1ra-136/2018 — art. 186 alin. 1 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 23 martie 2017, Irina Malcoci a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și în temeiul art. 60 alin. (1) lit. b) al aceluiași Cod, a fost liberată de răspunderea penală pe motivul intervenirii termenului prescripției de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă a părții vătămate, Tamara Ciorbă în partea reparării prejudiciului material cauzat a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea reparării prejudiciului moral a fost admisă parțial și s-a încasat de la inculpată în 1 beneficiul părții vătămate suma de 5 000 lei, drept recompensă pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în rest cerința a fost respinsă.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, inculpata Irina Malcoci în perioada de timp, luna decembrie 2009 până în luna noiembrie 2010, data exactă nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, acționând cu intenție directă, în scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin acces liber, a sustras pe ascuns din apartamentul XXXXX, mijloace bănești în sumă de 2 750 euro, care aparțineau proprietarei Tamara Ciorbă și care potrivit cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei a ratei medii în perioada de la 01.12.2009 - 30.11.2010, constituia suma de 44 906,81 lei, bani care au fost utilizați de către Irina Malcoci după bunul său plac și în interes personal. Tot ea, continuând acțiunile sale criminale în perioada 02.02.2011 - 17.12.2012, data exactă nu a fost stabilită de către organul urmărire penală, în scopul însușirii bunurilor altei persoane, acționând direct, prin acces liber, a sustras pe ascuns din apartamentul XXXXX următoarele bunuri din aur după cum urmează: un inel bărbătesc din aur în valoare de 3 500 lei, un inel din aur cu piatră rozalină în valoare de 3 500 lei, o pereche de cercei din aur cu piatră rubin în valoare de 1 500 lei, o pereche de cercei din aur galben combinat cu alb în valoare de 4 000 lei, un pandantiv din aur în valoare de 1 000 lei, o brățară din aur în valoare de 1 000 lei, o cruce din aur în valoare de 1 500 lei, un inel din aur-verighetă în valoare de 2 000 lei, un lănțișor din aur care era deteriorat lacătul, în valoare de 3 000 lei, obiecte din aur care aparțineau lui Tamara Ciorbă și care au fost transmise la casele de amanet unde au fost topite, iar banii obținuți au fost utilizați de Irina Malcoci după bunul său plac și în interes personal. În rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Irina Malcoci, părții vătămate Tamara Ciorbă i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 65 906,81 lei.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, a declarat apel avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei Irina Malcoci prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată de comiterea infracțiunii imputate. În motivarea cererii de apel, apărătorul a menționat că, organul de urmărire penală ilegal a reluat urmărirea penală în privința inculpatei, fără a indica motivele prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, avocatul Mihail Barbaroș a indicat că, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii imputate, totodată menționând dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de fond. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apeluri avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima prin care au solicitat casarea sentinței cu 2 pronunțarea unei noi hotărâri prin care a dispune încasarea din contul inculpatei în beneficiul părții vătămate suma de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, obligarea inculpatei de a compensa părții vătămate prejudiciul material în sumă de 2 750 euro și 25 750 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În motivarea apelurilor declarate de către avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima, au indicat că, instanța de fond eronat a conchis că partea vătămată nu a prezentat probe suficiente în susținerea pretențiilor sale cu privire la prejudiciul material, or, partea apărării a prezentat contracte, tichete de călătorii, copii ale bonurilor de încasare a numerarului, copia actelor care confirmă suportarea cheltuielilor judiciare ș.a. Totodată, apelanții au susținut că, instanța de fond i-a încălcat dreptul părții vătămate la un recurs efectiv. Mai mult, conform prevederilor art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de fond era obligată să soluționeze acțiunea civilă odată cu soluționarea cauzei penale în fond.