1ra-308/2019 — art.186 alin.2 lit.d CP

1ra-308/2019 — art.186 alin.2 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-308/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurile ordinare declarate de partea

vătămată Ciorbă Tamara și de inculpata Malcoci Irina, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Malcoci Irina XXXXX, născută la

XXXXX, domiciliată XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Rejudecare: 22.02.2018 – 27.09.2018;

2) 08.12.2018 – 13.03.2019.

C O N S T A T Ă:

Irina a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, și în temeiul art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, a fost liberată de

răspunderea penală pe motivul intervenirii termenului prescripției de tragere la

răspundere penală.

Acțiunea civilă a părții vătămate, Ciorbă Tamara în partea reparării prejudiciului

material cauzat a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea reparării

prejudiciului moral a fost admisă parțial și s-a încasat de la inculpată în beneficiul părții

vătămate suma de 5 000 lei, drept recompensă pentru prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune, în rest cerința a fost respinsă.

Malcoci Irina în perioada de timp, luna decembrie 2009 până în luna noiembrie 2010,

data exactă nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, acționând cu intenție

directă, în scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin acces liber, a sustras pe ascuns

din apartamentul nr. XXXXX de pe XXXXX, mun. Chișinău, mijloace bănești în sumă de 2

750 euro, care aparțineau proprietarei Ciorbă Tamara și care potrivit cursului valutar

1

al Băncii Naționale a Moldovei a ratei medii în perioada de la 01.12.2009 - 30.11.2010,

constituia suma de 44 906,81 lei, bani care au fost utilizați de către Malcoci Irina după

bunul său plac și în interes personal.

Tot ea, continuând acțiunile sale criminale în perioada 02.02.2011 - 17.12.2012,

data exactă nu a fost stabilită de către organul urmărire penală, în scopul însușirii

bunurilor altei persoane, acționând direct, prin acces liber, a sustras pe ascuns din

apartamentul nr.16 de pe XXXXX, mun. Chișinău următoarele bunuri din aur după cum

urmează: un inel bărbătesc din aur în valoare de 3 500 lei, un inel din aur cu piatră

rozalină în valoare de 3 500 lei, o pereche de cercei din aur cu piatră rubin în valoare de

1 500 lei, o pereche de cercei din aur galben combinat cu alb în valoare de 4000 lei, un

pandantiv din aur în valoare de 1 000 lei, o brățară din aur în valoare de 1000 lei, o

cruce din aur în valoare de 1 500 lei, un inel din aur-verighetă în valoare de 2000 lei, un

lănțișor din aur care era deteriorat lacătul, în valoare de 3 000 lei, obiecte din aur care

aparțineau lui Ciorbă Tamara și care au fost transmise la casele de amanet unde au fost

topite, iar banii obținuți au fost utilizați de Malcoci Irina după bunul său plac și în

interes personal.

În rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Malcoci Irina, părții vătămate Ciorbă

Tamara i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de

65 906,81 lei.

în numele inculpatei Malcoci Irina, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată de comiterea infracțiunii imputate.

În motivarea cererii de apel, apărătorul a menționat că, organul de urmărire

penală ilegal a reluat urmărirea penală în privința inculpatei, fără a indica motivele

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală.

De asemenea, avocatul Barbaroș Mihail a indicat că, în acțiunile inculpatei lipsesc

elementele infracțiunii imputate, totodată menționând dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de fond.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apeluri avocatul Dumneanu Radu în numele

părții vătămate Ciorbă Tamara și ultima prin care au solicitat casarea sentinței cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care a dispune încasarea din contul inculpatei în

beneficiul părții vătămate suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, obligarea

inculpatei de a compensa părții vătămate prejudiciul material în sumă de 2 750 euro și

25 750 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea apelurilor declarate de către avocatul Dumneanu Radu în numele

părții vătămate, Ciorbă Tamara și ultima, au indicat că, instanța de fond eronat a

conchis că partea vătămată nu a prezentat probe suficiente în susținerea pretențiilor

sale cu privire la prejudiciul material, or, partea apărării a prezentat contracte, tichete

de călătorii, copii ale bonurilor de încasare a numerarului, copia actelor care confirmă

suportarea cheltuielilor judiciare ș.a.

Totodată, apelanții au susținut că, instanța de fond i-a încălcat dreptul părții

vătămate la un recurs efectiv.

Mai mult, conform prevederilor art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală,

instanța de fond era obligată să soluționeze acțiunea civilă odată cu soluționarea cauzei

penale în fond.

2

apelurile declarate de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei, de avocatul

Dumneanu Radu în numele părții vătămate Ciorbă Tamara și de ultima, au fost respinse

ca nefondate, cu menținerea sentinței atacate.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatei Malcoci Irina de săvârșirea infracțiunii prevăzute art.186 alin. (2) lit. d) Cod

penal

Instanța de apel a indicat că, deși inculpata nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea

infracțiunii imputate, vinovăția acesteia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe

administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond

și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză

amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina ei rezultă din probele administrate, cărora le-a fost

dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Totodată, instanța de apel a menționat că, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, a fost comisă de inculpată în perioada de timp, luna decembrie

2009 până în luna noiembrie 2010, data exactă nu a fost stabilită de către organul de

urmărire penală și în perioada de la 02 februarie 2011 până la 17 decembrie 2012,

momentul când a sustras pe ascuns mijloace bănești și bunurile din aur ce aparțineau

Tamarei Ciorbă, se califică ca infracțiune mai puțin gravă, iar termenul de tragere la

răspundere penală fiind de 5 ani de la săvârșirea infracțiunii, termen care a expirat de

drept, dosarul fiind trimis în judecată abia la 05 ianuarie 2017.

Prin urmare, instanța de fond, corect a conchis de aplica în speță, prevederile

art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, or, în conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod

de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul

din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și

în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă.

Referitor la argumentele invocate de apărătorul inculpatei, instanța de apel a

considerat că sunt neîntemeiate, or, prin prisma tuturor probelor administrate și

examinate în instanța de judecată, a menționat că starea de fapt probată atât în faza de

urmărire penală cât și în cadrul cercetărilor judecătorești, învinuirea adusă inculpatei a

fost confirmată în totalitate.

Mai mult, atât în instanța de fond cât și în instanța de apel s-a stabilit că depozițiile

inculpatei precum că, nu a găsit suma de bani în ghiveci în momentul în care uda florile,

instanța de apel le-a respins, or, martorul Vladimir Ciorbă care a fost audiat a declarat

că, inculpata a luat suma de 6 250 euro din ghiveciul de flori, iar suma de 3 500 de euro

a fost restituită de către ea, mamei sale, Ciorbă Tamara. De asemenea, pentru a nu avea

probleme cu părinții săi, împreună cu inculpata i-a comunicat mamei sale că banii au

fost depuși la bancă. Totodată, partea vătămată Ciorbă Tamara atât în cadrul urmăririi

penale cât și în ședințele de judecată a declarat că anume inculpata i-a luat suma de 6

250 euro, restituindu-i doar 3 500 euro și promițându-i că-i va restitui restul sumei,

3

fapt confirmat și prin procesul-verbal de examinare a telefonul mobil de model Nokia

1616, care aparține martorului Vladimir Ciorbă din 17.08.2016, potrivit căruia sunt

prezente mesaje de la numărul de telefon care aparține inculpatei Irinei Malcoci, prin

care aceasta recunoaște că a luat banii și promite că o să-i restituie.

Instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a apreciat critic declarațiile

inculpatei, precum că bijuteriile amanetate la ,,Aureola Lombard” SRL și ÎCS ,,Lombard

Solutions” SRL le-ar fi primit de la sora sa, Doina Neaga și mama sa, or, această versiune

a inculpatei nu și-a găsit confirmare prin probele administrate în cadrul procesului

penal.

Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele părții apărării care

a invocat nulitatea actelor procesuale și anume a ordonanțelor emise de procurorii care

au condus urmărirea penală în speță, or, plângerile împotriva acțiunilor/inacțiunilor

organului de urmărire penală, se adresează judecătorului de instrucție și se

soluționează într-o procedură separată, în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de

procedură penală, dar nu de către instanța de apel, mai mult, actele invocate de

apărător, deja poartă un caracter irevocabil.

Mai mult, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Dumneanu Radu în

numele părții vătămate, Ciorbă Tamara și a ultimei, or, la 03 ianuarie 2013, prin

ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată, Ciorbă Tamara a fost

recunoscută în calitate de parte vătămată. De asemenea, la 03 ianuarie 2013, Ciorbă

Tamara a fost recunoscută în calitate de parte civilă prin ordonanța organului de

urmărire penală. Reprezentantul părții vătămate a depus o cerere de chemare în

judecată în cadrul procesului penal în temeiul căreia a fost solicitată încasarea de la

inculpată în beneficiul părții vătămate, Tamarei Ciorbă suma de 100 000 lei, cu titlu de

compensare a prejudiciului moral, cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii, prejudicial

material cauzat după cum urmează: suma sustrasă de 2 750 euro, contravaloarea

bijuteriilor sustrase în sumă de 37 638,07 lei, sumelor de 1 671,05 euro și 11 655 ruble

rusești achitate pentru servicii de transport, suma de 25 750 lei, care reprezintă

cheltuieli suportate în legătură cu achitarea serviciilor de asistență juridică și

traducerea actelor anexate în calitate de probe la cererea de chemare în judecată.

Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect la soluționarea

acțiunii civile a satisfăcut pretenția părții vătămate privind încasarea prejudiciului

moral, deoarece a fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale,

fapta ilicită, vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus.

La stabilirea cuantumului prejudiciu moral, instanța de apel a stabilit conform art.

1423 Cod civil și conform art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, că mărimea

compensației pentru prejudiciul moral cauzat pătimitei Ciorbă Tamara în sumă de

5 000 lei, reprezintă o sumă echitabilă, fiind proporțională suferințelor suportate de

partea vătămată.

către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei, de avocatul Dumneanu Radu în

numele părții vătămate Ciorbă Tamara și de ultima.

6.1. Avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei în temeiurile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 15), 16) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu pronunțarea

4

unei hotărâri, prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Recurentul a susținut că, instanța de apel a pronunțat o decizie ilegală, bazată pe

presupuneri, fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel.

Totodată, apărarea a menționat că, instanțele anterioare au încălcat principiul

,,non bis in idem”, deoarece ilegal a fost reluată urmărirea penală, inculpata fiind pusă

repetat sub învinuire pentru aceiași faptă, în lipsa existenței a faptelor noi sau recent

descoperite.

Mai mult, avocatul Barbaroș Mihail și-a expus dezacordul cu aprecierea probelor

de către instanțele anterioare, indicând că din probele administrate în respectiva cauză

penală nu se dovedește cu certitudine vinovăția inculpatei.

De asemenea, recurentul a susținut că, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele

infracțiunii imputate acesteia, or, din analiza probelor acumulate la dosar se dovedește

faptul că, sustragerea imputată inculpatei nici nu a avut loc.

6.2. Avocatul Dumneanu Radu în numele părții vătămate, Ciorbă Tamara și

ultima, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

parțială a deciziei în partea ce se referă la soluționarea acțiunii civile, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea civilă înaintată

și să se dispună încasarea de la inculpata Malcoci Irina în beneficul părții vătămate a

sumei de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral și suma sustrasă 2 750 euro, 37

638,07 lei echivalentul bijuteriilor sustrase, 1 671,05 euro și 11 655 ruble rusești

achitate pentru servicii de transport și 25 750 lei cheltuieli suportate în legătură cu

achitarea serviciilor de asistență judiciară și traducerea actelor anexate în calitate de

probe la dosar.

În susținerea recursurilor declarate, recurenții au menționat că, instanța de apel a

pronunțat o decizie nemotivată fără a da un răspuns argumentelor invocate în cererea

de apel.

Mai mult, recurenții au indicat că, instanța de apel prin respingerea cererilor de

apel doar a reluat poziția primei instanțe, indicând eronat neprezentarea probelor în

susținerea pretențiilor de compensare a prejudiciilor materiale.

De asemenea, recurenții au susținut că, instanța de apel prin pronunțarea deciziei

contestate i-a încălcat părții vătămate, Ciorbă Tamara, dreptul la un recurs efectiv.

23 ianuarie 2018 au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul

Barbaroș Mihail în numele inculpatei, de avocatul Dumneanu Radu în numele părții

vătămate Ciorbă Tamara și de ultima, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 22 octombrie 2017 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

instanța de apel eronat a respins apelurile fiind examinate pur formal, nu s-a clarificat

care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție

neargumentată la modul cuvenit, or, motivându-și soluția, instanța de apel doar a reluat

motivarea instanței de fond, mai mult aceasta a formulat răspunsuri evazive și neclare.

În acest sens, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel a respins cererea

de apel declarată de către avocatul Barbaroș Mihail în numele inculpatei, fără a da un

5

răspuns clar argumentului indicat de către acesta cu referire la încălcarea principiului

„non bis in idem”, deoarece inculpata a fost pusă repetat sub învinuire de comiterea a

aceleiași fapte în lipsa unor fapte noi sau recent descoperite.

Colegiul penal lărgit a remarcat că, avocatul Barbaroș Mihail în concluziile scrise

din 07 martie 2017 înaintate în prima instanță în contextul prevederilor art. 381 Cod de

procedură penală, a menționat că, la 26 aprilie 2016 procurorul în Procuratura

mun. Chișinău, Eugen Rurac, a reluat urmărire penală dispunând acuzarea inculpatei pe

aceleași fapte și circumstanțe, încălcându-i inculpatei dreptul de a nu fi judecat de două

ori pentru aceiași faptă. Prima instanță a omis să se expună asupra acestui argument,

iar în sentința emisă nici nu indică despre acesta. Astfel, în cazul dat, sarcina îi revenea

instanței de apel la examinarea apelurilor declarate de către avocatul Barbaroș Mihail

în numele inculpatei, însă instanța de apel a dat un răspuns evaziv fără a intra în esența

problemei și fără a argumenta în condițiile legii procesual penale soluția adoptată.

Mai mult, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel eronat a respins

cerințele părții vătămate privind acțiunea civilă, or, în susținerea cerințelor sale au fost

prezentate un șir de probe privind valoarea obiectelor sustrase care au fost anexate la

materialele dosarului, astfel afirmațiile instanței de fond, preluate de instanța de apel

precum că, partea vătămată nu a prezentat suficiente probe care să confirme

suportarea cheltuielilor reclamate de către ultima sunt neîntemeiate și nu corespund

circumstanțelor reale ale cauzei.

În acest sens, Colegiul penal lărgit a remarcat că, este neclară poziția instanțelor

de fond care au stabilit starea de fapt și au acceptat prejudiciul cauzat prin infracțiune

calificând acțiunile inculpatei, dar acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului

material cauzat prin infracțiune o admit în principiu, indicând că asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

2018 a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Barbaroș Mihail în

numele inculpatei Malcoci Irina, iar apelurile declarate de avocatul Dumneanu Radu în

numele părții vătămate Ciorbă Tamara, și de partea vătămată, au fost admise, casată

sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 23 martie 2017, parțial, în partea

acțiunii civile și în partea cheltuielilor de judecată, și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, în părțile respective, prin care a fost

admisă acțiunea civilă și dispusă încasarea din contul inculpatei Malcoci Irina în

beneficiul părții vătămate Ciorbă Tamara suma de 65 906,81 (șaizeci și cinci mii nouă

sute șase, 81) lei, cu titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune;

6000 (șase mii) lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune;

1671,05 (una mie șase sute șaptezeci și unu, 05) euro și 11655 (unsprezece mii șase

sute cincizeci și cinci) ruble rusești, cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare legate

de transport, în echivalentul valutei naționale - lei moldovenești, conform cursului

Băncii Naționale a Republicii Moldova la momentul executării și 25750 (douăzeci și

cinci mii șapte sute cincizeci) lei, cu titlu de reparare a cheltuielilor de judecată legate

de asistența juridică și de traducerea actelor.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

6

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatei Malcoci Irina de săvârșirea infracțiunii prevăzute art.186 alin. (2) lit. d) Cod

penal

Instanța de apel a relevat că, deși inculpata nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea

infracțiunii imputate, vinovăția acesteia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe

administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către instanța de fond

și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză

amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina ei rezultă din probele administrate, cărora le-a fost

dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Totodată, instanța de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe privind

încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la

răspundere penală a inculpatei Malcoci Irina, or infracțiunea reținută în sarcina

inculpatei, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, se clasifică ca fiind mai puțin gravă.

Conform art. 53 lit. g) și 60 alin. (1), lit. b) și alin. (2) Cod penal, raportate la prevederile

alin. (4) al aceluiași articol, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii mai puțin grave au expirat 5 ani, iar prescripția curge din ziua

săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de

judecată.

Referitor la argumentele părții apărării și inculpatei, instanța de apel a menționat

că, versiunea inculpatei nu are acoperire probatorie, deoarece se combate complet prin

împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel, fiind apreciată ca o

tentativă de a evita răspunderea penală pentru faptele săvârșite, iar nerecunoașterea

vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatei Malcoci Irina, devreme ce probele

prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate

în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine

săvârșirea infracțiunii imputate de către inculpată.

