cuvinte

necenzurate în timp ce lovea. L-a recunoscut după voce pe Iacub Ghenadie, care

aproximativ 20 minute s-a aflat în preajma mormântului lui XXXXX XXXXX .

După, Iacub Ghenadie s-a îndreptat spre poarta centrală, ieșind pe poarta

secundară a cimitirului.

Acuzarea a fost susținută doar pe baza unor probe tangențiale, care nu sau

confirmat, și presupuneri ale martorului Dabija Ludmila, care este necesar de a le

aprecia critic, deoarece au un caracter contra și nu s-au confirmat prin alte probe.

Astfel, de către partea acuzării nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii imputate.

În consecință, este dovedit că lipsește faptul infracțiuni și în aceste

circumstanțe, inculpatul urmează a fi achitat.

solicitând casarea sentințe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza de art. 222 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare. În

conformitate cu art. 85 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 5 ani și 3 luni

închisoare, cu executare, și cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de

partea vătămată.

Apelantul a invocat că vinovăția inculpatului a fost confirmată pe deplin

prin probele cercetate.

Astfel, martorul Dabija Ludmila a declarat că la 02 mai 2017, în jurul orelor

2100 - 2200, în timp ce se afla în cimitir, l-a recunoscut pe Iacub Ghenadie, care

lovea cu palma în mormântul lui Măgureanu Igor și înjura.

Totodată, instanța nu a ținut cont de motivul comiterii infracțiunii, că

inculpatul și familia Măgurean sânt în relații ostile, fapt confirmat prin

declarațiile părții vătămate Măgurean Zinovia și martorului Măgurean Andrei.

2

Mai mult, anterior inculpatul a fost sancționat contravențional pe motiv că

la 24 aprilie 2017 s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa lui Măgurean

Zinovia în timp ce se afla în cimitirul din s. XXXXX , r-nul XXXXX , și a stins

țigara de monumentul instalat la mormântul lui Măgurean Igor, fapt confirmat

prin declarațiile martorului Moroz Olga.

Astfel, instanța de fond, la judecarea cauzei, nu a apreciat la justa valoare

probele prezentate de partea acuzării, care au fost incluse în rechizitoriu și

examinate în ședința de judecată, nu a luat în considerație forța probatorie și

coroborarea circumstanțele de fapt ale cauzei.

3.1. A declarat apel și partea vătămată Măgurea Zinovia, solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie de condamnat, cu

admiterea integrală a acțiunii civile.

Apelanta a indicat că, partea acuzării a prezentat suficiente probe care

demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

13 noiembrie 2018, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunță o nouă

hotărâre.

Iacub Ghenadie a fost condamnat în baza art. 222 alin. (1) Cod penal la 1

an închisoare.

În temeiul art.85 alin. (1) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei

aplicate conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 2 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Măgurean Zinovia prejudiciul

material în mărime de 21.140 lei.

Instanța de apel a constatat că, inculpatul Iacub Ghenadie, în perioada

cuprinsă între 24 aprilie - 21 mai 2017, aflându-se pe teritoriul cimitirului din s.

XXXXX , r. XXXXX , având scopul profanării mormântului unde este înhumat

XXXXX XXXXX XXXXX , fiind conștient de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și urmările survenite, exprimate prin încălcarea normelor

conviețuirii sociale și morale, manifestând lipsă de respect față de memoria celui

decedat și dându-și seamă că prin acțiunile sale profanează mormântul lui, a

răsturnat și deteriorat monumentul instalat.

Instanța de apel a reținut că, în ședința instanței de apel inculpatul a declarat

că nu recunoaște vina.

Totodată, vinovăția lui este integral dovedită prin probele administrate,

cercetate în ședința instanței de apel.

Astfel, partea vătămată Magurean Zinovia, a indicat că inculpatul i-a

comunicat că este de acord să-i achite cheltuielile ce țin de renovarea

monumentului, numai să nu fie condamnat la privațiune de libertate, este invalid

de gradul - I, se află în relații ostile. Inculpatul anterior a fost judecat, a vrut să-i

dea foc la casă, de două ori a dorit s-o omoare cu toporul. La 24 aprilie 2017,

mormântul fiului era întreg, iar la începutul lunii mai, ambele monumente ale

fiului XXXXX XXXXX au fost distruse. De blajini, lumea i-a comunicat că

3

inculpatul a profanat mormântul fiului ei cu o țigară, rostind injurii la adresa ei și

a mormântului fiului său. Platonenco Elena i-a povestit că, tot în aceiași zi,

inculpatul a arunca cu vin peste mormântul fiului ei. A solicitat să fie încasat de

la inculpat suma de 21.140,00 lei pentru prejudiciul adus monumentului care era

confecționat din marmură și care a fost distrus.

Martorul Dabija Ludmila, a indicat că susține declarațiile date în cadrul

instanței de fond și urmăririi penale, că pe inculpat l-a recunoscut după voce,

acesta înjura în timp ce aplica lovituri în mormântul lui XXXXX XXXXX .

