1r-4/2019 — art. 34 alin. 4 CPP

Dosarul nr. 1r-4/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 04 aprilie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor a judecat, în ședință publică, recursul declarat de inculpatul Tatarciuc Victor, prin care se solicită casarea încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019 privind aplicarea amenzii judiciare. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. În ședință s-au prezentat: Procurorul Suvac Nicolae, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului, cu menținerea încheierii contestate. Inculpatul Tatarciuc Victor, care s-a pronunțat pentru admiterea recursului.

A C O N S T A T A T: 1. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, a fost declarată inadmisibilă cererea de recuzare a judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, judecătorilor completului instanței de apel și a grefierului, înaintată de către inculpatul Tatarciuc Victor, din motiv că este înaintată în mod repetat, cu rea credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul penal. Față de inculpatul Tatarciuc Victor a fost aplicată amenda judiciară în mărime de 25 unități convenționale, echivalentul a 1250 lei. 2. Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, inculpatul Tatarciuc Victor a contestat-o cu recurs, solicitând casarea acesteia în partea aplicării în privința sa a amenzii judiciare, ca fiind ilegală.

În argumentarea recursului menționează, că potrivit prevederilor art. 201 alin. (1) Cod de procedură penală, amenda judiciară este o sancțiune bănească aplicată de către instanța de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. Susține recurentul, că el nu a încălcat niciodată măsurile instanței de judecată cu privire la respectarea ordinii ședinței de judecată, s-a supus 1 dispozițiilor președintelui ședinței de judecată și nu a fost îndepărtat din sala de judecată în conformitate cu prevederile art. 334 alin. (2) Cod de procedură penală. Menționează că cererea de recuzare depusă la 25 februarie 2019, a fost examinată în lipsa sa și a avocatului său, cu încălcarea prevederilor art. 319 alin. (1), (4), (6) Cod de procedură penală, deoarece nu a fost citat în modul corespunzător.

Respectiv, în opinia recurentului, cererea de recuzare din 26 februarie 2019, a fost depusă cu scopul ca aceasta să fie examinată în prezența sa și a avocatului, pentru a i se oferi dreptul de a se expune în mod public. Mai invocă recurentul, că prevederile art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, la care a făcut referire instanța, prevăd aplicarea amenzii către parte în procesul penal, în condițiile Codului de procedură penală, adică în conformitate cu cerințele art. 334 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevăd sancțiunea – îndepărtarea inculpatului din sala de judecată, însă nu și amenda judiciară. Consideră recurentul că soluția instanței de judecată cu privire la aplicarea amenzii judiciare în privința sa este ilegală.

În drept, recurentul face referire la temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 1), 3), 4), 5), 6) Cod de procedură penală. 3. Judecând recursul pe baza materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal conchide asupra respingerii acestuia, ca nefondat, reieșind din următoarele considerente. Conform art. 437 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs hotărârile penale pentru care legea prevede această cale de atac. În conformitate cu prevederile art. 448 Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs.

Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Conform art. 449 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul, instanța respinge recursul, menținând hotărârea atacată dacă recursul este nefondat, precum și dacă hotărârea atacată este întemeiată. Reieșind din conținutul art. 201 alin. (1) Cod de procedură penală, amenda judiciară este o sancțiune bănească aplicată de către instanța de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. Totodată, în conformitate cu prevederile alin. (4) al aceluiași articol, se sancționează cu amendă judiciară următoarele abateri: pct. 1) neîndeplinirea de către orice persoană prezentă la ședința de judecată a măsurilor luate de către președintele ședinței în conformitate cu cerințele art. 334; pct. 8) alte abateri pentru care prezentul cod prevede amenda judiciară.

Din conținutul art. 334 alin. (1) Cod de procedură penală, rezultă că președintele ședinței de judecată veghează asupra menținerii ordinii și solemnității ședinței, fiind în drept de a lua măsurile necesare în acest scop. 2 În conformitate cu prevederile art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, în cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare, instanța care soluționează cauza poate aplica față de persoana vinovată o amendă judiciară în condițiile prezentului cod. După cum rezultă din materialele cauzei, Colegiul penal atestă, că în procedura Curții de Apel Chișinău se află spre examinare cauza penală în privința lui Tatarciuc Victor, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

La 25 februarie 2019, inculpatul Tatarciuc Victor a depus cerere de recuzare judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, judecătorilor completului instanței de apel și grefierului. Prin încheierea din 26 februarie 2019, completul de judecată în următoarea componență: Pleșca Ion, Negru Maria și Spoială Alexandru, a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de recuzare înaintată judecătorilor completului instanței de apel și grefierului, și ca inadmisibilă a cererii de recuzare a judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău.

