1ra-136/2018 — art. 186 alin. 1 lit. d CP

1ra-136/2018 — art. 186 alin. 1 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-136/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

23 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților recursurile ordinare declarate de

către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, avocatul Radu Dumneanu în

numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2017, în cauza penală în

privința lui

Malcoci Irina XXXXX, născută la XXXXX,

domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.01.2017 - 23.03.2017;

instanța de apel: 28.04.2017 - 22.10.2017;

instanța de recurs: 30.11.2017 - 23.01.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în

baza actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

Malcoci a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, și în temeiul art. 60 alin. (1) lit. b) al aceluiași Cod, a fost

liberată de răspunderea penală pe motivul intervenirii termenului prescripției de

tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă a părții vătămate, Tamara Ciorbă în partea reparării prejudiciului

material cauzat a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea

reparării prejudiciului moral a fost admisă parțial și s-a încasat de la inculpată în

1

beneficiul părții vătămate suma de 5 000 lei, drept recompensă pentru prejudiciul

moral cauzat prin infracțiune, în rest cerința a fost respinsă.

Malcoci în perioada de timp, luna decembrie 2009 până în luna noiembrie 2010, data

exactă nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, acționând cu intenție

directă, în scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin acces liber, a sustras pe ascuns

din apartamentul XXXXX, mijloace bănești în sumă de 2 750 euro, care aparțineau

proprietarei Tamara Ciorbă și care potrivit cursului valutar al Băncii Naționale a

Moldovei a ratei medii în perioada de la 01.12.2009 - 30.11.2010, constituia suma de 44

906,81 lei, bani care au fost utilizați de către Irina Malcoci după bunul său plac și în

interes personal.

Tot ea, continuând acțiunile sale criminale în perioada 02.02.2011 - 17.12.2012,

data exactă nu a fost stabilită de către organul urmărire penală, în scopul însușirii

bunurilor altei persoane, acționând direct, prin acces liber, a sustras pe ascuns din

apartamentul XXXXX următoarele bunuri din aur după cum urmează: un inel

bărbătesc din aur în valoare de 3 500 lei, un inel din aur cu piatră rozalină în valoare

de 3 500 lei, o pereche de cercei din aur cu piatră rubin în valoare de 1 500 lei, o pereche

de cercei din aur galben combinat cu alb în valoare de 4 000 lei, un pandantiv din aur

în valoare de 1 000 lei, o brățară din aur în valoare de 1 000 lei, o cruce din aur în

valoare de 1 500 lei, un inel din aur-verighetă în valoare de 2 000 lei, un lănțișor din

aur care era deteriorat lacătul, în valoare de 3 000 lei, obiecte din aur care aparțineau

lui Tamara Ciorbă și care au fost transmise la casele de amanet unde au fost topite, iar

banii obținuți au fost utilizați de Irina Malcoci după bunul său plac și în interes

personal.

În rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Irina Malcoci, părții vătămate Tamara

Ciorbă i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 65

906,81 lei.

în numele inculpatei Irina Malcoci prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată de comiterea infracțiunii imputate.

În motivarea cererii de apel, apărătorul a menționat că, organul de urmărire

penală ilegal a reluat urmărirea penală în privința inculpatei, fără a indica motivele

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală.

De asemenea, avocatul Mihail Barbaroș a indicat că, în acțiunile inculpatei lipsesc

elementele infracțiunii imputate, totodată menționând dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de fond.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apeluri avocatul Radu Dumneanu în numele

părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima prin care au solicitat casarea sentinței cu

2

pronunțarea unei noi hotărâri prin care a dispune încasarea din contul inculpatei în

beneficiul părții vătămate suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, obligarea

inculpatei de a compensa părții vătămate prejudiciul material în sumă de 2 750 euro

și 25 750 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea apelurilor declarate de către avocatul Radu Dumneanu în numele

părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima, au indicat că, instanța de fond eronat a

conchis că partea vătămată nu a prezentat probe suficiente în susținerea pretențiilor

sale cu privire la prejudiciul material, or, partea apărării a prezentat contracte, tichete

de călătorii, copii ale bonurilor de încasare a numerarului, copia actelor care confirmă

suportarea cheltuielilor judiciare ș.a.

Totodată, apelanții au susținut că, instanța de fond i-a încălcat dreptul părții

vătămate la un recurs efectiv.

Mai mult, conform prevederilor art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală,

instanța de fond era obligată să soluționeze acțiunea civilă odată cu soluționarea

cauzei penale în fond.

apelurile declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, avocatul

Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima, au fost respinse

ca nefondate, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a tras concluzia că inculpata Irina Malcoci a săvârșit infracțiunea imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat că, fiind audiată inculpata nu a recunoscut vinovăția

în comiterea infracțiunii imputate, iar declarațiile date în cadrul urmăririi penale le-a

susținut pe deplin, precizând că, niciodată nu a luat bani de la Tamara Ciorbă. Unica

sumă de 100 euro care a primit-o drept cadou de la Tamara Ciorbă a fost pentru a-și

cumpăra o pereche de cercei. Inculpata a declarat că niciodată nu a restituit suma de

2 500 euro părții vătămate.

În proces, inculpata a declarat că, în perioada anilor 2010-2011, a amanetat

bijuteriile sale și a mamei și surorii sale Doina, deoarece avea nevoie de bani pentru a

înapoia datoriile legate de afacerea care a avut-o. Spălătoria a fost deschisă de către

fostul soț și cu un prieten de-a lui. După ce s-a certat cu prietenul său, ținând cont de

faptul că toate actele erau perfectate pe numele său, toate datoriile au rămas în grija

ei, însă afacerea era de familie. Era înregistrată ca persoană juridică și anume ,,Irmar

3

Grup Service" SRL. Ea era unicul fondator și administrator. Inculpata a precizat că ea

uda florile, însă niciodată nu a găsit nimic, dar curățenie în camera fratelui mai mic a

fostului său soț nu făcea, deoarece așa i-a spus acesta, lăsîndu-1 pe frate să-și facă

singur ordine. Odăile se încuiau din interior, dar de obicei erau descuiate. În urma

plecării din casă, toate lucrurile personale au rămas acolo. În momentul când au decis

să divorțeze, Vladimir pe perioada de jumătate de an a persecutat-o. Inculpata a

declarat că Vladimir a accidentat mașina părinților săi și tatăl ei a sunat-o pe Tamara

Ciorbă. Consideră că aceasta o urăște, deoarece nu a dorit să se împace cu Vladimir.

Inculpata a mai declarat că carnetul cu notițe îi aparține. Nu își amintește ce credite

au fost luate de la bancă. Avea un salariu fix de 2 000 lei lunar și venitul din vânzarea

hainelor de la piața ,,Cantemir”. Inculpata a precizat că a amanetat aurul la 2

lombarduri. Bijuteriile nu au fost răscumpărate. Nu ține minte exact de unde a

procurat cerceii. Tot aurul a fost amanetat. Cu banii primiți a achitat datoriile

acumulate pentru spălătoria auto. Inculpata a mai declarat că nu recunoaște acțiunea

civilă, deoarece este una neîntemeiată (f.d. 123-125, vol. V).

În acest context, instanța de apel a conchis că, declarațiile inculpatei nu

corespund adevărului și au fost oferite cu scopul de a se eschiva de la răspunderea

penală, mai mult, declarațiile inculpatei sunt combătute cu certitudine prin

următoarele probe: declarațiile părții vătămate, Tamara Ciorbă (f.d. 110-111, vol. V);

declarațiile martorilor Iulia Prohorenco (f.d. 113, vol. V), Alexandru Polenciuc (f.d. 112, vol.

V), Vladimir Ciorbă (f.d. 114-116, vol. V), Valentin Bacalov (f.d. 117, vol. V) Elena Rusu (f.d.

118, vol. V), Elena Ciorbă (f.d. 119, vol. V), Alexandru Ciorbă (f.d. 120, vol. V), Vladimir Dede

(f.d. 121, vol. V); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Tamara Ciorbă și

bănuita Irina Ciorbă din 29.01.2013 (f.d.125-130, vol. I); procesul-verbal de confruntare dintre

partea vătămată Tamara Ciorbă și martorul Vladimir Ciorbă din 09.02.2013 (f.d.131-133, vol.

I); procesul-verbal de confruntare dintre martorul Vladimir Ciorbă și bănuita Irina Ciorbă din

10.02.2013 (f.d.134-139, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 21.01.2013, recunoscut în

calitate document, prin care a fost ridicat un caiet ce-i aparține învinuitei Irina Malcoci în care

sunt diferite inscripții prin care se confirmă la ce dată ea depunea obiecte din aur la casele de

amanet și alte inscripții privitor la unele datorii pe care le avea pentru creditele primite (f.d.51-

56, vol. I); documentele prezentate de către agentul economic ÎCS ,,Lombard Solution" (f.d.71-

82, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 07.02.2013, prin care a fost supus

examinării 6 bilete de amanet de la ÎCS ,,Lombard Solutions” (f.d.90-96, vol. I); documentele

prezentate de agentul economic SRL ,,Aureola Lombard” (f.d.99-105, vol. I); procesul-verbal

de examinare a obiectelor din 20.02.2013 prin care a fost supus examinării 4 bilete de amanet

de la SRL ,,Aureola Lombard" (f.d. 109-113, vol. I); raportul de expertiză grafoscopică nr.2377

din 13.12.2013 (f.d.22-28, vol. I); raportul de expertiză grafoscopică în comisie repetată nr.

1202/CNEJ/5195/MAI din 01.07.2014 (f.d.52-57, vol. II); proces-verbal de cercetare a

4

obiectelor din 03.07.2014 (f.d.61-62, vol. II); procesul-verbal de examinare a registrelor și

biletelor de amanet SA ,,Aureola Lombard" din 14.01.2015 (f.d.169-183, vol. II); procesul-

verbal de verificarea declarațiilor martorului Vladimir Ciorbă (f.d. 127-129, vol. III); procesul-

verbal de examinare a obiectelor din 02.12.2016 prin care s-a examinat biletele de amanet de la

ICS „Lombard Solution” SRL (f.d. 199-200, vol. III); procesul-verbal de examinare a obiectelor

din 12.12.2016 (f.d. 18-24, vol. IV); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 12.12.2016

(f.d.25-40, vol. VI); documentele-caietul în care sunt diferite înscrisuri făcute de Irina Malcoci,

informația prezentată de compania de credit ÎCS ,,Easy Credit" și de la agenți economici ÎCS

,,Lombard Solution" și SRL ,,Aureola Lombard" prin care se confirmă vinovăția inculpatei

(f.d. 52-56, 71-85, 99-105, vol. I; f.d.34-35, vol. III).

Totodată, instanța de apel a menționat că, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, a fost comisă de inculpată în perioada de timp, luna decembrie

2009 până în luna noiembrie 2010, data exactă nu a fost stabilită de către organul de

urmărire penală și în perioada de la 02 februarie 2011 până la 17 decembrie 2012,

momentul când a sustras pe ascuns mijloace bănești și bunurile din aur ce aparțineau

Tamarei Ciorbă, se califică ca infracțiune mai puțin gravă, iar termenul de tragere la

răspundere penală fiind de 5 ani de la săvârșirea infracțiunii, termen care a expirat de

drept, dosarul fiind trimis în judecată abia la 05 ianuarie 2017. Prin urmare, instanța

de fond, just a conchis de aplica în speță, prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal,

or, în conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul

în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în

art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.

53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă.

Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele invocate de

apărătorul inculpatei, or, prin prisma tuturor probelor administrate și examinate în

instanța de judecată, este de menționat că starea de fapt probată atât în faza de

urmărire penală cât și în cadrul cercetărilor judecătorești, învinuirea adusă inculpatei

a fost confirmată în totalitate.

Mai mult, atât în instanța de fond cât și în instanța de apel s-a stabilit că

depozițiile inculpatei precum că, nu a găsit suma de bani în ghiveci în momentul în

care uda florile, instanța de apel le-a respins, or, martorul Vladimir Ciorbă care a fost

audiat a declarat că, inculpata a luat suma de 6 250 euro din ghiveciul de flori, iar

suma de 3 500 de euro a fost restituită de către ea, mamei sale, Tamara Ciorbă. De

asemenea, pentru a nu avea probleme cu părinții săi, împreună cu inculpata i-a

comunicat mamei sale că banii au fost depuși la bancă. Totodată, partea vătămată

Tamara Ciorbă atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședințele de judecată a declarat

că anume inculpata i-a luat suma de 6 250 euro, restituindu-i doar 3 500 euro și

5

promițându-i că-i va restitui restul sumei, fapt confirmat și prin procesul-verbal de

examinare a telefonul mobil de model Nokia 1616, care aparține martorului Vladimir

Ciorbă din 17.08.2016, potrivit căruia sunt prezente mesaje de la numărul de telefon

care aparține inculpatei Irinei Malcoci, prin care aceasta recunoaște că a luat banii și

promite că o să-i restituie.

Instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a apreciat critic declarațiile

inculpatei precum că bijuteriile amanetate la ,,Aureola Lombard" SRL și ÎCS

,,Lombard Solutions" SRL le-ar fi primit de la sora sa, Doina Neaga și mama sa, or,

această versiune a inculpatei nu și-a găsit confirmare prin probele administrate în

cadrul procesului penal.

Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele părții apărării care

a invocat nulitatea actelor procesuale și anume a ordonanțelor emise de procurorii

care au condus urmărirea penală în speță, or, plângerile împotriva

acțiunilor/inacțiunilor organului de urmărire penală, se adresează judecătorului de

instrucție și se soluționează într-o procedură separată, în ordinea prevăzută de art. 313

Cod de procedură penală, dar nu de către instanța de apel, mai mult, actele invocate

de apărător, deja poartă un caracter irevocabil.

Mai mult, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Radu Dumneanu în

numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și a ultimei, or, la 03 ianuarie 2013, prin

ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată, Tamara Ciorbă a fost

recunoscută în calitate de parte vătămată. De asemenea, la 03 ianuarie 2013, Tamara

Ciorbă a fost recunoscut în calitate de parte civilă prin ordonanța organului de

urmărire penală. Consecvent, reprezentantul părții vătămate a depus o cerere de

chemare în judecată în cadrul procesului penal în temeiul căreia a fost solicitat

încasarea de la inculpată în beneficiul părții vătămate, Tamarei Ciorbă suma de 100

000 lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, cauzat în rezultatul comiterii

infracțiunii, prejudicial material cauzat după cum urmează: suma sustrasă de 2 750

euro, contravaloarea bijuteriilor sustrase în sumă de 37 638,07 lei, sumelor de 1 671,05

euro și 11 655 ruble rusești achitate pentru servicii de transport, suma de 25 750 lei,

care reprezintă cheltuieli suportate în legătură cu achitarea serviciilor de asistență

juridică și traducerea actelor anexate în calitate de probe la cererea de chemare în

judecată.

Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect la soluționare

acțiunii civile, a satisfăcut pretenția părții vătămate privind încasarea prejudiciului

moral, deoarece a fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale,

fapta ilicită, vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus.

Consecvent, la stabilirea cuantumului prejudiciu moral, instanța de apel a stabilit

conform art. 1423 Cod civil și conform art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală,

6

mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat pătimitei Tamara Ciorbă în

sumă de 5 000 lei, reprezintă o sumă echitabilă, fiind proporțională suferințelor

suportate de partea vătămată.

avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, avocatul Radu Dumneanu în numele

părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima.

5.1. Avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei în temeiurile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 15), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea decizie cu pronunțarea

unei hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Recurentul susține că, instanța de apel a pronunțat o decizie ilegală, bazată pe

presupuneri, fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel.

Totodată, apărarea menționează că, instanțele anterioare au încălcat principiul

,,non bis in idem”, deoarece ilegal a fost reluată urmărirea penală, inculpata fiind pusă

repetat sub învinuire pentru aceiași faptă, în lipsa existenței a faptelor noi sau recent

descoperite.

Mai mult, avocatul Mihail Barbaroș indică dezacordul cu aprecierea probelor de

către instanțele anterioare, indicând că din probele administrate în respectiva cauză

penală nu se dovedește cu certitudine vinovăția inculpatei.

De asemenea, recurentul susține că, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele

infracțiunii imputate acesteia, or, din analiza probelor acumulate la dosar se

dovedește faptul că, sustragerea imputată inculpatei nici nu a avut loc.

5.2. Avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și

ultima, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a deciziei în partea ce se referă la soluționarea acțiunii civile, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea civilă

înaintată și să se dispună încasarea de la inculpata Irina Malcoci în beneficul părții

vătămate a sumei de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral și suma sustrasă 2 750

euro, 37 638,07 lei echivalentul bijuteriilor sustrase, 1 671,05 euro și 11 655 ruble rusești

achitate pentru servicii de transport și 25 750 lei cheltuieli suportate în legătură cu

achitarea serviciilor de asistență judiciară și traducerea actelor anexate în calitate de

probe la dosar.

În susținerea recursurilor declarate, recurenții menționează că, instanța de apel a

pronunțat o decizie nemotivată fără a da un răspuns argumentelor invocate în cererea

de apel.