Ca probe sunt și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 24 mai

2017, foto-tabelele la acesta, prin care a fost cercetat locul comiterii faptei, unde

a fost depistat monumentul deteriorat; procesul-verbal de verificare a declarațiilor

la fața locului din 06 august 2017, foto-tabelul la acesta, potrivit cărui Dabija

Ludmila a arătat cum s-au petrecut evenimentele în cimitir, când a văzut și auzit

inculpatul cum profana mormântul respectiv.

Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 222 alin.

(1) Cod penal, ca profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unui

monument funerar.

La stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 85 Cod penal, că

inculpatul a comis o infracțiune ușoară, are antecedente penale, este divorțat, nu

este încadrat în câmpul muncii, nu au fost reținute circumstanțe atenuante sau

agravante, concluzionând a-i aplica pedeapsa cu închisoare.

Or, condamnările anterioare, urmau să-l convingă pe inculpat despre

necesitatea corijării comportamentului și încetării conduitei infracționale. Dar, și-

a continuat activitatea ilegală, prin ce a demonstrat că nu a apreciat șansa ce i s-a

dat anterior de a se reeduca, nu a conștientizat prejudiciabilitatea acțiunilor sale

și importanța valorilor sociale lezate.

Deci, scopul legii penale în speța dată poate fi atins doar prin aplicarea unei

pedepse privative de libertate, care ar atinge scopul de reeducare a inculpatului,

dar și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței de achitare, deoarece fapta nu a

fost săvârșită de inculpat.

Recurentul a indicat că martorul Dabija Ludmila a făcut declarații

contradictorii, a numit mai multe persoane cu care s-a aflat ziua în cimitir și cărora

le-a povestit precum că le-a văzut noaptea pe Iacub Ghenadie în cimitir. Nici una

din persoanele numite nu a fost audiată să confirme cele relatate.

Martorul Dabija Ludmila a declarat că aflându-se în cimitir a auzit cum

cineva lovea cu un corp în metal pe când monumentul era din beton. Mai mult,

instanța de fond a menționat că dacă inculpatul a lovit în monumentul de beton

trebuia să existe careva așchii de beton adică, careva urme de lovituri. Atât din

procesul-verbal de cercetare la fața locului cât și din fotografii este evident că

monumentul este rupt în trei bucăți și nu persistă careva urme că a fost lovit.

4

În cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că între inculpat și

familia Măgurean există o relație ostilă, ultimii se străduie prin orice metodă să

se răzbune pe el. Asemenea lucru s-a întâmplat și în cazul când ultimul a fost

condamnat de către instanța de apel din 02 decembrie 2015, în baza art. 152 alin.

(2) lit. c) Cod penal, pentru pricinuirea vătămări corporale medii unchiului său,

iar în acel caz martori au fost familia Măgureanu.

5.1. La 18 februarie 2019, a declarat recurs ordinar și partea vătămată

Măgurean Zinovia, care a solicitat aplicarea în privința inculpatului a unei

pedepse conform legii.

Apelanta a indicat că, inculpatul și-a recunoscut vinovăția și este de acord

să-i achite cheltuielile ce țin de renovarea monumentului, numai să nu fie

condamnat la privațiune de libertate.

nominalizate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din

următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens.

Însă, în recursul avocatului Placinta Grigorii, în pofida prevederilor

enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori

de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 din

decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește

condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de

recurent.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce nu îndeplinește cerințele legale de conținut, recursul

avocatului Placinta Grigorii urmează a fi declarat inadmisibil.

5

În al doilea rând, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3)

și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul

ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la

sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1),

338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță

public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal.

Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile.

Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința

de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se

expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 13 noiembrie 2018,

în prezența părții vătămate Măgurean Zinovia, comunicând că decizia motivată

va fi pronunțată pe 13 decembrie 2018. La data respectivă, pronunțarea a fost

amânată pentru 27 decembrie 2018, fapt realizat la această dată și consemnat în

respectivul proces-verbal, în lipsa acestora, părții vătămate fiindu-i înmânată o

copie de pe hotărârea motivată (f.d. 203).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 27 decembrie

2018, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la

sfârșitul zilei de 28 ianuarie 2019.

Totodată, recursul ordinar al părții vătămate a fost înregistrat la Curtea

Supremă de Justiție la 18 februarie 2019, adică peste termenul prevăzut de lege

(vol. II f.d. 217, pct. 5.1. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța

de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede

repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula

termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin.

(2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea

unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia

impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut,

are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este declarat peste termen.

Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar al părții

vătămate urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1), 2), alin. (3)

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

6

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Placinta Grigorii,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie

2018, în privința inculpatului Iacub Ghenadie XXXXX, pe motiv că nu

îndeplinește cerințele legale de conținut.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Zinovia

Magurean, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 noiembrie 2018, în privința inculpatului Iacub Ghenadie XXXXX, deoarece

este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 12 aprilie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7