Totodată se atestă, că la 26 februarie 2019, în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, inculpatul Tatarciuc Victor a înaintat în scris, o altă cerere de recuzare a judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, judecătorilor completului instanței de apel și grefierului, care după conținut este identică cu cererea de recuzare înaintată anterior, la 25 februarie 2019. Prin încheierea din 26 februarie 2019, completul de judecători în componența Ulianovschi Xenofon, Vrabii Silvia și Mînăscurtă Igor, a declarat inadmisibilă cererea de recuzare a judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, judecătorilor completului instanței de apel și a grefierului, înaintată de către inculpatul Tatarciuc Victor, din motiv că este înaintată în mod repetat, cu rea-credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul penal.

Inculpatului Tatarciuc Victor i-a fost aplicată amenda judiciară în mărime de 25 unități convenționale, echivalentul a 1250 lei. Fiind susceptibilă de atac cu recurs în partea aplicării amenzii judiciare, încheierea nominalizată a fost contestată în această parte de către inculpatul Tatarciuc Victor, care a făcut referire la temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 1), 3), 4), 5), 6) Cod de procedură penală, ce se referă la calea de atac recursul ordinar împotriva deciziilor pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel, deși recursul împotriva încheierii instanței de apel cu privire la aplicarea amenzii judiciare se judecă conform procedurii stabilite în Capitolul IV, Secțiunea a 2-a, § 2 - recursul împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul.

Având în vedere aspectele menționate, Colegiul penal remarcă, că în circumstanțele în care recursul nu a fost motivat prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la art. 444 Cod de procedură penală, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul declarat cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. 3 Această afirmație își găsește suport juridic în conținutul art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, unde este statuat, că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Pe de altă parte, examinând argumentele formulate de recurent în dezacord cu încheierea instanței de apel privind aplicarea amenzii judiciare, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei acestora, din următoarele motive.

Potrivit practicii judiciare, cererea de recuzare declarată repetat, este considerată cererea care este înaintată de aceeași parte la proces (avocat, inculpat), împotriva aceleiași persoane (judecător, complet de judecată), pentru aceleași cazuri de incompatibilitate, cu aceleași temeiuri de fapt și de drept invocate în cererea de recuzare anterioară. Inadmisibilitatea unei astfel cereri se constată chiar de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de recuzare în mod repetat.

Așadar, Colegiul penal conchide că instanța de apel, în conținutul încheierii recurate corect a făcut referire la practica judiciară cu privire la procedura de soluționare a cererii de recuzare înaintată în mod repetat, potrivit căreia instanța care a dispus inadmisibilitatea cererii de recuzare declarate repetat cu rea-credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare, în baza art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, poate aplica față de persoana vinovată o amendă judiciară în condițiile prevăzute de legea procesual-penală.

Respectiv, pe lângă faptul că cererea de recuzare înaintată repetat, trece un filtru de admisibilitate și, drept consecință, poate fi declarată inadmisibilă, instanța dispune de dreptul și posibilitatea aplicării unei sancțiuni pecuniare, sub formă de amendă, față de partea care înaintează această cerere, dacă se constată că este declarată cu rea-credință și în mod abuziv, adoptând un act procedural separat în acest sens. Având în vedere cele citate mai sus, Colegiul penal menționează, că nu pot fi reținute în sensul admiterii recursului argumentele recurentului cu referire la faptul, că din conținutul prevederilor art. art. 34 alin. (4), 201 alin. (4), 334 alin. (3)-(5) Cod de procedură penală, nu rezultă că în privința inculpatului poate fi aplicată amenda judiciară, ci doar îndepărtarea din sala de judecată.

Or, din conținutul art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, care a fundamentat soluția instanței de judecată cu privire la aplicarea amenzii judiciare față de inculpatul Tatarciuc Victor, rezultă cert că sancțiunea respectivă se aplică oricărei persoane vinovate care a declarat cererea de recuzare repetat, în mod abuziv, nefiind specificată o anumită calitate procesuală a persoanei. Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a interpretat prevederile legale aferente speței, și just a ajuns la concluzia sancționării inculpatului Tatarciuc Victor, din motivul înaintării cererii de recuzare în mod repetat în scopul tergiversării procesului. 4 Aceasta deoarece, după cum corect a fost reținut și de către instanța de apel, cererea de recuzare din 26 februarie 2019, după conținut este identică cu prima cerere de recuzare, fără a fi invocate motive suplimentare.

Având în vedere circumstanțele elucidate, Colegiul penal conchide, că argumentele recurentului sunt declarative și nu pot fi reținute, iar încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, în partea aplicării amenzii judiciare față de inculpatul Tatarciuc Victor în mărime de 25 unități convenționale, echivalentul a 1250 lei, este legală și întemeiată. 4. În conformitate cu prevederile art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Tatarciuc Victor cu menținerea încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019 privind aplicarea amenzii judiciare în mărime de 25 unități convenționale, echivalentul a 1250 lei, în privința ultimului.

Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 aprilie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 5