ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.12.2018

1ra-1580/2018 — art.264 alin.3 lit.a CP

HOTĂRÂRE
21.12.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264 alin.3 lit.a CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-1580/2018 — art.264 alin.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1580/2018

13 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte - Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu Lilia și de succesorul

părții vătămate Hrapov Igor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Comrat din 28 februarie 2018, în cauza penală în privința lui

Gheorghiev Vasili XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de

art. 364/1 Cod de procedură penală, Gheorghiev Vasili a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 264 alin. (4) din Codul penal la 3 ani 6 luni închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul parțial de sentințe la

pedeapsa aplicată s-a adăugat partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Comrat din 10.07.2015, stabilindu-i definitiv pedeapsa de 3 ani 6 luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

S-a dispus încasarea de la Gheorghiev V. în beneficiul succesorului legal al părții

vătămate Hrapov V. a sumei de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată a fost

admisă parțial, dispunându-se încasarea de la inculpatul Gheorghiev V. în beneficiul

1

statului suma de 1317 lei, suportată în legătură cu efectuarea expertizei medico-

legală nr.363 din 02.01.2017, la cererea inculpatului Gheorghiev V.

Vasile, la data de 17 iulie 2016, aproximativ la ora 08:15, fiind privat de dreptul de a

conduce mijloace de transport în baza sentinței Judecătoriei Comrat din 10.07.2015,

aflându-se în stare de ebrietate, conducând automobilul de model „ERAZ” cu n/î

XXXXX și la intersecția străzilor Pobeda – Tretiacov, mun. Comrat, a încălcat cerințele

pct. 41 alin. (2) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr.357 din 13 mai 2009, care prevede că, conducătorul vehiculului

care intenționează să se deplaseze cu spatele poate să înceapă manevra numai după

ce s-a asigurat că o poate face fără a crea un pericol sau un obstacol pentru ceilalți

participanți la trafic. În cazurile în care câmpul vizual în spate este limitat,

conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara

autovehiculului, s-a deplasat cu spatele și a tamponat partea vătămată Hrapov Elena

Gheorghe, care în rezultatul ciocnirii a primit următoarele leziuni corporale: traumă

cranio-cerebrală acută însoțită de fractura osului occipital, în partea dreaptă,

hemoragii (contuzie hemoragică cu diametrul până la 3,5) în substanța creierului din

regiunea parieto-occipitală din dreapta, rana ranforsată a regiunii occipitale din

dreapta cu formarea hematomului subcutanat, astfel, aceste leziuni corporale în

ansamblul lor sunt periculoase pentru viață și sunt apreciate ca vătămarea gravă a

sănătății.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului Gheorghiev V. să fie reîncadrate în baza

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsă cu suspendarea

condiționată a executării acesteia pe un termen de probațiune minim. Totodată,

solicitând respingerea demersului procurorului de încasare a cheltuielilor de

judecată și acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Hrapov Igor.

privind încasarea prejudiciului moral.

În motivare a invocat că, acțiunile inculpatului Gheorghiev V. au fost incorect

încadrate în bata art. 264 alin. (4) Cod penal, deoarece potrivit raportului de

constatare medico-legală nr. 263 din 21 iulie 2016, în proba de sânge de la

cet. Gheorghev Vasili alcool etilic nu s-a depistat (f.d.23), iar referitor la rezultatul

testării alcoolscopice, prin care s-a constatat că, concentrația de alcool în aerul

expirat este de 0,14 mg/l, partea apărării a indicat că, potrivit pct. 4 lit. a) din

Hotărârea Guvernului nr.296 din 16.04.2009, la momentul comiterii infracțiunii se

considera stare de ebrietate alcoolică cu grad minim – în caz de stabilire a

concentrației de alcool de la 0,3 g/l până la 1,0 g/l în sânge și de la 0,15 mg/l până la

0,5 mg/l în aerul expirat.

Astfel, apelantul a atras atenția instanței că, concentrația de alcool depistată la

inculpatul Gheorghiev V., nu depășea concentrația maximă admisibilă de alcool

(pct.3 a Hotărârii), ceia ce constatată faptul că, inculpatul nu se afla în stare de

ebrietate alcoolică.