Cu privire la motivele invocate în apelul avocatului, ce vizează reluarea procesului

penal în privința lui Malcoci Irina, sub aspectele de presupuse ilegalități invocate, au

fost apreciate ca fiind nefondate, or, în partea respectivă, se observă că este vizată

ordonanța procurorului prim-adjunctului Procuraturii Generale Pântea A. din 11 aprilie

2013, prin care a fost anulată ordonanța procurorului în Procuratura sectorului

Botanica, municipiul Chișinău Ganziuc Ana din 11 martie 2013 și reluată urmărirea

penală (vol. I, f. d. 159-161).

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, municipiul Chișinău din 07 octombrie 2013 a

fost respinsă plângerea avocatului în numele lui Malcoci Irina și a fost recunoscută

legală ordonanța procurorului prim-adjunctului Procuraturii Generale Pântea A. din

11 aprilie 2013 (vol. I, f. d. 181-185).

Prin ordonanța procurorului în procuratura municipiului Chișinău Stoicev D.

din 30 aprilie 2015 a fost încetată urmărirea penală în cauza penală nr. 2013420020

în privința lui Malcoci (Ciorba) Irina cu clasarea procesului penal respectiv (vol. II,

f.d. 1-16).

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, municipiul Chișinău din 14 decembrie 2015

a fost admisă plângerea avocatului în numele Ciorbă T., cu anularea ordonanței

7

procurorului în procuratura municipiului Chișinău Stoicev D. din 30 aprilie 2015 și

reluarea urmăririi penale, procurorul fiind obligat să lichideze încălcările menționate

(vol. III, f. d. 24-27) - încheierea respectivă fiind menținută prin decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 (vol. III, f. d. 148-149).

Prin urmare, motivele cu privire la reluarea viciată a procesului penal în privința

lui Malcoci Irina se apreciază ca fiind nefondate, or, în cauză, a fost exercitat controlul

judiciar asupra acțiunilor și actelor pretins ilegale ale organului de urmărire penală

finalizat cu decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016,

irevocabilă din momentul pronunțării care se bucură de puterea lucrului judecat.

Astfel, instanța de apel a respins alegațiile apărătorului cu privire la încălcarea

principiului non bis in idem și a remarcat faptul că, odată ce ordonanța procurorului

privind încetarea procesului penal pornit în privința lui Malcoci Irina a fost declarată

nulă, iar în cazul în care reluarea urmăririi penale după scoaterea lui Malcoci Irina de

sub urmărire este făcută în condițiile legii, nu există temei de a susține că acesteia i-a

fost lezat dreptul de a nu fi urmărit, judecat și pedepsit de mai multe ori.

Cu privire la motivele invocate în apelul avocatului în numele părții vătămate și

părții vătămate ce vizează soluționarea acțiunii civile, instanța de apel a constatat că,

prima instanță nu s-a expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului

prejudiciului material și moral produs prin infracțiune, cât și în partea cheltuielilor de

judecată, fiind ignorate prevederilor art. 219 alin. (1) - (4) și 220 alin. (1) - (3) Cod de

procedură penală, deoarece în sentință nu se regăsește cazul excepțional când, pentru a

stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile Ciorbă T., ar trebui amânată

judecarea cauzei, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

În așa mod, instanța de apel, soluționând acțiunea civilă, în partea prejudiciului

material produs prin infracțiune, a ținut cont de prevederile art. 219 alin. (4), 220 și

387 alin. (1) Cod de procedură penală, menționând că, conform acțiunii civile înaintate

în procesul penal de către partea vătămată Ciorbă T., bazată pe copiile de pe bonurile

fiscale, pretențiile materiale ale părții vătămate către inculpată sunt de 2750 Euro și

37638,07 lei. Prin urmare, în atare situație, instanța de apel a considerat de a fi încasată

de la inculpată în beneficiul părții vătămate Ciorbă T. suma de 35 906,81 lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune.

Soluționând acțiunea civilă în partea cheltuielilor judiciare în legătură cu asistența

juridică acordată părții vătămate Ciorbă T. în cadrul procesului penal, conform art. 217

- 219 și 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la

concluzia că este dovedit cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile

judiciare, or, din materialele dosarului s-a constatat că, în cadrul procesului penal

partea vătămată Ciorbă T. a fost asistată de către avocați, a achitat sume de bani pentru

transport, precum și pentru traducerea actelor, astfel încât sunt suportate cheltuieli

judiciare.

La fel, menționând că, în ședința de judecată în apel, interesele părții vătămate au

fost prezentate de avocatul Lobodă Vladimir, fapt ce a condus la cheltuieli judiciare

legate de asistența juridică necesară.

Astfel, instanța de apel a considerat că, cheltuielile judiciare suportate de partea

vătămată în procesul penal în mărime de 1671,05 euro și 11655 ruble rusești, cu titlu

8

de reparare a cheltuielilor judiciare legate de transport și 25750 lei, cu titlu de reparare

a cheltuielilor de judecată legate de asistența juridică și de traducerea actelor, urmează

a fi puse în sarcina inculpatei Malcoci Irina, or, temeiurile și mărimea cheltuielilor

judiciare cerute de partea vătămată sunt stabilite prin materialele anexate la dosarul în

cauză.

Totodată, instanța de apel s-a expus și asupra posibilității aplicării față de

inculpata Malcoci Irina a Legii cu privire la amnistie, ajungând la concluzia că inculpata

nu cade sub incidența Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, existând restricția prevăzută la art. 1

alin. (1), care indică expres că nu se aplică amnistia persoanei care nu a manifestat

căință activă în cadrul procesului penal, precum și restricția prevăzută la art. 10

alin. (1) lit. k) - nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

atacată cu recursuri ordinare de către partea vătămată Ciorbă Tamara, la

28 noiembrie 2018 și 03 decembrie 2018, și de inculpata Malcoci Irina, la 31 ianuarie

2019.

11.1. Partea vătămată Ciorbă Tamara, invocând temeiul de drept prevăzut în

art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, solicită, casarea parțială a deciziei instanței de apel din 27.09.2018,

anunțată la data de 20 octombrie 2018, în ce privește latura civilă, examinarea și

admiterea acțiunii civile în sensul formulat, prin care să fie dispusă încasarea de la

inculpata Malcoci Irina în folosul părții vătămate Ciorbă Tamara a sumei de 100 000 lei

cu titlu de compensare a prejudiciului moral, cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii,

precum și a prejudiciului material cauzat, care constă din suma sustrasă de 2 750,00

Euro în lei conform cursului BNM la data executării; contravaloarea bijuteriilor sustrase

în sumă de 37 638.07 lei; a sumelor de 2 619.90 Euro și 11 655,00 ruble rusești achitate

pentru servicii de transport, ori 3 129,00 lei conform cursului oficial BNM la

22.05.2018; suma de 33 750,00 lei, care reprezintă cheltuielile suportate în legătură cu

achitarea onorariilor pentru asistența juridică acordată de avocați și traducerea actelor

anexate în calitate de probe la prezenta cerere de chemare în judecată.

În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel în latura civilă,

considerând că, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, astfel

incorect a concluzionat asupra cuantumului sumelor dispuse spre încasare, indicate în

decizie, or, acestea sunt inechitabile și nu corespund realității.

În această ordine de idei, partea vătămată a relevat că, nu este echitabil social ca

pentru infracțiunea comisă îndreptată împotriva părții vătămate Ciorbă Tamara, de la

Malcoci Irina Stepan să fie încasat cu titlu de prejudiciu moral suma simbolică de 6000

(șase mii) lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune,

deoarece instanțele de fond și de apel au ocupat o poziție procesuală neechitabilă vizavi

de partea vătămată Ciorbă Tamara de o parte și altă parte Malcoci Irina Stepan-

autoarea infracțiunii comise pentru care nu va fi pedepsită, întru fapta comisă din vina

autorităților Republicii Moldova. Reieșind din sentința pronunțată de instanța de fond,

9

deciziile instanței de apel, drepturile procesuale ale Malcoci Irina Stepan-autoarea

infracțiunii comise, au fost respectate și asigurate cu mare atenție, pe când drepturile

părții vătămate Ciorbă Tamara, care a suportat consecințe materiale și morale, au fost

respectate numai în mod formal.

Consideră că suma simbolică de 6 000 (șase mii) lei, care a fost încasată cu titlu de

prejudiciu moral produs prin infracțiune nu repară, de fapt, prejudiciul moral cauzat,

toate suferințele morale și psihice suportate de partea vătămată, iar suma solicitată, în

mărime de 100 000 lei în mod parțial ar compensa prejudicial moral cauzat, care nu a

fost încasat pe o perioadă mare de timp din cauză neobiectivă și ilegală de tergiversare

a urmăririi penale și examinării cauzei penale de instanțele de judecată a RM.

