ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.04.2019

1r-4/2019 — art. 34 alin. 4 CPP

HOTĂRÂRE
11.04.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 34 alin. 4 CPP
Temei legal
art. 449 alin. 1 pct. 1 lit. a CPP
Citează această cauză
1r-4/2019 — art. 34 alin. 4 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1r-4/2019

Curtea Supremă de Justiție

04 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

a judecat, în ședință publică, recursul declarat de inculpatul Tatarciuc Victor,

prin care se solicită casarea încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 26 februarie 2019 privind aplicarea amenzii judiciare.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

În ședință s-au prezentat:

Procurorul Suvac Nicolae, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului,

cu menținerea încheierii contestate.

Inculpatul Tatarciuc Victor, care s-a pronunțat pentru admiterea recursului.

2019, a fost declarată inadmisibilă cererea de recuzare a judecătorilor Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău, judecătorilor completului instanței de apel și a

grefierului, înaintată de către inculpatul Tatarciuc Victor, din motiv că este

înaintată în mod repetat, cu rea credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa

procesul penal.

Față de inculpatul Tatarciuc Victor a fost aplicată amenda judiciară în

mărime de 25 unități convenționale, echivalentul a 1250 lei.

contestat-o cu recurs, solicitând casarea acesteia în partea aplicării în privința sa

a amenzii judiciare, ca fiind ilegală.

În argumentarea recursului menționează, că potrivit prevederilor art. 201

alin. (1) Cod de procedură penală, amenda judiciară este o sancțiune bănească

aplicată de către instanța de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul

procesului penal.

Susține recurentul, că el nu a încălcat niciodată măsurile instanței de

judecată cu privire la respectarea ordinii ședinței de judecată, s-a supus

1

dispozițiilor președintelui ședinței de judecată și nu a fost îndepărtat din sala de

judecată în conformitate cu prevederile art. 334 alin. (2) Cod de procedură penală.

Menționează că cererea de recuzare depusă la 25 februarie 2019, a fost

examinată în lipsa sa și a avocatului său, cu încălcarea prevederilor art. 319

alin. (1), (4), (6) Cod de procedură penală, deoarece nu a fost citat în modul

corespunzător.

Respectiv, în opinia recurentului, cererea de recuzare din 26 februarie 2019,

a fost depusă cu scopul ca aceasta să fie examinată în prezența sa și a avocatului,

pentru a i se oferi dreptul de a se expune în mod public.

Mai invocă recurentul, că prevederile art. 34 alin. (4) Cod de procedură

penală, la care a făcut referire instanța, prevăd aplicarea amenzii către parte în

procesul penal, în condițiile Codului de procedură penală, adică în conformitate cu

cerințele art. 334 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevăd sancțiunea –

îndepărtarea inculpatului din sala de judecată, însă nu și amenda judiciară.

Consideră recurentul că soluția instanței de judecată cu privire la aplicarea

amenzii judiciare în privința sa este ilegală.

În drept, recurentul face referire la temeiurile pentru recurs prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 1), 3), 4), 5), 6) Cod de procedură penală.

Colegiul penal conchide asupra respingerii acestuia, ca nefondat, reieșind din

următoarele considerente.

Conform art. 437 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu

recurs hotărârile penale pentru care legea prevede această cale de atac.

În conformitate cu prevederile art. 448 Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța

de recurs. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în recurs.

Conform art. 449 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva

hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul,

instanța respinge recursul, menținând hotărârea atacată dacă recursul este

nefondat, precum și dacă hotărârea atacată este întemeiată.

Reieșind din conținutul art. 201 alin. (1) Cod de procedură penală, amenda

judiciară este o sancțiune bănească aplicată de către instanța de judecată

persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal.

Totodată, în conformitate cu prevederile alin. (4) al aceluiași articol, se

sancționează cu amendă judiciară următoarele abateri: pct. 1) neîndeplinirea de

către orice persoană prezentă la ședința de judecată a măsurilor luate de către

președintele ședinței în conformitate cu cerințele art. 334; pct. 8) alte abateri

pentru care prezentul cod prevede amenda judiciară.

Din conținutul art. 334 alin. (1) Cod de procedură penală, rezultă că

președintele ședinței de judecată veghează asupra menținerii ordinii și

solemnității ședinței, fiind în drept de a lua măsurile necesare în acest scop.

2

În conformitate cu prevederile art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, în

cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință și în

mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte

intenții răuvoitoare, instanța care soluționează cauza poate aplica față de persoana

vinovată o amendă judiciară în condițiile prezentului cod.

După cum rezultă din materialele cauzei, Colegiul penal atestă, că în

procedura Curții de Apel Chișinău se află spre examinare cauza penală în privința

lui Tatarciuc Victor, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (3) lit. a) Cod penal.

La 25 februarie 2019, inculpatul Tatarciuc Victor a depus cerere de recuzare

judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, judecătorilor completului

instanței de apel și grefierului.

Prin încheierea din 26 februarie 2019, completul de judecată în următoarea

componență: Pleșca Ion, Negru Maria și Spoială Alexandru, a dispus respingerea

ca neîntemeiată a cererii de recuzare înaintată judecătorilor completului instanței

de apel și grefierului, și ca inadmisibilă a cererii de recuzare a judecătorilor

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău.

Totodată se atestă, că la 26 februarie 2019, în cadrul judecării cauzei în

ordine de apel, inculpatul Tatarciuc Victor a înaintat în scris, o altă cerere de

recuzare a judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, judecătorilor

completului instanței de apel și grefierului, care după conținut este identică cu

cererea de recuzare înaintată anterior, la 25 februarie 2019.