Cu toate acestea, partea apărării a considerat că pedeapsa stabilită este prea

aspră și inechitabilă în raport cu gravitatea faptei comise, iar instanța de fond nu a

2

ținut cont de persoana inculpatului, precum și de circumstanțele atenuante prezente

în speță.

De asemenea, a considerat nefondată concluzia instanței de fond privind

încasarea prejudiciului moral de la inculpat, deoarece reclamantul nu a prezentat

careva probe care ar confirma cauzarea suferințelor morale.

La fel, a considerat nefondată și concluzia instanței de fond privind încasarea

cheltuielilor de judecată, indicând că, nu numai din partea apărării a fost înaintat

demers pentru efectuarea expertizei medico-legale, dar și din partea acuzării în

persoana succesorului părții vătămate Hrapov P.

2018 apelul declarat a fost admis, casată sentința și încheierea protocolară din

07 decembrie 2017 privind examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, și pronunțată

o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care

Gheorghiev Vasili a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit.

a) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 4 ani.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul parțial de sentințe la

pedeapsa stabilită s-a adăugat partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința

Judecătoriei Comrat din 10.07.2015, stabilindu-i-se definitiv pedeapsa de 3 (trei) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.

S-a dispus încasarea de la Gheorghiev V. în beneficiul succesorului părții

vătămate Hrapov V. a sumei de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată a fost

admisă integral, dispunându-se încasarea de la inculpatul Gheorghiev V. în beneficiul

statului suma de 1374 lei.

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, a constatat următoarele:

Gheorghiev V., la data de 17 iulie 2016, aproximativ la ora 08 și 15 minute, fiind

privat de dreptul de a conduce mijloace de transport în baza sentinței Judecătoriei

Comrat din 10.07.2015, conducând automobilul de model EPA3 XXXXX, la intersecția

străzilor Pobeda – Tretiacov, mun. Comrat, în încălcarea cerințelor art. 41 alin. 2) din

Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din

13.05.2009, care prevede, că conducătorul vehiculului care intenționează să se

deplaseze cu spatele poate să înceapă manevra numai după ce s-a asigurat că o poate

face fără a crea un pericol sau un obstacol pentru ceilalți participanți la trafic, și de

asemenea, în cazurile în care câmpul vizual în spate este limitat, conducătorul

trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara autovehiculului, s-a

deplasat cu spatele și a tamponat partea vătămată Hrapov Elena Gheorghe, care în

rezultatul ciocnirii a primit următoarele leziuni corporale: traumă cranio-cerebrală

acută însoțită de fractura osului occipital, în partea dreaptă, hemoragii (contuzie

3

hemoragică cu diametrul până la 3,5) în substanța creierului din regiunea parieto-

occipitală din dreapta, rana ranforsată a regiunii occipitale din dreapta cu formarea

hematomului subcutanat, astfel, aceste leziuni corporale în ansamblul lor sunt

periculoase pentru viață și sunt apreciate ca vătămarea gravă a sănătății.

Acțiunile inculpatului Gheorghiev V. au fost reîncadrate din art. 264 alin. (4) în

baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal cu indicii calificativi: încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare

ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale, deoarece

ședința de judecată a instanței de apel nu și-a găsit confirmarea învinuirea

incriminată inculpatului în partea comiterii faptei în stare de ebrietate alcoolică.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu pct. 3 al

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 296 din 16.04.2009, se stabilesc, pentru conducătorii de vehicule, următoarele

concentrații maxime admisibile de alcool: în sânge - 0,3 g/l; în aerul expirat - 0,15

mg/l, iar potrivit pct. 4 lit. a) al Regulamentului indicat, se atestă ca stare de ebrietate

alcoolică cu grad minim în caz de stabilire a concentrației de alcool de la 0,3 g/l până

la 1,0 g/l în sânge sau de la 0,15 mg/l până la 0,5 mg/l în aerul expirat.

În speță, conform rezultatelor testării alcoolscopice în aerul expirat la

Gheorghiev V. a fost stabilită concentrația de alcool în cantitate de 0,14 mg/l (f.d. 20,

Vol. I), ceia ce nu depășesc limitele maxime admise (pct. 3 a Hotărârii), din care

rezultă că acesta nu era în stare de ebrietate în momentul accidentului rutier.