La capitolul încasarea de 65 906,81 (șasezeci și cinci mii nouă sute șase, 81) lei, cu

titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune, recurenta consideră

că, instanța de apel nu a ținut cont că prejudiciul a fost cauzat anume prin sustragerea

sumei în EURO în monedă europeană; nu a ținut cont de prețul la aurul sustras indicat

de indicii de bază a BNM la data pronunțării Deciziei. Din motivul dat urmează ca

prejudiciul material să fie încasat în EURO, dar achitat în valută națională în lei MD

conform cursului la data executării hotărârii judecătorești definitive.

De asemenea, menționează că, nu s-au încasat toate cheltuielile legate de

transport, pe parcursul timpului când a fost efectuată urmărirea penală și examinată

cauza penală de instanțele de judecată, indicând că, ea personal locuia peste hotare,

unde a plecat cu serviciul, pentru a-și câștiga mijloace materiale pentru existență, or,

aceste cheltuieli de transport nu au fost făcute de ea personal la discreția ei, dar au fost

în legătură de cauzalitate de efectuarea acțiunilor de urmărire penală și examinarea

cauzei penale de instanțele de judecată ale Republicii Moldova. Deci, în opinia

recurentei urmează de a fi compensate de persoana care i le-a cauzat, de persoana care

a fost recunoscută culpabilă de comiterea infracțiunii, adică de Malcoci Irina, autoarea

infracțiunii comise.

La fel, recurenta nu este de acord cu suma încasată pentru cheltuielile de judecată

legate de asistența juridică și de traducerea actelor, menționând că, de fapt suma

cheltuielilor constituie nu 25 750,00(douăzeci și cinci mii șapte sute cincizeci) lei, dar

33 750,00 lei, care reprezintă cheltuielile suportate în legătură cu achitarea onorariilor

pentru asistența juridică acordată de avocați și traducerea actelor anexate în calitate de

probe la prezenta cerere de chemare în judecată, ce au fost probate inclusiv și prin

Bonul de plată seria ED Nr.622191 din 17 mai 2018. Cheltuielile respective de

asemenea au fost cauzate în legătură cu comiterea acțiunii de către de persoana care a

fost recunoscută culpabilă, Malcoci Irina - autoarea infracțiunii comise.

Toate probele în sensul celor invocate au fost prezentate, în formă legalizată, care

demonstrează în fapt cheltuielile suportate și urmează de a admise.

La 03 decembrie 2018, partea vătămată depune încă un recurs împotriva deciziei

instanței de apel, în care invocă ilegalitățile comise pe parcursul anchetei și judecării

cauzei în instanța de fond, precum și dezacordul cu motivarea sentinței primei instanțe.

Totodată, indică că nu este de acord cu decizia instanței de apel în ce privește latura

civilă, motivele sunt exprimate în cererea de recurs din 28.11.2018.

11.2. Inculpata Malcoci Irina, invocând temeiurile de drept prevăzute în art.427

alin. (1) pct.2), 6), 12) și 15) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a

10

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă

achitarea sa.

În motivare menționează că, instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere

faptului că prin ordonanța din 11.04.2013 a fost încetat procesul penal de către

procurorul adjunct al Procuraturii Generale, și n-a constata existența cărorva fapte care

ar determina luarea măsurilor procesual penale suplimentare, precum și nu au fost

descoperite nici în cadrul urmăririi penale reluate și nici la cercetarea judecătorească în

instanța de fond și de apel, ceea ce dovedește cu certitudine încălcarea esențială a

drepturilor garantate de Convenție.

Consideră, că probatoriul prezentat de către acuzatorul de stat nu dovedește

vinovăția ei, deoarece în acțiunile acesteia nu sunt întrunite elementele infracțiunii

imputate, care în opinia recurentei este confirmat și prin opinia separată a

judecătorului Furdui Sergiu și decizia CSJ, iar instanța de apel nu a luat în considerare

probele prezentate de partea apărăii, fiind denaturate.

Totodată, indică că la judecarea cauzei în instanța de apel, președintele ședinței de

judecată, Iordan Iurie, este nașul de cununie a Doinei Neaga, martor pe cauză dată, care

este sora inculpatei Malcoci Irina, astfel că, consideră că a apărut un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei.

De asemenea, menționează că, a fost încălcat art.6 CEDO, deoarece instanța de

apel s-a manifestat în favoarea acuzării și preconceput a acceptat concluziile despre

vinovăția ei în comiterea infracțiunii imputate, și în acest sens a indicat jurisprudența

CEDO în cazuri similare.

declarat de partea vătămată Ciorbă Tamara, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora

din următoarele considerente.