Mai mult, recurenții indică că, instanța de apel prin respingerea cererilor de apel

doar a reluat poziția primei instanțe indicând eronat neprezentarea probelor în

susținerea pretențiilor de compensare a prejudiciilor materiale.

7

De asemenea, recurenții susțin că, instanța de apel prin pronunțarea deciziei

contestate i-a încălcat părții vătămate, Tamara Ciorbă, dreptul la un recurs efectiv.

invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită

declararea inadmisibilității recursurilor, Colegiul penal concluzionează că acestea

urmează a fi admise din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta

a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-au găsit confirmarea

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Prima instanță a recunoscut-o vinovată pe Irina Molcoci de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar în temeiul art. 60 al aceluiași Cod,

aceasta a fost liberată de răspunderea penală pe motivul intervenirii termenului

8

prescripție de tragere la răspundere penală, acțiunea civilă a părții vătămate, Tamara

Ciorbă în partea reparării prejudiciului material cauzat a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea

procedurii civile, iar în partea reparării prejudiciului moral a fost admisă parțial și s-

a încasat de la inculpată în beneficiul părții vătămate suma de 5 000 lei, drept

recompensă pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în rest cerința a fost

respinsă.

Instanța de apel a menținut sentința și a respins ca fiind nefondate apelurile

declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei și avocatul Radu

Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorba și ultima.

Lecturând decizia instanței de apel care a menținut sentința primei instanțe,

Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a respins apelurile

fiind examinate pur formal, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru

prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce

o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel.

Motivându-și soluția, instanța de apel doar a reluat motivarea instanței de fond

mai mult aceasta a formulat răspunsuri evazive și neclare.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel respinge

cererea de apel declarată de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, fără

a da un răspuns clar argumentului indicat de către acesta cu referire la încălcarea

principiului ,,non bis in idem”, deoarece inculpata a fost pusă repetat sub învinuire de

comiterea a aceleiași fapte în lipsa unor fapte noi sau recent descoperite.

Colegiul penal lărgit ține să remarce că, avocatul Mihail Barbaroș în concluziile

scrise din 07 martie 2017 înaintate în prima instanță în contextul prevederilor art. 381

Cod de procedură penală, a menționat că, la 26 aprilie 2016 procurorul în Procuratura

mun. Chișinău, Eugen Rurac, a reluat urmărire penală dispunând acuzarea inculpatei

pe aceleași fapte și circumstanțe, încălcându-i inculpatei dreptul de a nu fi judecat de

două ori pentru aceiași faptă. Prima instanță omite să se expună asupra acestui

argument, iar în sentința emisă nici nu indică despre acesta.

Dat fiind faptul că, prima instanță nu a dat un răspuns acestui argument, sarcina

revenea instanței de apel la examinarea apelurilor declarate de către avocatul Mihail

Barbaroș în numele inculpatei.

Astfel, instanța de apel a dat un răspuns evaziv fără a intra în esența problemei

și fără a argumenta în condițiile legii procesual penale soluția adoptată.

Mai mult, instanța de apel eronat a respins cerințele părții vătămate privind

acțiunea civilă, or, în susținerea cerințelor sale au fost prezentate un șir de probe

9

privind valoarea obiectelor sustrase care au fost anexate la materialele dosarului, astfel

afirmațiile instanței de fond, preluate de instanța de apel precum că, partea vătămată

nu a prezentat suficiente probe care să confirme suportarea cheltuielilor reclamate de

către ultima sunt neîntemeiate și nu corespund circumstanțelor reale ale cauzei.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să remarce că, este neclară poziția instanțelor

de fond care au stabilit starea de fapt și au acceptat prejudiciul cauzat prin infracțiune

calificând acțiunile inculpatei, dar acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului

material cauzat prin infracțiune o admit în principiu, indicând că asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în cererile de apel și nu și-a motivat soluția prin ce a comis

eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit reiterează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea

face parte din setul de garanții stabilite pentru existenta unui proces echitabil, or,

potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în cazurile aplicării

art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c.

Rusiei (2007) §85).

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra motivelor

indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie

2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(Van de Hurk c Olanda (1994) §61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatând temeiul prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel

urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre

legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală.

10

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în

numele inculpatei, avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara

Ciorbă și ultima, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Malcoci Irina XXXXX și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 20 februarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

11