ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.03.2019

1ra-484/2019 — art. 264 al. 6 CP

HOTĂRÂRE
28.03.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 al. 6 CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-484/2019 — art. 264 al. 6 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-484/2019

Curtea Supremă de Justiție

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia – Sîrbu Lilia prin care

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 29

octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Hariton Radj xxxxx născut la xxxxx originar și

domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar, în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

Radj a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6)

Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, condamnându-l la

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea

pedepsei într-un penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa sub formă de

închisoare aplicată lui Hariton Radj, stabilindu-i un termen de probă de 4 (patru) ani.

S-a dispus încasarea de la Hariton Radj în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 19542 lei.

jurul orelor 02:00, conducând automobilul de model „Vaz 2110” cu numărul de

înmatriculare xxxxx, fiind în stare de ebrietate, având ca pasageri cetățenii xxxxx, în

timp ce se deplasa pe traseul național R-34, a încălcat prevederile Regulamentului

circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 și

anume pct. 45 alin.(1) care indica că, „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția si reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”, pct. 39 alin.(1) care

indică „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de

mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată

în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”, pct. 14. lit. a)

care indică că, „Conducătorul de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare

de ebrietate, la km 43+800 m., nu s-a isprăvit cu ghidajul și a tamponat parapetul

podului, automobilul a luat foc, în rezultatul cărui fapt pasagerii xxxxx i-au fost

provocate vătămări corporale grave.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 380 din 25.04.2017,

decesul cet. xxxx a survenit ca urmare a acțiunii flăcării prin mecanism mixt (șoc

grav spasm a căilor respiratorii) ulterior cu carbonizare avansată a cadavrului.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 381 din 25.04.2017,

decesul cet. xxxxx a survenit ca urmare a acțiunii flăcării prin mecanism mixt (șoc

grav spasm a căilor respiratorii) ulterior cu carbonizare avansată a cadavrului.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 22 D din 20.04.2017

la cet. xxxxx s-a stabilit traumă închisă gravă a abdomenului cu ruptură de splină care

s-a complicat cu hemoragie masivă internă, anemie posthemoragică șoc hipovolemic

gr. III. Prezenta leziune corporală după simptomul pericolului pentru viață se califică

ca gravă.

Astfel, prin acțiunile sale, Hariton Radj a comis infracțiunea prevăzută de art.

264 alin.(6) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății și decesul a două persoane, acțiune săvârșită în stare de

ebrietate.

procurorul în Procuratura raionului Leova - Buzilă Vasile prin care a cerut casarea

parțială a sentinței contestate, cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Hariton Radj să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(6) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă 6 ani

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

3.1 În apelul declarat procurorul a invocat că, instanța de judecată nu a ținut cont

de faptul, că pedeapsa penală este o măsură de constrângere și un mijloc de corectare

și reeducare a condamnatului, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Conform prevederilor art.7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Consideră procurorul că pedeapsa stabilită lui Hariton Radj este prea blândă

fiind aplicate prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii fiind suspendată

fixând termen de probă de 4 ani, deoarece în rezultatul infracțiunii comise a pus în

pericol viața unei persoane și a curmat viața a două persoane tinere fapta fiind comisă

în stare de ebrietate, prin urmare fapta incriminată este gravă.

Mai consideră procurorul că instanța aplicând prevederile art. 90 Cod penal, nu a

ținut cont, de gravitatea infracțiunii, de urmările acesteia. Prin urmare pedeapsa

aplicată inculpatului este prea blândă, iar instanța nu a prezentat careva argumente

convingătoare, care ar motiva soluția dispusă, astfel fiind ignorate prevederile legii

penale, precum și cerințele prevăzute la art. 90 Cod penal.

2018, a fost admis apelul declarat de procurorul, casată parțial sentința, în partea ce

ține de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care în conformitate cu art.901 Cod penal, s-a dispus suspendarea parțială a executării

pedepsei aplicate pe un termen de 3 (trei) ani închisoare.

Prima parte a pedepsei cu închisoare pe termen de 3 ani se execută în penitenciar

de tip deschis, a doua parte a pedepsei pe termen de 3 ani se suspendă cu stabilirea

unei perioadei de probațiune de 3 ani.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat, că cauza penală în

privința lui Hariton Radj a fost judecată în procedură simplificată în baza art.3641

Cod de procedură penală, unde inculpatul a acceptat probele administrate, la faza de

urmărire penală și-a recunoscut în totalitate vina în comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Hariton Radj, instanța de

apel a constatat, în baza probelor administrate de acuzatorul de stat, că acțiunile

inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264

alin.(6) Cod Penal, sentința instanței de fond nefiind contestată în această parte de

către părțile la proces.

În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, având în vedere circumstanțele

comiterii infracțiunii și urmările grave care au fost apreciate în coraport cu

personalitatea inculpatului, instanța de apel a considerat că, atingerea scopului

pedepsei penale, și anume restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni este posibilă doar cu izolarea

inculpatului de societate. Or, pedeapsa condiționată numită inculpatului de instanța de

fond, nu va atinge scopul pedepsei pentru fapta comisă, prin aplicarea art.90 Codul

penal.

Totodată, apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei, și anume faptul că

antecedentele penale sunt stinse și a comis o infracțiune gravă, prejudiciul moral și

material lipsește, partea vătămată și succesorul părții vătămate nu au careva pretenții

față de inculpat, Colegiul judiciar a considerat că în privința inculpatului pot fi

aplicate prevederile art. 901 Cod penal, adică condamnarea cu suspendarea parțială a

executării pedepsei cu închisoare.

