1ra-434/19 — art. 42, art. 165 al. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 08 februarie 2018, Boț Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 165 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de turism și deplasare legală a persoanelor pe un termen de 5 ani. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Boț Gheorghe în luna mai 2006 a organizat un grup criminal din componența căruia făceau parte cet. Republicii Moldova, Bratuțel Eugeniu, Boț Vitalie și în scopul exploatării comerciale, împărțind între ei rolurile, în perioada mai-decembrie 2006, în scop de exploatare prin muncă în domeniul construcției și agriculturii pe teritoriul Federației Ruse, a organizat recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea pentru ulterioara exploatare a cet. Ucrainei, locuitori ai regiunii Cernigovsc, folosind înșelăciunea și starea de vulnerabilitate a victimelor, precum și prin servitute, muncă forțată, confiscarea documentelor, aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viață și sănătate. Conștientizând că realizarea scopurilor sale, este legată de îndeplinirea pe o perioadă îndelungată a anumitor acțiuni care necesită a fi coordonate, Boț Gheorghe a creat un grup criminal organizat din care făceau parte cet. Republicii Moldova Brătuțel Eugenia și Boț 1 Vitalie, care reprezentând între ei rolurile trebuiau să coopereze între ei sub conducerea acestuia, pentru realizarea planului întocmit privind activitatea infracțională, în scopul exploatării comerciale a cet. Ucrainei, locuitori ai regiunii Cernigovsc, precum și recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea lor pentru ulterioara exploatare prin muncă și servicii forțate în domeniul agriculturii și construcțiilor pe teritoriul Federației Ruse, prin servitute, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate a victimelor. Astfel, Boț Gheorghe, având intenția de a crea un grup criminal organizat, în perioade de timp și în circumstanțe diferite, le-a comunicat cet. Boț Vitalie și Bratuțel Eugeniu despre planul elaborat privind activitatea grupului criminal organizat și le-a propus realizarea în comun a acestui plan și pentru realizarea planului întocmit privind activitatea infracțională, în scopul exploatării comerciale a cet. Ucrainei, locuitori ai regiunii Cernigovsc, precum și recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea lor pentru ulterioara exploatare prin muncă și servicii forțate în domeniul agriculturii și construcțiilor pe teritoriul Federației Ruse, prin servitute, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitatea victimelor, a repartizat între ei rolurile și a primit acordul lui Boț Vitalie și Bratuțel Eugeniu. Astfel, Boț Gheorghe, Boț Vitalie și Bratuțel Eugeniu prin înțelegere prealabilă, s- au organizat pentru a activa în comun și a săvârși infracțiunea de trafic de ființe umane, precum și pentru a asigura activitatea grupului criminal organizat. Toți membrii grupului conștientizau faptul existenței unui asemenea grup criminal și fiind asociați prin intermediul unui plan de dinainte stabilit au repartizat între ei rolurile în vederea realizării obiectivelor planului care era bine cunoscut de toți membrii grupului criminal organizat. În calitate de organizator și participant activ al organizației criminale, Boț Gheorghe a săvârșit următoarele acțiuni: - a creat și dirijat activitatea grupului criminal, a întocmit de comun acord cu cet. Boț Vitalie și Brătuțel Eugeniu planul grupului întru realizarea scopului criminal, obiect al cărora erau cet. Ucrainei, pentru recrutarea, transportarea acestora peste hotarele Ucrainei, adăpostirea și primirea lor pe teritoriul Federației Ruse, în scopul exploatării prin muncă, prin servitute și abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei, obținând profit din această activitate ilegală; - a repartizat rolurile între membrii grupului stabilind acțiunile pentru cet. Boț Vitalie și Bratuțel Eugeniu ca membri ai grupului criminal organizat; - personal găsea locurile ulterioarei exploatări prin muncă a victimelor pe teritoriul Federației Ruse; - organiza și nemijlocit participa în recrutarea victimelor cu scopul exploatării prin muncă; - oferea surse bănești cet. Boț Vitalie și Bratuțel Eugeniu pentru asigurarea transportării victimelor în Federația Rusă; - personal limita dreptul la libera circulație a victimelor confiscând documentele acestora, aplicând