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2017, apelurile declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima, au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpata Irina Malcoci a săvârșit infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că, fiind audiată inculpata nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, iar declarațiile date în cadrul urmăririi penale le-a susținut pe deplin, precizând că, niciodată nu a luat bani de la Tamara Ciorbă. Unica sumă de 100 euro care a primit-o drept cadou de la Tamara Ciorbă a fost pentru a-și cumpăra o pereche de cercei. Inculpata a declarat că niciodată nu a restituit suma de 2 500 euro părții vătămate. În proces, inculpata a declarat că, în perioada anilor 2010-2011, a amanetat bijuteriile sale și a mamei și surorii sale Doina, deoarece avea nevoie de bani pentru a înapoia datoriile legate de afacerea care a avut-o. Spălătoria a fost deschisă de către fostul soț și cu un prieten de-a lui. După ce s-a certat cu prietenul său, ținând cont de faptul că toate actele erau perfectate pe numele său, toate datoriile au rămas în grija ei, însă afacerea era de familie. Era înregistrată ca persoană juridică și anume ,,Irmar 3 Grup Service" SRL. Ea era unicul fondator și administrator. Inculpata a precizat că ea uda florile, însă niciodată nu a găsit nimic, dar curățenie în camera fratelui mai mic a fostului său soț nu făcea, deoarece așa i-a spus acesta, lăsîndu-1 pe frate să-și facă singur ordine. Odăile se încuiau din interior, dar de obicei erau descuiate. În urma plecării din casă, toate lucrurile personale au rămas acolo. În momentul când au decis să divorțeze, Vladimir pe perioada de jumătate de an a persecutat-o. Inculpata a declarat că Vladimir a accidentat mașina părinților săi și tatăl ei a sunat-o pe Tamara Ciorbă. Consideră că aceasta o urăște, deoarece nu a dorit să se împace cu Vladimir. Inculpata a mai declarat că carnetul cu notițe îi aparține. Nu își amintește ce credite au fost luate de la bancă. Avea un salariu fix de 2 000 lei lunar și venitul din vânzarea hainelor de la piața ,,Cantemir”. Inculpata a precizat că a amanetat aurul la 2 lombarduri. Bijuteriile nu au fost răscumpărate. Nu ține minte exact de unde a procurat cerceii. Tot aurul a fost amanetat. Cu banii primiți a achitat datoriile acumulate pentru spălătoria auto. Inculpata a mai declarat că nu recunoaște acțiunea civilă, deoarece este una neîntemeiată (f.d. 123-125, vol. V). În acest context, instanța de apel a conchis că, declarațiile inculpatei nu corespund adevărului și au fost oferite cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, mai mult, declarațiile inculpatei sunt combătute cu certitudine prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate, Tamara Ciorbă (f.d. 110-111, vol. V); declarațiile martorilor Iulia Prohorenco (f.d. 113, vol. V), Alexandru Polenciuc (f.d. 112, vol. V), Vladimir Ciorbă (f.d. 114-116, vol. V), Valentin Bacalov (f.d. 117, vol. V) Elena Rusu (f.d. 118, vol. V), Elena Ciorbă (f.d. 119, vol. V), Alexandru Ciorbă (f.d. 120, vol. V), Vladimir Dede (f.d. 121, vol. V); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Tamara Ciorbă și bănuita Irina Ciorbă din 29.01.2013 (f.d.125-130, vol. I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Tamara Ciorbă și martorul Vladimir Ciorbă din 09.02.2013 (f.d.131-133, vol. I); procesul-verbal de confruntare dintre martorul Vladimir Ciorbă și bănuita Irina Ciorbă din 10.02.2013 (f.d.134-139, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 21.01.2013, recunoscut în calitate document, prin care a fost ridicat un caiet ce-i aparține învinuitei Irina Malcoci în care sunt diferite inscripții prin care se confirmă la ce dată ea depunea obiecte din aur la casele de amanet și alte inscripții privitor la unele datorii pe care le avea pentru creditele primite (f.d.51- 56, vol. I); documentele prezentate de către agentul economic ÎCS ,,Lombard Solution" (f.d.71- 82, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 07.02.2013, prin care a fost supus examinării 6 bilete de amanet de la ÎCS ,,Lombard Solutions” (f.d.90-96, vol. I); documentele prezentate de agentul economic