Astfel, în limita dispozițiilor prevăzute de art.264 alin.(6) Cod Penal, Colegiul

judiciar a casat sentința în partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care în conformitate cu art.901 Cod penal, s-a

suspendă parțial executarea pedepsei aplicate pe un termen de 3 ani închisoare.

Prima parte a pedepsei cu închisoare pe termen de 3 ani se va executa în

penitenciar de tip deschis iar, a doua parte a pedepsei pe termen de 3 ani se va

suspenda cu stabilirea unei perioadei de probațiune de 3 ani.

În asemenea circumstanțe, Colegiul judiciar a considerat că, pedeapsa numită cu

aplicarea art. 901 Cod penal va fi echitabilă, corespunzătoare faptei comise și va

atinge scopul său.

20.12.2018, acuzatorul de stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia –Sîrbu Lilia,

invocând ca temei prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Hariton Radj să-i fie stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 5 ani.

5.1 În motivarea recursului procurorul a invocat că, la stabilirea pedepsei,

Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat eronat a ajuns la concluzia că nu este

rațional ca inculpatul să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar,

dispunând suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului în baza art.

90/1 Cod penal pe un termen de probațiune de 3 ani.

Astfel, în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal)

în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75

alin.(1) Cod penal, consideră acuzarea că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța

greșit a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei.

În acest sens, menționează procurorul că, instanța de apel la adoptarea acestei

soluții, nu a apreciat în mod corespunzător faptul că inculpatul Hariton Radj a comis

o infracțiune gravă, a săvârșit infracțiunea fiind stare de ebrietate alcoolică, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.282 din 11.08.2016, în proba de sânge

ridicată de la Hariton Radj se conținea alcool etilic în cantitate de 1,67 % echivalentul

a 1,67 g/l și în rezultatul acțiunilor inculpatului viața unei persoane a fost pusă în

pericol, și anume lui xxxxx care a suferit vătămări corporal grave, iar două persoane -

xxxxx, au decedat.

Așadar, în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar

micșora esențial gravitatea faptei inculpatului Hariton Radj ce ar permite de a

concluziona că corectarea lui este posibilă fără executarea pedepsei de închisoare în

întregime.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de

apel prevederile art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, susținând, că decizia

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și pct.10) Cod de

procedură penală instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

6.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct.6)

alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit

confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. art. 414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de

stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia – Sîrbu Lilia sunt neîntemeiate, iar

motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea

instanței de apel corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legale și întemeiate.

6.2 Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.1) pct.10) Cod de

procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal în raport cu

motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-

a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de

apel i-a aplicat inculpatului Hariton Radj în baza art.264 alin.6) Cod penal, cu

respectarea prevederilor art.90 și art. 901, art.3641 al.8 Cod de procedură penală, o

pedeapsă echitabilă și în limitele legii penale.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de

recurent precum că inculpatul poate fi corectat și reeducat cu stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani închisoare fără suspendarea parțială

a executării pedepsei, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța

de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea

pronunțată, concluzie, care instanța de recurs o însușește.

Astfel că, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de apel privind

suspendarea parțială a pedepsei stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(6) Cod Penal și anume prima parte a pedepsei cu închisoare

pe termen de 3 ani se va executa în penitenciar de tip deschis, iar a doua parte a

pedepsei pe termen de 3 ani se va suspenda cu stabilirea unei perioadei de probațiune

de 3 ani, fiind luat în considerație faptul că inculpatul a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii imputate, s-a căit sincer de cele întâmplate, antecedentele penale sunt

stinse, a comis o infracțiune gravă, prejudiciul moral și material lipsește, partea

vătămată și succesorul părții vătămate, care sunt rude cu inculpatul, nu au careva

pretenții față de acesta, fapt ce demonstrează că scopul pedepsei poate fi atins și cu

aplicarea în privința acestuia a prevederilor art.901 Cod penal, adică condamnarea cu

suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare.

Această concluzie este legală, argumentată, bazată pe cumulul de probe,

verificate și apreciate de instanța de apel, iar argumentele recurentului precum că,

instanța de apel greșit a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei

prevăzute de art.75 Cod penal, cât și neîntemeiat a aplicat art. 901 Cod penal, nu pot

fi reținute, or, pedeapsa penală este echitabilă atunci când este capabilă de a contribui

la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte

persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt

ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței

de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile

asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este

conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă

de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin

prisma temeiurilor de casare prevăzute de pct.6), 10) alin.(1) art. 427 Cod de

procedură penală și prin urmare, se impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror

în Procuratura UTA Găgăuzia – Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 29 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Hariton

Radj xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-12-21
0,95
1ra-1580/2018 — art.264 alin.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-1580/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 13 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte - Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor jud
CSJ 2020-09-22
0,95
1ra-524/2020 — art.264 al.3 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-524/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători – Ţurcan Anatolie, Toma Nadejda,
CSJ 2020-11-26
0,95
1ra-1550/20 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1550/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, examinând admisibilitatea în pr
CSJ 2019-05-16
0,95
1ra-708/2019 — art. 264 al. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-708/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie examinând
CSJ 2019-07-18
0,95
1ra-1106/2019 — art. 264 al. 3 lit. a, f CP
Dosarul nr. 1ra-1106/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 26 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisi
Sursă