La fel, instanța de apel a indicat și faptul că, potrivit raportului de constatare

medico-legală nr. 263 din 21 iulie 2016, în proba de sânge de la cet. Gheorghev Vasili

alcool etilic nu s-a depistat (f.d.23, Vol. I).

Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a luat în considerare

circumstanțele de fapt și de drept indicate mai sus, la admiterea cererii inculpatului

Gheorghiev V. cu privire la examinarea cauzei în procedură simplificată în

conformitate cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, deoarece potrivit

acestei norme, instanța de judecată admite, prin încheierea sa, cererea dacă din

probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și dacă sunt

suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea pedepsei și

procedează la audierea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorului.

Însă, exprimarea voinței inculpatului privind aplicarea procedurii, stabilite de

prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, și cererea formală privind

recunoașterea faptului nu poate duce automat la aplicarea procedurii indicate și la

stabilirea pedepsei, prevăzută de art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală.

Or, judecătorul, până la emiterea hotărârii privind admiterea sau respingerea

cererii inculpatului cu privire la examinarea cauzei în procedură simplificată, este

obligat să verifice dacă: rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile

art. 296 CPP RM; dacă actele organului de urmărire penală sunt în vigoare și dacă în

privința acestora nu sunt aplicate prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură

penală; dacă în faza de urmărire penală nu a fost încălcat principiul legalității la

colectarea probelor; nu au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale,

4

garantate de Convenția Europeană (de exemplu, dacă se observa aplicarea torturilor

sau tratamentului inuman în etapa audierilor); precum și dacă fapta incriminată

inculpatului a fost corect calificată în conformitate cu prevederile Codului Penal.

În cazul, când în etapa verificării preliminare a cauzei penale a fost stabilită

prezența unei încălcări a unei norme imperative a Codului de procedură penală sau

din probele administrate în faza urmăririi penale nu s-a constatat, că faptele

inculpatului au fost stabilite, instanța de judecată respinge cererea cu privire la

examinarea cauzei în procedură simplificată.

În speță, instanța de apel a constatat că, prima instanță a ignorant prevederile

sus menționate, și anume, nu a verificat dacă fapta incriminată inculpatului a fost

corect calificată în conformitate cu prevederile Codului penal, astfel că, a ajuns la

concluzia de a casa hotărârea atacată și încheierea protocolară din 07.12.2017 cu

privire la examinarea cauzei în procedură simplificată în ordinea art. 364/1 Cod de

procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia inculpatul

Gheorghiev Vasili XXXXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a notificat prevederile art.

61, 75 Cod penal, și a ținut cont de faptul că, inculpatul Gheorghiev V. a comis

infracțiunea din imprudență, și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și s-a căit de cele comise, de persoana

vinovatului, care la locul de trai se caracterizează pozitiv, are o vârsta înaintată, nu se

află la evidența medicului narcolog și psihiatrului, circumstanțele agravante nu au

fost stabilite.

Totodată, Colegiul a stabilit condițiile de viață a familiei inculpatului, și anume,

că o are la întreținere pe concubina sa, care are amputate ambele picioare și nu poate

să meargă singură și are nevoie de îngrijire permanentă.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, partea vătămată Hrapov Elena

Gheorghe a decedat la o lună după incident, și decesul acesteia nu se află într-o

legătură de cauzalitate cu tamponarea, săvârșită de inculpatul Gheorghiev V., ce se

confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr. 130 D din 06.09.2016, din

concluziile căruia rezultă, că moartea Hrapov E. a survenit din cauza insuficienței

cardio-vasculare acute, dezvoltate pe fundalul infarctului miocardic ischemic cronic

acut, care se confirmă prin datele cartelei medicale, prin datele autopsiei medicale si

deoarece aceasta este baza (unei singuri) boli, atunci nu are nici o legătură de

cauzalitate cu careva leziuni corporale. (Vol. 1, f.d. 74-77).

Mai mult ca atât, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont și de opinia

succesorului părții vătămate Hrapov L.V., care în ședința de judecată a instanței de

apel a declarat, că nu dorește ca inculpatul Gheorghiev V. să se afle în arest, adică să

execute termenul real al pedepsei aplicate acestuia.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a ajuns la concluzia

că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea de societate,

aplicând la pedeapsa închisorii, prevederile art. 90 Cod penal cu fixarea unui termen

de probațiune.