Referitor la recursul ordinar declarat de partea vătămată Ciorbă Tamara,

la 28 noiembrie 2018

1.1. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal, lecturând recursul declarat, consideră că, alegațiile părții vătămate

Ciorbă Tamara, privind incorectitudinea încasării cuantumului prejudiciului material,

moral și cheltuielilor judiciare sunt nefondate și în acest sens, se menționează că,

instanța de apel, la rejudecarea cauzei, a îndeplinit indicațiile instanței de recurs,

expuse în decizia din 23 ianuarie 2018.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs consideră, că instanța de apel

legal și întemeiat a casat parțial hotărârea primei instanțe în latura civilă și a pronunțat

o nouă hotărâre, în această parte, deoarece la judecarea apelurilor declarate de

avocatul Dumneanu Radu în numele părții vătămate Ciorbă Tamara și de ultima, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

11

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414

alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 10 din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu

o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de

recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, iar

asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).

Referitor la recursurile ordinare declarate de partea vătămată Ciorbă Tamara la

03 decembrie 2018, și de inculpata Malcoci Irina, la 31 ianuarie 2019

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Prevederile legale cu privire la termenul de recurs au un caracter imperativ,

deoarece recursul declarat după expirarea termenului se consideră tardiv și

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual, dat fiind faptul că legea

procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității pentru toate

părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat impune disciplinarea activității

procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene peremptorii.

În acest sens art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul

dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii

menționate, duce la pierderea acestuia.

Potrivit prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală și practica

judiciară stabilită, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere

(zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului până la prima zi lucrătoare, dacă

acesta urmează să se sfârșească într-o zi nelucrătoare. La calcularea termenului de apel,

12

nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se

împlinește.

Din materialele dosarului se constată, că la 27 septembrie 2018 instanța de apel a

judecat cauza în prezența procurorului, inculpatei Malcoci Irina și avocatului inculpatei

Barbaroș Mihail, cu adoptarea și pronunțarea dispozitivului deciziei, și aducerea la

cunoștință, că decizia motivată va fi pronunțată la data de 29 octombrie 2018, ora 14:00

(f. d. 181, vol. VI).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 29 octombrie 2018, ora

14:00, în ședința de judecată s-a prezentat doar procurorul (f. d. 182, vol. VI), iar ceilalți

participanți la proces nu s-au prezentat, însă în conformitate cu art. 338 alin. (4) Cod de

procedură penală le-a fost expediată copia de pe decizia motivată (f.d. 212, vol. VI).

Totodată, instanța de recurs reține faptul că, decizia Curții de Apel Chișinău din

27 septembrie 2018 adoptată în cauza penală de învinuirea lui Malcoci Irina a fost

plasată pe pagina WEB a instanței respective și participanții la proces au avut

posibilitatea de a face cunoștință cu aceasta.

Astfel, Colegiul penal consideră că recursul ordinar depus de inculpata Malcoci

Irina la 31 ianuarie 2019 este declarat peste termenul legal, prevăzut de art. 422 Cod de

procedură penală, fiind depus după expirarea a 30 zile de la data pronunțării deciziei.

De asemenea, instanța de recurs conchide că, și recursul ordinar suplimentar

depus de partea vătămată Ciorbă Tamara la 03 decembrie 2018, este declarat peste

termenul legal, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, or, prin depunerea

recursului ordinar de către aceasta la data de 28 noiembrie 2018, se constată că partea

vătămată este informată cu decizia instanței de apel care se contestă.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate, or, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de

procedură penală.

Astfel, în conformitate cu prevederile legale și ținând cont de circumstanțele de

fapt stabilite, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de

partea vătămată Ciorbă Tamara la 28 noiembrie 2018, ca fiind vădit neîntemeiat, iar

recursul suplimentar depus la 03 decembrie 2018 de către partea vătămată Ciorbă

Tamara și recursul ordinar depus de inculpata Malcoci Irina la 31 ianuarie 2019, ca

fiind declarate peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Ciorbă Tamara la

28 noiembrie 2018 împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

27 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Malcoci Irina XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat, iar recursul suplimentar depus la 03 decembrie 2018 de către partea

vătămată Ciorbă Tamara și recursul ordinar depus de inculpata Malcoci Irina la

31 ianuarie 2019, ca fiind declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă.

13

Pronunțată integral la 11 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Toma Nadejda

Judecător Boico Victor

14