asupra lor violența fizică și psihică; 2 - împărțea între membrii grupului criminal mijloacele bănești obținute în rezultatul exploatării prin muncă a victimelor. Astfel în luna mai 2006 Boț Vitalie acționând conform planului elaborat din timp, bine cunoscut de către toți membrii grupului criminal, repartizând rolurile între ei, în cooperare cu Bratuțel Eugeniu și Boț Gheorghe, aflându-se în s. Polesei, r-l Gorodeansc, regiunea Cernigovsc, în scopul recrutării pentru exploatare prin muncă le-au comunicat cet. Svetlicinii Dumitru, Tumaș Irina, Zozule Iurie, Rondor Maxim și minorul XXX, de asemenea și Boț Gheorghe și Boț Vitalie în perioada de timp și împrejurări diferite, aflându- se în satul Alexandrovca, r-l Coriucovsc, regiunea Cernigovsc, urmărind scopul recrutării pentru exploatarea prin muncă le-au comunicat intenționat cet. Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru, care toți se aflau într-o stare materială foarte grea, neavând surse bănești pentru existență, o informație vădit greșită referitor la condițiile de lucru și anume: privind mărimea salariului, costul transportului, condițiile de trai, de alimentație precum și perioada de timp care se vor afla peste hotare. Totodată membrii grupului criminal organizat Boț Gheorghe, Brătuțel Eugeniu și Boț Vitalie le-au promis lui Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru angajarea în cîmpul muncii pe teritoriul Ucrainei, regiunile Poltava, Haricov, iar cet. Svetlicinii Dumitru, Tumaș Irina, Zozule Iurie, Rondor Maxim și minorulului XXX angajarea nemijlocită pe teritoriul Federației Ruse. Nebănuind despre intențiile criminale ale membrilor grupului criminal organizat Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru, Zozule Iurie, Rondor Maxim, Tumaș Irina și minorul XXX și-au dat acordul de a pleca și de a se angaja în cîmpul muncii pe teritoriul Ucrainei regiunea Haricov și Poltava precum și în Federația Rusă. Continuând activitatea lor criminală, Boț Vitalie împreună cu Brătuțel Eugeniu la 26 mai 2006, acționând conform indicațiilor lui Boț Gheorghe și a planului de dinainte stabilit și bine cunoscut de toți membrii grupului, distribuind între ei rolurile, urmărind scopul transportării peste hotarele Ucrainei, pentru exploatarea prin muncă pe teritoriul Federației Ruse a părților vătămate indicate mai sus, s-au deplasat împreună cu ei cu trenul pe marșrutul or. Șors-Haricov și apoi pe ruta or. Haricov- Belgorod din Federația Rusă. Totodată Boț Vitalie împreună cu Brătuțel Eugeniu din surse bănești oferite de către Boț Gheorghe au achitat toate cheltuielile legate de transport a cet. Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru, Zozule Iurie, Rondor Maxim, Tumaș Irina și minorul XXX implicând astfel părțile vătămate în datorii a cărei mărime nu era stabilită în mod rezonabil. La trecerea hotarului cu Ucraina Boț Vitalie și Brătuțel Eugeniu le-au dat indicațiile părților vătămate să completeze cartelele de migrațiune și să indice în ele faptul plecării din Ucraina în Federația Rusă, iar la scopul plecării în Federația Rusă să indice „ vizită particulară”. În continuare, Boț Gheorghe, acționând conform planului elaborat anterior și cunoscut tuturor membrilor grupului criminal, prin care au fost distribuite din timp rolurile, 3 i-a întâlnit în or. Belgorod, Federația Rusă pe părțile vătămate, care erau însoțite de Boț Vitalie și Brăduțel Eugeniu. Apoi Boț Gheorghe împreună cu Boț Vitalie și Brătuțel Eugeniu au transportat victimele în s. Saprichin, r-l Ciubinsc regiunea Belgorod, Federația Rusă, unde i-au adăpostit într-o încăpere care nu era destinată pentru trai. Mai apoi, Boț Gheorghe împreună cu Boț Vitalie și Brătuțel Eugeniu, acționând conform planului elaborat anterior și bine cunoscut de toți membrii grupului, știind că victimele nu au bani de transport pentru a se întoarce în țara lor, cu scopul limitării deplasării acestora, prin înșelăciune, invocând ca motiv angajarea oficială în câmpul muncii și necesitatea trecerii controlului medical, au confiscat pașapoartele de la cet. Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru, Tumaș Irina. Părțile vătămate Svetlicinii Dumitru, Zozule Iurie, Rondor Maxim și minorul XXX refuzând să dea pașapoartele s-au ascuns de Boț Gheorghe, Boț Vitalie și Bratuțel Eugeniu și deoarece nu aveau bani au fost nevoiți să se deplaseze pe jos până la domiciliul lor de pe teritoriul Ucrainei. Prelungind activitatea sa criminală, Boț Gheorghe împreună cu Boț Vitalie, acționînd conform planului elaborat anterior, cunoscut de către toți membrii grupului, urmărind scopul determinării părților vătămate Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru, Tumaș Irina de a executa diferite lucrări, confiscându-le pașapoartele, i-au amenințat permanent că în caz de refuz de a îndeplini lucrările necesare, în privința lor va fi aplicată violența fizică, nu vor fi remunerați pentru munca prestată și nu le vor restitui pașapoartele. Mai mult ca atît Boț Gheorghe urmărind scopul de a-l determina pe cet. Pinciuc Vitalie să muncească, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnul și picioarele peste diferite părți ale corpului, provocându-i dureri fizice. În așa fel, Boț Gheorghe de comun acord cu Boț Vitalie, acționând conform unui plan stabilit anterior și cunoscut de toți membrii grupului criminal organizat, aplicând asupra părților vătămate indicate mai sus violență fizică și psihică nepericuloasă pentru viața și sănătate, precum și amenințându-i cu aplicarea unei asemenea violențe, au impus părțile vătămate să efectueze lucrări grele în domeniul construcțiilor și agriculturii, precum și să accepte condițiile impuse de ei de muncă, de remunerarea muncii, de trai, de alimentare și de aflare pe teritoriul Federației Ruse, însușind banii câștigați de victime, o parte din bani transmițându-se lui Bratuțel Eugeniu. Continuând activitatea sa criminală în luna iunie 2006 cet. Boț Gheorghe de comun acord cu Boț Vitalie, acționând în interesul tuturor membrilor grupului criminal organizat, în scopul exploatării prin muncă, au transportat părțile vătămate Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru, Tumaș Irina în satul Popovca r-l Coroceansc regiunea Belgorod Federația Rusă unde au continuat să-i impună să îndeplinească diferite lucrări agricole. În așa mod Pinciuc Vitalie, Dereaghin Alexandru, Siure Natalia, Siure Vadim, Cuțenco Alexandru, Tumaș Irina, fiind supuși constrângerii fizice și psihice din partea lui 4 Boț Gheorghe și Boț Vitalie și fiind limitați în posibilitatea de a se deplasa liber din cauza confiscării pașapoartelor și lipsa banilor pentru transport, au prestat muncă și servicii forțate în satele Saprîchino r-l Gubinsc și Popovca r-l Coroceansc regiunea Belgorod Federația Rusă pe parcursul perioadei de la sfârșitul lunii mai pînă în decembrie 2006. Acțiunile lui Boț Gheorghe au fost calificate conform prevederilor art. 42 alin. (3), 165 alin. (3) lit. a) Cod penal „organizarea traficului de ființe umane, adică crearea unui grup criminal organizat în scopul recrutării, transportării, adăpostirii și primirii mai multor persoane în scopul exploatării prin muncă și servicii forțate, săvârșită prin amenințarea cu aplicarea și aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv prin confiscarea documentelor și prin servitute în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, de un grup criminal organizat ”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1 Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Boț Gheorghe care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu achitarea inculpatului, invocând faptul că: - în cadrul ședinței de judecată nu au fost audiate părțile vătămate, au fost date citire declarațiile acestora și a martorilor care au fost audiați de către organele de drept din Ucraina; - nu au putut fi admise ca probe declarațiile părților-vătămate și a martorilor, iar punerea la baza sentinței a acestor declarații a încălcat dreptul la apărare a inculpatului, acesta neavând posibilitate de a pune întrebări; - nu au fost prezentate probe pertinente ce ar confirma vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiunii imputate; - probele puse la baza sentinței de condamnare nu au relevanță cu rolul și vinovăția inculpatului; - procesele verbale de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 24.12.2009, nu probează vinovăția inculpatului la comiterea infracțiunii date; - condamnarea nu poate fi bazată în mod exclusiv doar pe declarațiile a unui martor și a părților vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 03 octombrie 2018, a fost respins apelul cu menținerea fără modificări a sentinței. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că poziția apărării referitor la achitarea inculpatului, este neîntemeiată or la materialele cauzei au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care s-a atestat vinovăția lui Boț Gheorghe în săvârșirea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a reținut faptul că declarațiile inculpatului date în cadrul cercetării judecătorești cu privire la nerecunoașterea vinovăției contravin declarațiilor părților vătămate Dereaghin Alexandru, Siura Natalia, Rondar Maxim, Tumaș Irina și martorilor Poligonico Zinaida, care au fost audiați în ședință de judecată sub jurământ, aceste depoziții 5 fiind consecvente și confirmate de probele materiale cercetate în cadrul examinării cauzei, nefiind identificate careva motive de a fi apreciate critic, specificând faptul că părțile vătămate și martorii au indicat anume la inculpatul Boț Gheorghe ca fiind persoana care a comis cele incriminate. Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului precum că prima instanță nu a pus la baza sentinței de condamnare probe concludente și utile, dar unele date incerte, acesta fiind apreciat ca declarativ, deoarece totalitatea probelor administrate cu certitudine și fără echivoc au stabilit vinovăția lui Boț Gheorghe de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 165 alin. (3) lit. a) Cod penal. Totodată instanța de apel a ținut să remarce faptul că, la judecarea cauzei, apărarea nu a reușit să aducă careva argumente plauzibile referitor la inadmisibilitatea probelor sau nulitatea actelor procesuale, ce ar determina excluderea lor din cauza penală, or careva îndoieli referitor la veridicitatea declarațiilor părților vătămate și a martorilor acuzării sau probatoriul administrat, n-au apărut ținând cont de consecutivitatea lor și coroborarea cu restul probelor dobândite, prin intermediul acțiunilor procesuale petrecute pe caz, ce nu au stârnit nici o obiecție din partea apărării la etapa urmăririi penale, astfel nu au putut fi reținute alegațiile apărării referitoare la nulitatea probelor. Instanța de apel a constatat că prima instanță just a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75 Cod penal, totodată corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare cu executare, ca fiind una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținându-se cont de gradul de pericol al infracțiunii, că sentința de condamnare în prezenta cauză penală are un efect preventiv serios atât pentru inculpat cât și pentru alte persoane predispuse la comiterea unor astfel de infracțiuni, constituind o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituție și alte legi sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar, de către: 4.1. Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Boț Gheorghe, care a invocat drept temeiuri de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. Invocând faptul că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; - instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză; 6 - instanța de apel a examinat cauza în lipsa părților vătămate, declarațiile acestora fiind puse la baza sentinței de condamnare, fapt care a dus la încălcarea prevederilor art. 6 CEDO, neavând posibilitate de a pune întrebări suplimentare părților vătămate; - au fost încălcate prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, părțile vătămate nefiind audiate în ședința de judecată din instanța de fond, partea apărării neavând posibilitate să acorde întrebări; - de către instanța de apel nu s-au întreprins măsuri de înlăturare a contradicțiilor apărute; - nu au fost respectate prevederile art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală; - în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus urmează să fie audiate în instanța de apel, conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță ( cauza Ekbatani împotriva Suediei din 26 mai 1988, paragraf 32); - instanța de apel urma să procedeze la o nouă audiere, atît a inculpatului cît și a martorilor acuzării, solicitați de apărare ( cauza Popovici vs Moldova din 27 noiembrie 2007 paragraf 72, cauza Dănilă vs României din 08 mai 2007 paragraful 62, 63); - nu au fost prezentate probe ce ar fi demonstrat vinovăția lui Boț Gheorghe în săvârșirea infracțiunii imputate; - nu a fost probată latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii imputate, din care considerente inculpatul urma a fi achitat; - declarațiile părților vătămate Dereaghin Alexandru, Siura Natalia, Rondar Maxim, Tumaș Irina și martorilor Poligonico Zinaida nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare; - nu