Analizând în conformitate cu art. 387 Cod de procedură penală, acțiunea civilă

declarată de succesorul de drept a părții vătămate Hrapov L.V. cu privire la încasarea

5

de la inculpatul Gheorghiev V. a sumei în mărime de 100000 lei ca compensarea

prejudiciului moral, cauzat prin infracțiune, instanța de apel, ținând cont de toate

circumstanțele cauzei examinate, a considerat posibilă de a fi admisă parțial, și

anume, suma în mărime de 40000 lei, fiind proporțională cu suferințe fizice și

morale, suportate de reclamantul civil, succesorul de drept a părții vătămate Hrapov

De asemenea, instanța de apel a considerat întemeiate cerințele părții acuzării

cu privire la încasarea de la inculpatul Gheorghiev V. în folosul statului a cheltuielilor

judiciare în mărime de 1374 lei, notificând în acest sens prevederile art.227, 229

alin. (1)-(3) Cod de procedură penală, art. 75 alin. (3) Legea cu privire la expertiza

judiciară și statutul expertului judiciar, nr. 68 din 14.04.2016, și indicând că, în

scopul stabilirii adevărului la faza de urmărire penală au fost efectuate acțiuni

procesuale, care au atras suportarea cheltuielilor judiciare, în speță, fiind efectuată

expertiza medico-legală nr. 363 din 02.01.2017 și expertiza medico-legală nr. 130D

din 06.09.2016 în sumă totală de 1374 lei, fapt confirmat prin materialele cauzei.

acuzatorul de stat și de succesorul părții vătămate Hrapov I.

6.1. Procurorul, invocând temeiurile de drept prevăzute în art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel privind

reîncadrarea acțiunilor inculpatului Gheorghiev V. din art. 264 alin. (4) în art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal, considerând că este una eronată, deoarece probele

administrate în cauza penală confirmă starea de ebrietate alcoolică a inculpatului în

timpul accidentului rutier.

Mai mult ca atât, menționează că, inculpatul a recunoscut fapta incriminată prin

rechizitoriu și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată în baza

probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate cu art.364/1 Cod

de procedură penală, iar instanța de apel neîntemeiat a casat încheierea protocolară

a primei instanțe, prin care s-a admis cererea inculpatului și cauza a fost examinată

potrivit prevederilor art.364/1 Cod de procedură penală, or, instanța de apel nu a

indicat care norme imperative din Codul de procedură penală au fost încălcate în

cadrul urmăririi penale, care au viciat opțiunea primei instanțe privind judecarea

cauzei în ordinea art.364/1 Cod de procedură penală.

Consideră că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și a condamnat inculpatul pentru o altă faptă decât cea pentru care a fost pus

sub învinuire.

6.2. Succesorul legal al părții vătămate, de asemenea, consideră că, instanța de

apel nefondat a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, deoarece săvârșirea infracțiunii de către inculpatul Gheorghiev V. în stare de

ebrietate alcoolică a fost confirmat prin rezultatele alcooltestului.

La fel, menționează că, instanța de apel eronat a interpretat opinia referitor la

stabilirea unei pedepsei neprivativă de libertate, deoarece dânsul a pledat de la

începutul examinării cauzei pentru stabilirea unei pedepse privative de libertate,

susținând poziția acuzatorului de stat.

6

referințe privind opinia lor asupra recursurilor ordinare declarate de acuzatorul de

stat și succesorul părții vătămate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate.

consideră că recursul ordinar declarat de procuror urmează a fi admis, iar recursul

ordinar declarat de succesorul părții vătămate Hrapov Igor respins ca inadmisibil,

din următoarele considerente.

8.1. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, să caseze parțial

hotărârea atacată, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se

agravează situația condamnatului.

Totodată, Colegiul lărgit, ținând cont de prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală care stipulează că, instanța de recurs este în drept să judece și în

baza temeiurilor neinvocate fără a agrava situația condamnatului, constată că

instanța de apel eronat a conchis asupra necesității încasării din contul inculpatului

Gheorghiev Vasili în folosul statului cheltuielile de judecată în sumă de 1374 lei,

deoarece potrivit practicii judiciare constante în cazurile când expertiza a fost

dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei

urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a

inculpatului.