SRL ,,Aureola Lombard” (f.d.99-105, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 20.02.2013 prin care a fost supus examinării 4 bilete de amanet de la SRL ,,Aureola Lombard" (f.d. 109-113, vol. I); raportul de expertiză grafoscopică nr.2377 din 13.12.2013 (f.d.22-28, vol. I); raportul de expertiză grafoscopică în comisie repetată nr. 1202/CNEJ/5195/MAI din 01.07.2014 (f.d.52-57, vol. II); proces-verbal de cercetare a 4 obiectelor din 03.07.2014 (f.d.61-62, vol. II); procesul-verbal de examinare a registrelor și biletelor de amanet SA ,,Aureola Lombard" din 14.01.2015 (f.d.169-183, vol. II); procesul- verbal de verificarea declarațiilor martorului Vladimir Ciorbă (f.d. 127-129, vol. III); procesul- verbal de examinare a obiectelor din 02.12.2016 prin care s-a examinat biletele de amanet de la ICS „Lombard Solution” SRL (f.d. 199-200, vol. III); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 12.12.2016 (f.d. 18-24, vol. IV); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 12.12.2016 (f.d.25-40, vol. VI); documentele-caietul în care sunt diferite înscrisuri făcute de Irina Malcoci, informația prezentată de compania de credit ÎCS ,,Easy Credit" și de la agenți economici ÎCS ,,Lombard Solution" și SRL ,,Aureola Lombard" prin care se confirmă vinovăția inculpatei (f.d. 52-56, 71-85, 99-105, vol. I; f.d.34-35, vol. III). Totodată, instanța de apel a menționat că, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost comisă de inculpată în perioada de timp, luna decembrie 2009 până în luna noiembrie 2010, data exactă nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală și în perioada de la 02 februarie 2011 până la 17 decembrie 2012, momentul când a sustras pe ascuns mijloace bănești și bunurile din aur ce aparțineau Tamarei Ciorbă, se califică ca infracțiune mai puțin gravă, iar termenul de tragere la răspundere penală fiind de 5 ani de la săvârșirea infracțiunii, termen care a expirat de drept, dosarul fiind trimis în judecată abia la 05 ianuarie 2017. Prin urmare, instanța de fond, just a conchis de aplica în speță, prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, or, în conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele invocate de apărătorul inculpatei, or, prin prisma tuturor probelor administrate și examinate în instanța de judecată, este de menționat că starea de fapt probată atât în faza de urmărire penală cât și în cadrul cercetărilor judecătorești, învinuirea adusă inculpatei a fost confirmată în totalitate. Mai mult, atât în instanța de fond cât și în instanța de apel s-a stabilit că depozițiile inculpatei precum că, nu a găsit suma de bani în ghiveci în momentul în care uda florile, instanța de apel le-a respins, or, martorul Vladimir Ciorbă care a fost audiat a declarat că, inculpata a luat suma de 6 250 euro din ghiveciul de flori, iar suma de 3 500 de euro a fost restituită de către ea, mamei sale, Tamara Ciorbă. De asemenea, pentru a nu avea probleme cu părinții săi, împreună cu inculpata i-a comunicat mamei sale că banii au fost depuși la bancă. Totodată, partea vătămată Tamara Ciorbă atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședințele de judecată a declarat că anume inculpata i-a luat suma de 6 250 euro, restituindu-i doar 3 500 euro și 5 promițându-i că-i va restitui restul sumei, fapt confirmat și prin procesul-verbal de examinare a telefonul mobil de model Nokia 1616, care aparține martorului Vladimir Ciorbă din 17.08.2016, potrivit căruia sunt prezente mesaje de la numărul de telefon care aparține inculpatei Irinei Malcoci, prin care aceasta recunoaște că a luat banii și promite că o să-i restituie. Instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a apreciat critic declarațiile inculpatei precum că bijuteriile amanetate la ,,Aureola Lombard" SRL și ÎCS ,,Lombard Solutions" SRL le-ar fi primit de la sora sa, Doina Neaga și mama sa, or, această versiune a inculpatei nu și-a găsit confirmare prin probele administrate în cadrul procesului penal. Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele părții apărării care a invocat nulitatea actelor procesuale și anume a ordonanțelor emise de procurorii care au condus urmărirea penală în speță, or, plângerile împotriva acțiunilor/inacțiunilor organului de urmărire penală, se adresează judecătorului de instrucție și se soluționează într-o procedură separată, în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală, dar nu de către instanța de apel, mai mult, actele invocate de apărător, deja poartă un caracter irevocabil. Mai mult, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și a ultimei, or, la 03 ianuarie 2013, prin ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată, Tamara Ciorbă a fost recunoscută în calitate de parte vătămată. De asemenea, la 03 ianuarie 2013, Tamara Ciorbă a fost recunoscut în calitate de parte civilă prin ordonanța organului de urmărire penală. Consecvent, reprezentantul părții vătămate a depus o cerere de chemare în judecată în cadrul procesului penal în temeiul căreia a fost solicitat încasarea de la inculpată în beneficiul părții vătămate, Tamarei Ciorbă suma de 100 000 lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii, prejudicial material cauzat după cum urmează: suma sustrasă de 2 750 euro, contravaloarea bijuteriilor sustrase în sumă de 37 638,07 lei, sumelor de 1 671,05 euro și 11 655 ruble rusești achitate pentru servicii de transport, suma de 25 750 lei, care reprezintă cheltuieli suportate în legătură cu achitarea serviciilor de asistență juridică și traducerea actelor anexate în calitate de probe la cererea de chemare în judecată. Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect la soluționare acțiunii civile, a satisfăcut pretenția părții vătămate privind încasarea prejudiciului moral, deoarece a fost constatat faptul juridic necesar apariției răspunderii delictuale, fapta ilicită, vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul adus. Consecvent, la stabilirea cuantumului prejudiciu moral, instanța de apel a stabilit conform art. 1423 Cod civil și conform art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, 6 mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat pătimitei Tamara Ciorbă în sumă de 5 000 lei, reprezintă o sumă echitabilă, fiind proporțională suferințelor suportate de partea vătămată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima. 5.1. Avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea decizie cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Recurentul susține că, instanța de apel a pronunțat o decizie ilegală, bazată pe presupuneri, fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. Totodată, apărarea menționează că, instanțele anterioare au încălcat principiul ,,non bis in idem”, deoarece ilegal a fost reluată urmărirea penală, inculpata fiind pusă repetat sub învinuire pentru aceiași faptă, în lipsa existenței a faptelor noi sau recent descoperite. Mai mult, avocatul Mihail Barbaroș indică dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele anterioare, indicând că din probele administrate în respectiva cauză penală nu se dovedește cu certitudine vinovăția inculpatei. De asemenea, recurentul susține că, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii imputate acesteia, or, din analiza probelor acumulate la dosar se dovedește faptul că, sustragerea imputată inculpatei nici nu a avut loc. 5.2. Avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea ce se referă la soluționarea acțiunii civile, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea civilă înaintată și să se dispună încasarea de la inculpata Irina Malcoci în beneficul părții vătămate a sumei de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral și suma sustrasă 2 750 euro, 37 638,07 lei echivalentul bijuteriilor sustrase, 1 671,05 euro și 11 655 ruble rusești achitate pentru servicii de transport și 25 750 lei cheltuieli suportate în legătură cu achitarea serviciilor de asistență judiciară și traducerea actelor anexate în calitate de probe la dosar. În susținerea recursurilor declarate, recurenții menționează că, instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată fără a da un răspuns argumentelor invocate în cererea de apel. Mai mult, recurenții indică că, instanța de apel prin respingerea cererilor de apel doar a reluat poziția primei instanțe indicând eronat neprezentarea probelor în susținerea pretențiilor de compensare a prejudiciilor materiale. 7 De asemenea, recurenții susțin că, instanța de apel prin pronunțarea deciziei contestate i-a încălcat părții vătămate, Tamara Ciorbă, dreptul la un recurs efectiv.