pot fi luate în considerare nici procesele verbale de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 24 decembrie 2009 prin care partea vătămată a recunoscut o persoană pe nume Vitalie și o persoană pe nume Jenea, probe care nu probează vinovăția lui Boț Gheorghe la comiterea infracțiunii imputate; - sentința de condamnare nu poate fi bazată în mod exclusiv pe declarațiile unui martor sau părți vătămate, cu încălcarea dreptului la apărare a inculpatului; - instanțele de fond au încălcat principiul legalității procesului penal și art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală; - de către organul de urmărire penală nu au fost prezentate probe ce ar proba toate circumstanțele ce au importanță pentru justa soluționare a cauzei, existând doar presupuneri, fiind încălcate prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, invocând faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate. Referitor la afirmația recurentului precum că în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, acuzatorul de stat a punctat că acest temei de recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu este relevant speței or 7 nerecunoașterea vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o modalitate de apărare și nu constituie temei pentru casare a hotărârilor contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând temeiuri de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8), pct. 15) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că, temeiurile și motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, analizând textul deciziei atacate ( f. d. 54-79, vol. IX) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat asupra aspectelor contestate în prezentul recurs ordinar, bazându-și just soluția privind respingerea apelului prin care s-a solicitat achitarea inculpatului Boț Gheorghe, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, 8 fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Colegiul penal constată că temeiul invocat de recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal reține că recurentul își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul prevederilor art. 427 alin. ( 1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Afirmațiile recurentului în acest sens sunt declarative motiv din care nu pot fi reținute. Mai mult ca atât, recurentul invocând faptul, că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă nu a indicat în ce constă această eroare. În afară de aceasta, Colegiul penal atestă, că recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens, Colegiul reiterează, că potrivit prevederilor art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive. În acest sens, instanța de apel a conchis, că analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, 9 veridicității și coroborării lor a ajuns la concluzia cu privire la vinovăția lui Boț Gheorghe în comiterea componenței de infracțiune prevăzute de art. 42 alin. (3), 165 alin. (3) lit. a) Cod penal și anume „organizarea traficului de ființe umane, adică crearea unui grup criminal organizat în scopul recrutării, transportării, adăpostirii și primirii mai multor persoane în scopul exploatării prin muncă și servicii forțate, săvârșită prin amenințarea cu aplicarea și aplicarea violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, inclusiv prin confiscarea documentelor și prin servitute în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, săvârșită asupra mai multor persoane, de un grup criminal organizat.” Contrar criticii aduse de către apărătorul inculpatului, care precizează că, la caz, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, Colegiul penal respinge aceste argumente, ca fiind neîntemeiate, în contextul în care instanțele de fond au analizat minuțios aceste aspecte și s-au expus argumentat în privința lor. În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărîre legală, întemeiată și motivată, însușindu-și legal argumentele instanței de fond, argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărîrea atacată și corect a considerat că probele puse la baza sentinței nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil vinovăția inculpatului de cele incriminate. Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul recurentului că „instanța de apel a examinat cauza în lipsa părților vătămate, declarațiile acestora fiind puse la baza sentinței de condamnare, fapt care a dus la încălcarea prevederilor art. 6 CEDO, apărarea neavând posibilitate de a pune întrebări suplimentare părților vătămate”, dat fiind faptul că de către instanța de fond au fost întreprinse toate măsurile pentru asigurarea unui proces echitabil și garantarea dreptului la apărare așa după cum este prevăzut în art. 6 CEDO. La caz Colegiul penal subliniază faptul că, de către prima instanță la data de 15.08.2014 a fost expediată în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova cererea de asistență juridică internațională în materie penală pentru expedierea ei ulterioară autorităților de drept din Republica Ucraina în legătură cu audierea părților vătămate și martorilor care figurează în cauza penală de învinuire a lui Boț Gheorghe și care sunt locuitori și cetățeni ai Ucrainei, acordându-i procurorului, avocatului inculpatului și inculpatului Boț Gheorghe posibilitatea de a adresa întrebări părților vătămate și martorilor. În această ordine de idei Colegiul penal conchide că deși recurentul invocă că partea apărării nu a avut posibilitatea de a acorda întrebări părților vătămate și a martorilor, fapt care a dus la încălcarea dreptului la apărare, acest argument este unul declarativ și nefondat, or la materialele cauzei (f.d. 28-32, 35-40, 66-87 vol. VII), este anexat demersul cu întrebările adresate părților vătămate și martorilor, din partea apărării semnată de către avocatul inculpatului Tetelea Mariana care l-a acel moment îi reprezenta interesele inculpatului, împreună cu inculpatul Boț Gheorghe. 10 Totodată instanța de recurs consideră neîntemeiate și argumentele recurentului precum că „declarațiile părților vătămate Dereaghin Alexandru, Siura Natalia, Rondar Maxim, Tumaș Irina și martorilor Poligonico Zinaida nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, nu pot fi luate în considerare nici procesele verbale de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 24 decembrie 2009 prin care partea vătămată a recunoscut o persoană pe nume Vitalie și o persoană pe nume Jenea...”, or, conform art. 538 Cod de procedură penală „actul procedural întocmit în țară străină în conformitate cu prevederile legii acelei țări este valabil în fața organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești din Republica Moldova”, iar în acest sens Colegiul penal reține, că instanțele de fond au verificat și au apreciat probele în ședința de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, au stabilit toate aspectele de fapt și de drept, iar probele puse la baza hotărârilor de condamnare a inculpatului nu conțin careva erori ce ar pune la învoială legalitatea și veridicitatea acestora. Alegațiile recurentului precum că „instanța de apel urma să procedeze la o nouă audiere, atât a inculpatului cît și a martorilor acuzării solicitați de apărare”, instanța de recurs le apreciază ca declarative or, art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală prevede că „judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului”, având în vedere faptul că prima instanță a emis o sentință de condamnare în această cauză iar instanța de apel a menținut această sentință, prevederile date nu sunt incidente speței în cauză. Respectiv și argumentele recurentului, precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și care contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaului în săvîrșirea infracțiunii imputate. Subsidiar celor expuse supra, cu privire la eroarea de drept stipulată în pct. 15) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și invocată de recurent, Colegiul penal ține să explice titularului dreptului de recurs că, pentru invocarea unui atare temei nu este suficientă doar expunerea formală a textului erorii respective, dar trebuie specificat expres dreptul pretins a fi încălcat de instanțele de fond, cu indicarea hotărîrii instanței internaționale, pe un alt caz similar, unde s-a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului, care poate fi reparată și în prezenta cauză.

Avînd în vedere considerentele menționate în prezenta decizie și raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar 11 argumentele din recursul ordinar declarat de avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Boț Gheorghe sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Boț Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Boț Gheorghe XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 12