Prin încheierea din 26 februarie 2019, completul de judecători în

componența Ulianovschi Xenofon, Vrabii Silvia și Mînăscurtă Igor, a declarat

inadmisibilă cererea de recuzare a judecătorilor Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, judecătorilor completului instanței de apel și a grefierului, înaintată de

către inculpatul Tatarciuc Victor, din motiv că este înaintată în mod repetat, cu

rea-credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul penal.

Inculpatului Tatarciuc Victor i-a fost aplicată amenda judiciară în mărime de

25 unități convenționale, echivalentul a 1250 lei.

Fiind susceptibilă de atac cu recurs în partea aplicării amenzii judiciare,

încheierea nominalizată a fost contestată în această parte de către inculpatul

Tatarciuc Victor, care a făcut referire la temeiurile pentru recurs prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 1), 3), 4), 5), 6) Cod de procedură penală, ce se referă la calea

de atac recursul ordinar împotriva deciziilor pronunțate de curțile de apel ca

instanțe de apel, deși recursul împotriva încheierii instanței de apel cu privire la

aplicarea amenzii judiciare se judecă conform procedurii stabilite în Capitolul IV,

Secțiunea a 2-a, § 2 - recursul împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu

este prevăzută calea de atac apelul.

Având în vedere aspectele menționate, Colegiul penal remarcă, că în

circumstanțele în care recursul nu a fost motivat prin prisma temeiurilor de casare

prevăzute la art. 444 Cod de procedură penală, instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul declarat cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

3

Această afirmație își găsește suport juridic în conținutul art. 24 alin. (2) Cod

de procedură penală, unde este statuat, că instanța judecătorească nu este organ

de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Pe de altă parte, examinând argumentele formulate de recurent în dezacord

cu încheierea instanței de apel privind aplicarea amenzii judiciare, Colegiul penal

concluzionează asupra netemeiniciei acestora, din următoarele motive.

Potrivit practicii judiciare, cererea de recuzare declarată repetat, este

considerată cererea care este înaintată de aceeași parte la proces (avocat,

inculpat), împotriva aceleiași persoane (judecător, complet de judecată), pentru

aceleași cazuri de incompatibilitate, cu aceleași temeiuri de fapt și de drept

invocate în cererea de recuzare anterioară.

Inadmisibilitatea unei astfel cereri se constată chiar de instanța în fața căreia

s-a formulat cererea de recuzare în mod repetat.

Așadar, Colegiul penal conchide că instanța de apel, în conținutul încheierii

recurate corect a făcut referire la practica judiciară cu privire la procedura de

soluționare a cererii de recuzare înaintată în mod repetat, potrivit căreia instanța

care a dispus inadmisibilitatea cererii de recuzare declarate repetat cu

rea-credință și în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta

judecata sau din alte intenții răuvoitoare, în baza art. 34 alin. (4) Cod de procedură

penală, poate aplica față de persoana vinovată o amendă judiciară în condițiile

prevăzute de legea procesual-penală.

Respectiv, pe lângă faptul că cererea de recuzare înaintată repetat, trece un

filtru de admisibilitate și, drept consecință, poate fi declarată inadmisibilă, instanța

dispune de dreptul și posibilitatea aplicării unei sancțiuni pecuniare, sub formă de

amendă, față de partea care înaintează această cerere, dacă se constată că este

declarată cu rea-credință și în mod abuziv, adoptând un act procedural separat în

acest sens.

Având în vedere cele citate mai sus, Colegiul penal menționează, că nu pot fi

reținute în sensul admiterii recursului argumentele recurentului cu referire la

faptul, că din conținutul prevederilor art. art. 34 alin. (4), 201 alin. (4), 334

alin. (3)-(5) Cod de procedură penală, nu rezultă că în privința inculpatului poate

fi aplicată amenda judiciară, ci doar îndepărtarea din sala de judecată.

Or, din conținutul art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, care a

fundamentat soluția instanței de judecată cu privire la aplicarea amenzii judiciare

față de inculpatul Tatarciuc Victor, rezultă cert că sancțiunea respectivă se aplică

oricărei persoane vinovate care a declarat cererea de recuzare repetat, în mod

abuziv, nefiind specificată o anumită calitate procesuală a persoanei.

Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a interpretat prevederile

legale aferente speței, și just a ajuns la concluzia sancționării inculpatului

Tatarciuc Victor, din motivul înaintării cererii de recuzare în mod repetat în scopul

tergiversării procesului.

4

Aceasta deoarece, după cum corect a fost reținut și de către instanța de apel,

cererea de recuzare din 26 februarie 2019, după conținut este identică cu prima

cerere de recuzare, fără a fi invocate motive suplimentare.

Având în vedere circumstanțele elucidate, Colegiul penal conchide, că

argumentele recurentului sunt declarative și nu pot fi reținute, iar încheierea

Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, în partea aplicării amenzii judiciare

față de inculpatul Tatarciuc Victor în mărime de 25 unități convenționale,

echivalentul a 1250 lei, este legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Tatarciuc Victor cu

menținerea încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie

2019 privind aplicarea amenzii judiciare în mărime de 25 unități convenționale,

echivalentul a 1250 lei, în privința ultimului.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-14
0,95
1r-12/2019 — art. 201 CPP
Dosarul nr. 1r-12/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor, Toma Nadejda Cu participarea: P
CSJ 2020-01-23
0,94
1ra-1984/2019 — art.362/1 alin.2 lit.b,c CP
Dosarul nr. 1ra-241/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E (dispozitiv) 23 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan, Na
CSJ 2019-12-05
0,94
1ra-1297/2019 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1297/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2019-12-04
0,94
1re-105/2019 — art. 313 CPP
Dosarul nr. 1re-105/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor examinând admisibilitatea în princi
CSJ 2019-06-21
0,94
1ra-1042/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1042/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mardari,
Sursă