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit conchide că, și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. Prima instanță a recunoscut-o vinovată pe Irina Molcoci de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar în temeiul art. 60 al aceluiași Cod, aceasta a fost liberată de răspunderea penală pe motivul intervenirii termenului 8 prescripție de tragere la răspundere penală, acțiunea civilă a părții vătămate, Tamara Ciorbă în partea reparării prejudiciului material cauzat a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea reparării prejudiciului moral a fost admisă parțial și s- a încasat de la inculpată în beneficiul părții vătămate suma de 5 000 lei, drept recompensă pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în rest cerința a fost respinsă. Instanța de apel a menținut sentința și a respins ca fiind nefondate apelurile declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei și avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorba și ultima. Lecturând decizia instanței de apel care a menținut sentința primei instanțe, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, instanța de apel eronat a respins apelurile fiind examinate pur formal, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel. Motivându-și soluția, instanța de apel doar a reluat motivarea instanței de fond mai mult aceasta a formulat răspunsuri evazive și neclare. În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel respinge cererea de apel declarată de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, fără a da un răspuns clar argumentului indicat de către acesta cu referire la încălcarea principiului ,,non bis in idem”, deoarece inculpata a fost pusă repetat sub învinuire de comiterea a aceleiași fapte în lipsa unor fapte noi sau recent descoperite. Colegiul penal lărgit ține să remarce că, avocatul Mihail Barbaroș în concluziile scrise din 07 martie 2017 înaintate în prima instanță în contextul prevederilor art. 381 Cod de procedură penală, a menționat că, la 26 aprilie 2016 procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Eugen Rurac, a reluat urmărire penală dispunând acuzarea inculpatei pe aceleași fapte și circumstanțe, încălcându-i inculpatei dreptul de a nu fi judecat de două ori pentru aceiași faptă. Prima instanță omite să se expună asupra acestui argument, iar în sentința emisă nici nu indică despre acesta. Dat fiind faptul că, prima instanță nu a dat un răspuns acestui argument, sarcina revenea instanței de apel la examinarea apelurilor declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei. Astfel, instanța de apel a dat un răspuns evaziv fără a intra în esența problemei și fără a argumenta în condițiile legii procesual penale soluția adoptată. Mai mult, instanța de apel eronat a respins cerințele părții vătămate privind acțiunea civilă, or, în susținerea cerințelor sale au fost prezentate un șir de probe 9 privind valoarea obiectelor sustrase care au fost anexate la materialele dosarului, astfel afirmațiile instanței de fond, preluate de instanța de apel precum că, partea vătămată nu a prezentat suficiente probe care să confirme suportarea cheltuielilor reclamate de către ultima sunt neîntemeiate și nu corespund circumstanțelor reale ale cauzei. Totodată, Colegiul penal lărgit ține să remarce că, este neclară poziția instanțelor de fond care au stabilit starea de fapt și au acceptat prejudiciul cauzat prin infracțiune calificând acțiunile inculpatei, dar acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului material cauzat prin infracțiune o admit în principiu, indicând că asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și nu și-a motivat soluția prin ce a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit reiterează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existenta unui proces echitabil, or, potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, la pronunțarea asupra motivelor indicate în cererile de apel, instanța de apel urmează să țină cont de jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk c Olanda (1994) §61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 10

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Mihail Barbaroș în numele inculpatei, avocatul Radu Dumneanu în numele părții vătămate, Tamara Ciorbă și ultima, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Malcoci Irina XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 20 februarie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 11