1ra-1347/2018 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-1347/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Centru, Gheorghieva Fedora,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din

27 martie 2018, în cauza penală în privința lui

Dudoglo Ruslan xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.05.2017 – 27.12.2017;

Instanța de apel: 01.02.2018 – 27.03.2018;

Instanța de recurs: 06.06.2018 – 19.09.2018.

A C O N S T A T A T:

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, Dudoglo Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare cu executarea în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 1 (unu) an.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 1 (unu) an.

A fost respins demersul procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpatului în beneficiul statului a sumei de 745 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

inculpatul Dudoglo Ruslan, la 20 februarie 2017, aproximativ la ora 15:00,

conducând automobilul model „Opel Vectra”, n/î xxxxx, în mun. Comrat, efectuând

o manevră de mișcare în sens invers de pe str. Lenin pe str. Gavriliuc a încălcat

grav cerințele Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 stipulate în punctele 10 subpunctul (1) lit. b)

și subpunctul (2) lit. a), 41 subpunctul 2), manifestate prin faptul că nu poseda

cunoștințe și nu executa cerințele prezentului Regulament, precum și nu poseda

dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; neavând

1

permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria

(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus; efectuând manevra de

mișcare în sens invers într-un loc interzis a comis tamponarea pietonului

Nazarova Maria.

În urma tamponării, conform rezultatelor expertizei medico-legale în

comisie nr. 86 D din 16 martie 2017, părții vătămate, Nazarova Maria i-au fost

cauzate leziuni corporale, care se apreciază ca vătămare gravă a sănătății.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, care a provocat vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății.

respingerii demersului procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului

Dudoglo Ruslan în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 745 lei.

Cu referire la prevederile art. art. 227 alin. (1), (2) pct. 1), 5) alin. (3), 229

alin. (1), 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, procurorul a invocat că

cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei judiciare, urmau a fi încasate

din contul inculpatului.

Conform cerințelor art. 75 alin. (7) Legea cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar nr. 68 din 14 aprilie 2016, plata cheltuielilor de

judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare suportate din bugetul de stat se

face conform procedurii prevăzute de legislația de procedură.

În acest sens, acuzatorul a remarcat că dacă persoana a săvârșit în mod

intenționat o infracțiune care a adus pagube, atunci în afară de sancționare penală

ea trebuie să suporte toate cheltuielile financiare, legate de toate investigațiile

infracțiunii comise. Numai în cazul imposibilității achitării cheltuielilor de

judecată din partea persoanei condamnate, acestea pot fi achitate din contul

mijloacelor financiare ale bugetului de stat.

apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința fără modificări.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că prima

instanță corect a ajuns la concluzia respingerii demersului procurorului privind

încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în

sumă de 745 lei, în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale nr. 86 D din

16 martie 2017.

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia în partea

respingerii demersului acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul

inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să se dispună

încasarea din contul lui Dudoglo Ruslan în beneficiul statului a cheltuielilor de

judecată în sumă de 745 lei. În rest, solicită menținerea deciziei.

În argumentarea recursului procurorul susține că potrivit art. art. 227

alin. (1), (2) pct. 1), 5) alin. (3), 229 alin. (1), 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură

2

penală, cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei judiciare, urmau a fi

încasate din contul inculpatului.

De asemenea menționează, că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în

vigoare din 09 februarie 2018, a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de procedură

penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. (1) art. 143 Cod de procedură penală, se face din contul

mijloacelor bugetului de stat.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, criticând decizia instanței de apel dintr-un

singur considerent, și anume că, în viziunea sa, instanța de apel greșit a respins

solicitarea acuzatorului de stat din cererea de apel cu privire la încasarea din

contul inculpatului a sumei de 745 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la

concluzia de a menține sentința și de a respinge solicitarea procurorului din

cererea de apel cu privire la încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului

a cheltuielilor de judecată în sumă de 745 lei, suportate pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru

acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

3

expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în

urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate

să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,

reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul,

specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului

de urmărire penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării

respective.

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă

pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei

însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin. (1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire

penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că suma

de 745 lei, constituie totalul cheltuielilor judiciare necesare pentru efectuarea

expertizelor dispuse în cadrul urmăririi penale și anume pentru efectuarea

raportului de constatare nr. 114 din 24 februarie 2017, costul căruia constituie 91

lei (f.d. 21-22), raportului de constatare nr. 115 din 02 martie 2017 (f.d. 23-24),

costul căruia constituie 490 lei și raportului de expertiză judiciară nr. 86 D din

16 martie 2017 (f.d. 27-29), costul căruia constituie 164 lei, efectuarea cărora a

fost dispusă în baza îndreptărilor organului de urmărire penală pentru stabilirea

stării de ebrietate a inculpatului și a naturii ei (f.d. 17-20), precum și în baza

ordonanței organului de urmărire penală din 15 martie 2017, în vederea stabilirii

leziunilor corporale, localizarea acestora și mecanismul lor de formare la partea

vătămată Nazarova Maria (f.d. 26).

Prin urmare, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie

4

cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către

instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei.

Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are

atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse,

însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri

suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru

stabilirea consumului de droguri, a băuturilor alcoolice la inculpat și gradul

vătămărilor corporale la partea vătămată, sunt evidente și necesare pentru a

demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. art.

414-419 Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent

prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată

la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Centru, Gheorghieva Fedora, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 27 martie 2018, în cauza penală în

privința lui Dudoglo Ruslan xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

5