1ra-1388/2018 — art.264 alin.1 CP

Dosarul nr. 1ra-1388/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție UTA Găgăuzia Gheorghieva Fedora, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 03

aprilie 2018, în cauza penală în privința lui

Baurciulu Vasili XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în baza art.

3641 Cod de procedură penală, Baurciulu V. a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 3 luni închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 1 an.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat

pe un termen de probațiune de 1 an.

Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului Baurciulu V. în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în legătură cu efectuarea expertizelor

medico-legale și auto-tehnice în mărime totală de 3960 lei, s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

octombrie 2017, aproximativ la 1830 conducând automobilul de model „Opel Vectra”

cu n/î XXXXX deplasându-se pe str. Frunze, or. Vulcănești, în apropierea Casei de

Cultură, a încălcat cerințele pct. 45 din Regulamentul circulației Rutiere și

subpunctului b) din pct. 10 alin. 1) și subpunctului f) pct. 11 alin. (1), (2) din Anexa

nr. 1 al Regulamentului și a tamponat pietonul Ghermec M, care traversa carosabilul

în apropiere de trecerea de pietoni.

În urma impactului părții vătămate Ghermec M. i-au fost cauzate conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 363/D din 08.11.2017 vătămări corporale

medii.

1

parțială a sentinței în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri cu dispunerea

încasării din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 3960 lei –sumă ce

reprezintă cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor medico-

legale și auto-tehnice.

În argumentarea soluției solicitate s-a invocat că prima instanță urma să

încaseze cheltuielile de judecată din contul inculpatului în beneficiul statului, or

aceste cheltuieli au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în

prezenta cauză și în conformitate cu prevederile art. 229 Cod de procedură penală,

urmau a fi încasate de la inculpat, deoarece acestea constituie cheltuieli judiciare în

sensul art. 227 Cod de procedură penală.

apelul declarat de acuzatorul de stat a fost respins ca nefondat.

stabilite circumstanțele cauzei de către organul de urmărire penală s-a dispus

efectuarea expertizelor medico-legale și auto-tehnice, astfel că respectivele cheltuieli

urmează a fi trecute în contul statului, deoarece normele procedurale nu prevăd

achitarea de către condamnați a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei

obligatorii.

Tot aici, instanța de apel a reținut că dispoziția art. 229 Cod de procedură penală,

nu obligă instanțele de judecată de a pune în sarcina persoanei condamnate

cheltuielile judiciare suportate în cadrul urmăririi penale, or anume statului îi

aparține obligația de asigurare a cheltuielilor judiciare în partea ce ține de

anchetarea cazurilor penale.

contestat-o cu recurs ordinar, care invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, pronunțarea unei

noi hotărâri cu dispunerea încasării din contul inculpatului în beneficul statului a

cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare

în mărime de 3960 lei.

În argumentarea recursului declarat autorul a făcut referire și a desfășurat

dispoziția art. 227 Cod de procedură penală, care reglementează cheltuielile

judiciare. Consideră că, legislatorul a expus clar în art. 229 Cod de procedură penală

obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.

La fel a indicat, că instanța de apel examinând cauza nu a ținut cont de faptul

că alin. (2) din art. 143 Cod de procedură penală, care prevedea obligația statului de

a suporta cheltuielile pentru efectuarea expertizelor în cauzele penale, a fost

abrogat.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

2

Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Prevederile art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie indicate de recurent,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art. 427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

solicitând casarea hotărârii contestate în partea cheltuielilor judiciare cu

pronunțarea unei noi hotărâri.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă, indicând

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea

încasării cheltuielilor de judecată, însă Colegiul penal constată că instanța de apel a

motivat cerințele acuzatorului de stat ce ține de cheltuielile judiciare, fiind expusă

soluția în decizie (f.d. 184-188).

Astfel, autorul invocând prevederile art.227 și 229 alin.(1) Cod de procedură

penală, solicită încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor,

motivând că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare.

Reieșind din analiza cadrului legal și a practicii judiciare constante, Colegiul

penal constată, că argumente recurentului sunt neîntemeiate, deoarece dispozițiile

art.143 alin.(1) Cod de procedură penală, prevăd că expertiza se dispune și se

efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în

aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză, totodată fiind relevante și alin.(2) ale normei date, care stipulează

că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din

contul bugetului de stat.

Astfel, Colegiul penal menționează, că în cazurile când expertiza a fost dispusă

de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului, după cum indică

procurorul.

Totodată, instanța remarcă că prin Legea nr. 316 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018,

alin.(2) al art. 143 Cod de procedură penală a fost abrogat, însă aceasta nu are nici o

3

aplicabilitate în speța dată, deoarece expertizele medico-legale efectuate la caz, au

avut loc până la modificările survenite.

Astfel, Colegiul penal consideră că instanța de apel în mod just și echitabil a

stabilit că solicitările acuzatorului de stat de încasare a cheltuielilor judiciare în

sumă totală de 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale în vederea

stabilirii gravității vătămărilor corporale suportate de partea vătămată nr. 363/D

din 08.11.2017, și expertizei auto-tehnice nr. 34/12/1-R-6189 din 23.11.2017 în

prezenta cauză, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, iar

normele procedurale nu prevăd achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor

judiciare care constituie cheltuieli de expertiză.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414 - 419 Cod de procedură penală, iar temeiul invocat de recurent prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare din punctul de

vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs

în decizia instanței de apel, în sensul casării hotărârii judecătorești și prin urmare, se

impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție UTA Găgăuzia Gheorghieva Fedora, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 03 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui

Baurciulu Vasili, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Boico Victor

4