În dispoziția art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală este stipulat expres că

expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea

circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Astfel, Colegiul lărgit menționează, că în cazurile dispunerii expertizei de către

organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei urmează a fi

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului.

În speță, din materialele cauzei, Colegiul lărgit reține că, în scopul stabilirii

adevărului în cauză, în faza de urmărire penală au fost efectuate acțiunile procesuale,

care au atras după sine cheltuielile judiciare, și anume expertiza medico-legală nr.

363 din 02.01.2017 și expertiza medico-legală nr. 130D din 06.09.2016 în suma

totală de 1374 lei, cheltuielile suportate în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, și astfel reprezintă cheltuieli

judiciare ce urmează a fi achitate din contul bugetului de stat, dar nu puse în sarcina

inculpatului.

Din care considerente instanța de recurs ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de procuror, cu casarea parțială a deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 28 februarie 2018, în partea încasării cheltuielilor

judiciare cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acestei solicitări.

8.2. Referitor la alegațiile părții acuzării și succesorului părții vătămate,

precum că instanța de apel incorect a reîncadrat acțiunile inculpatului Gheorghiev V.

7

din art. 264 alin. (4) în art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, Colegiul lărgit le consideră

nefondate, deoarece analizând decizia atacată, Colegiul reliefă, că instanța de apel

legal și întemeiat a casat concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului

Gheorghiev V. în săvârșirea infracțiunii imputate prin rechizitoriu, deoarece la

judecarea apelului declarat de partea apărării, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c.Finlandei).

8.3. În ce privește dezacordul succesorului părții vătămate cu motivarea de

către instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului, a ținut cont de opinia

succesorului părții vătămate Hrapov L.V., care în ședința de judecată a instanței de

apel a declarat, că nu dorește ca inculpatul Gheorghiev V. să se afle în arest, adică să

execute termenul real al pedepsei aplicate acestuia, Colegiul lărgit consideră

neîntemeiat, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată întocmit în instanța

de apel (f.d.29, verso, vol. II) la întrebarea președintelui de ședință, succesorul părții

vătămate a răspuns că, nu dorește ca Gheorghiev V. să se execute pedeapsa care va fi

stabilită de instanță în închisoare, deoarece el trebuie să îngrijească de soția sa.

Astfel, Colegiul lărgit constată că instanța de apel i-a stabilit inculpatului o

pedeapsa legală, echitabilă și proporțională faptei comise, ținând cont de prevederile

art.61, 75 Cod penal.

8.4. Reieșind din considerentele expuse supra, Colegiul lărgit constată că

recursul declarat de către succesorul părții vătămate Hrapov Igor urmează a fi

respins ca inadmisibil, în baza art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care

stipulează că, judecând recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este vădit

neîntemeiat), iar recursul declarat de procuror urmează a fi admis, casată parțial

decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 februarie 2018, în cauza

penală în privința lui Gheorghiev Vasili XXXXX, în partea încasării cheltuielilor

judiciare, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, prin care

cererea acuzatorului de stat privind încasarea din contul lui Gheorghiev Vasili XXXXX

în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 1374,00 lei, se respinge ca

neîntemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

8

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de succesorul părții

vătămate Hrapov Igor.

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu Lilia, se casează parțial decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 28 februarie 2018, în cauza penală în privința lui

Gheorghiev Vasili XXXXX, în partea încasării cheltuielilor judiciare, se rejudecă

cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această parte, prin care cererea acuzatorului

de stat privind încasarea din contul lui Gheorghiev Vasili XXXXX în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în mărime de 1374,00 lei, se respinge ca neîntemeiată.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârii atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 21 decembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-12-20
0,96
1ra-1829/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1829/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 27 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Ţur
CSJ 2018-12-18
0,96
1ra-1871/2018 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1871/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţa: preşedinte COVALENCO Elena judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BEJENARU
CSJ 2018-10-03
0,96
1ra-1388/2018 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1388/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 03 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Boico Victor examinând admisibilitatea în princi
CSJ 2018-06-28
0,96
1ra-489/2018 — art.217 alin.3 lit.c, art.264 alin.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-489/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 29 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte - Toma Nadejda judecători Timofti Vladimir Ţurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor judecând,
CSJ 2018-10-25
0,96
1ra-1023/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1023/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadej
Sursă