1ra-484/2019 — Art. 264 al. 6 CP

Prima instanță: 30.11.2018- 01.03.2018;

Instanța de apel: 19.04.2018 - 29.10.2018;

Instanța de recurs: 23.01.2019 - 27.02.2019. Asupra recursului ordinar, în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 01 martie 2018, Hariton Radj a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, condamnându-l la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa sub formă de închisoare aplicată lui Hariton Radj, stabilindu-i un termen de probă de 4 (patru) ani. S-a dispus încasarea de la Hariton Radj în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 19542 lei. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 05.08.2016 în jurul orelor 02:00, conducând automobilul de model „Vaz 2110” cu numărul de înmatriculare xxxxx, fiind în stare de ebrietate, având ca pasageri cetățenii xxxxx, în timp ce se deplasa pe traseul național R-34, a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 și anume pct. 45 alin.(1) care indica că, „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția si reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”, pct. 39 alin.(1) care indică „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”, pct. 14. lit. a) care indică că, „Conducătorul de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, la km 43+800 m., nu s-a isprăvit cu ghidajul și a tamponat parapetul podului, automobilul a luat foc, în rezultatul cărui fapt pasagerii xxxxx i-au fost provocate vătămări corporale grave. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 380 din 25.04.2017, decesul cet. xxxx a survenit ca urmare a acțiunii flăcării prin mecanism mixt (șoc grav spasm a căilor respiratorii) ulterior cu carbonizare avansată a cadavrului. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 381 din 25.04.2017, decesul cet. xxxxx a survenit ca urmare a acțiunii flăcării prin mecanism mixt (șoc grav spasm a căilor respiratorii) ulterior cu carbonizare avansată a cadavrului. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 22 D din 20.04.2017 la cet. xxxxx s-a stabilit traumă închisă gravă a abdomenului cu ruptură de splină care s-a complicat cu hemoragie masivă internă, anemie posthemoragică șoc hipovolemic gr. III. Prezenta leziune corporală după simptomul pericolului pentru viață se califică ca gravă. Astfel, prin acțiunile sale, Hariton Radj a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(6) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății și decesul a două persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel, la 15 martie 2018 de către procurorul în Procuratura raionului Leova - Buzilă Vasile prin care a cerut casarea parțială a sentinței contestate, cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Hariton Radj să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(6) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. 3.1 În apelul declarat procurorul a invocat că, instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că pedeapsa penală este o măsură de constrângere și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Conform prevederilor art.7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Consideră procurorul că pedeapsa stabilită lui Hariton Radj este prea blândă fiind aplicate prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii fiind suspendată fixând termen de probă de 4 ani, deoarece în rezultatul infracțiunii comise a pus în pericol viața unei persoane și a curmat viața a două persoane tinere fapta fiind comisă în stare de ebrietate, prin urmare fapta incriminată este gravă. Mai consideră procurorul că instanța aplicând prevederile art. 90 Cod penal, nu a ținut cont, de gravitatea infracțiunii, de urmările acesteia. Prin urmare pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, iar instanța nu a prezentat careva argumente convingătoare, care ar motiva soluția dispusă, astfel fiind ignorate prevederile legii penale, precum și cerințele prevăzute la art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 29 octombrie 2018, a fost admis apelul declarat de procurorul, casată parțial sentința, în partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care în conformitate cu art.901 Cod penal, s-a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate pe un termen de 3 (trei) ani închisoare. Prima parte a pedepsei cu închisoare pe termen de 3 ani se execută în penitenciar de tip deschis, a doua parte a pedepsei pe termen de 3 ani se suspendă cu stabilirea unei perioadei de probațiune de 3 ani. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat, că cauza penală în privința lui Hariton Radj a fost judecată în procedură simplificată în baza art.3641 Cod de procedură penală, unde inculpatul a acceptat probele administrate, la faza de urmărire penală și-a recunoscut în totalitate vina în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Hariton Radj, instanța de apel a constatat, în baza probelor administrate de acuzatorul de stat, că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(6) Cod Penal, sentința instanței de fond nefiind contestată în această parte de către părțile la proces. În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, având în vedere circumstanțele comiterii infracțiunii și urmările grave care au fost apreciate în coraport cu personalitatea inculpatului, instanța de apel a considerat că, atingerea scopului pedepsei penale, și anume restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni este posibilă doar cu izolarea inculpatului de societate. Or, pedeapsa condiționată numită inculpatului de instanța de fond, nu va atinge scopul pedepsei pentru fapta comisă, prin aplicarea art.90 Codul penal. Totodată, apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei, și anume faptul că antecedentele penale sunt stinse și a comis o infracțiune gravă, prejudiciul moral și material lipsește, partea vătămată și succesorul părții vătămate nu au careva pretenții față de inculpat, Colegiul judiciar a considerat că în privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 901 Cod penal, adică condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare. Astfel, în limita dispozițiilor prevăzute de art.264 alin.(6) Cod Penal, Colegiul judiciar a casat sentința în partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care în conformitate cu art.901 Cod penal, s-a suspendă parțial executarea pedepsei aplicate pe un termen de 3 ani închisoare. Prima parte a pedepsei cu închisoare pe termen de 3 ani se va executa în penitenciar de tip deschis iar, a doua parte a pedepsei pe termen de 3 ani se va suspenda cu stabilirea unei perioadei de probațiune de 3 ani. În asemenea circumstanțe, Colegiul judiciar a considerat că, pedeapsa numită cu aplicarea art. 901 Cod penal va fi echitabilă, corespunzătoare faptei comise și va atinge scopul său.

Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar, la data de 20.12.2018, acuzatorul de stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia –Sîrbu Lilia, invocând ca temei prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Hariton Radj să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. 5.1 În motivarea recursului procurorul a invocat că, la stabilirea pedepsei, Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat eronat a ajuns la concluzia că nu este rațional ca inculpatul să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, dispunând suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului în baza art. 90/1 Cod penal pe un termen de probațiune de 3 ani. Astfel, în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(1) Cod penal, consideră acuzarea că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța greșit a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei. În acest sens, menționează procurorul că, instanța de apel la adoptarea acestei soluții, nu a apreciat în mod corespunzător faptul că inculpatul Hariton Radj a comis o infracțiune gravă, a săvârșit infracțiunea fiind stare de ebrietate alcoolică, conform raportului de expertiză medico-legală nr.282 din 11.08.2016, în proba de sânge ridicată de la Hariton Radj se conținea alcool etilic în cantitate de 1,67 % echivalentul a 1,67 g/l și în rezultatul acțiunilor inculpatului viața unei persoane a fost pusă în pericol, și anume lui xxxxx care a suferit vătămări corporal grave, iar două persoane - xxxxx, au decedat. Așadar, în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei inculpatului Hariton Radj ce ar permite de a concluziona că corectarea lui este posibilă fără executarea pedepsei de închisoare în întregime.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și pct.10) Cod de procedură penală instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 6.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct.6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia – Sîrbu Lilia sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate. 6.2 Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.1) pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și- a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel i-a aplicat inculpatului Hariton Radj în baza art.264 alin.6) Cod penal, cu respectarea prevederilor art.90 și art. 901, art.3641 al.8 Cod de procedură penală, o pedeapsă echitabilă și în limitele legii penale. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent precum că inculpatul poate fi corectat și reeducat cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani închisoare fără suspendarea parțială a executării pedepsei, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată, concluzie, care instanța de recurs o însușește. Astfel că, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de apel privind suspendarea parțială a pedepsei stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(6) Cod Penal și anume prima parte a pedepsei cu închisoare pe termen de 3 ani se va executa în penitenciar de tip deschis, iar a doua parte a pedepsei pe termen de 3 ani se va suspenda cu stabilirea unei perioadei de probațiune de 3 ani, fiind luat în considerație faptul că inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, s-a căit sincer de cele întâmplate, antecedentele penale sunt stinse, a comis o infracțiune gravă, prejudiciul moral și material lipsește, partea vătămată și succesorul părții vătămate, care sunt rude cu inculpatul, nu au careva pretenții față de acesta, fapt ce demonstrează că scopul pedepsei poate fi atins și cu aplicarea în privința acestuia a prevederilor art.901 Cod penal, adică condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare. Această concluzie este legală, argumentată, bazată pe cumulul de probe, verificate și apreciate de instanța de apel, iar argumentele recurentului precum că, instanța de apel greșit a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, cât și neîntemeiat a aplicat art. 901 Cod penal, nu pot fi reținute, or, pedeapsa penală este echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de pct.6), 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală și prin urmare, se impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia – Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 29 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Hariton Radj xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie