1ra-100/2019 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217/1 alin. 4 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 10, 12 CPP
1ra-100/2019 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-100/2019
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E 20 februarie 2019 mun.
Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte: Timofti Vladimir, judecători: Toma Nadejda și Boico Victor examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Bria Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali, de către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan și de către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Cozic Vadim, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, în cauza penală privindu-i pe Carpencov Serghei XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX, Cozic Vadim XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX, Lozovan Bogdan XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX, Cojocari Vitali XXXXX, născut la XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 09.02.2015 – 18.07.2016; Instanța de apel: 10.01.2017 – 24.05.2017; Instanța de recurs: 11.10.2018 – 20.02.2019; A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 iulie 2016 Carpencov Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii 1 prevăzute de art. 217 alin. (4) lit.b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani. Cojocari Vitali a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani. În temeiul art. 90 din Codul penal s-a suspendat pedeapsa aplicată inculpatului, Cojocari Vitali, pe un termen de 5 (cinci) ani și nu va fi executată dacă în termenul de probă nu v-a comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent, să nu frecventeze cluburi de noapte și baruri. S-a aplicat în privința lui Cojocari Vitali în conformitate cu art. 62 alin. (3) Cod penal, munca neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore, în calitate de obligație pentru perioada termenului de probă. Cozic Vadim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin. (4) lit. b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani. În temeiul art. 90 din Codul penal a fost suspendată pedeapsa aplicată inculpatului, Cozic Vadim, pe un termen de probă 2 (doi) ani și nu va fi executată dacă în termenul de probațiune dacă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. Lozovan Bogdan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani. În temeiul art. 90 din Codul penal a fost suspendată pedeapsa aplicată inculpatului pe un termen de 1 (un) an și nu va fi executată dacă în termenul de probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. Acțiunea civilă înaintată de către acuzatorul de stat s-a admis în principiu, asupra cuantumului acesteia urmând a se expune instanța în ordinea procedurii civile.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Carpencov Serghei, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Cojocari Vitali, Cozic Vadim și Lozovan Bogdan, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de organizator și coautori, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, având cunoștințe în domeniul chimiei aplicative, au amenajat un laborator improvizat la vila de vară ce aparține 2 tatălui vitreg a lui Carpencov Serghei, Șaghin Alexei, amplasată în com.Tohatin, mun. Chișinău. Astfel, în vederea realizării intențiilor criminale, în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie 2015 și martie 2016, Carpencov Serghei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, a preparat, păstrat, prelucrat, expediat, transportat, distribuit și vândut lui Cojocari Vitali, Cozic Vădim și Lozovan Bogdan, care la rândul său au comercializat substanțe psihotrope sub formă de amfetamină în proporții deosebit de mari altor persoane nestabilite de organul de urmărire penală. În aceste condiții, în vederea realizării intentiilor criminale, în seara zilei de 04.03.2016, Carpencov Serghei, fiind însoțit de Beliciuc Cristina au transportat la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în com. Tohatin, mun. Chișinău materie primă și precursori în vederea preparării în proporții deosebit de mari a substanței psihotrope - amfetamină. În continuarea acțiunilor sale criminale, Carpencov Serghei, având scopul determinat de a pune în circulație substanțe psihotrope, în seara zilei de 04.03.2016 aflându-se la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în com. Tohatin, mun. Chișinău, a preparat în condiții de laborator improvizat substanțe psihotrope amfetamină, după care i-a comercializat lui Cozic Vadim amfetamină în cantitate de 4 (patru) grame, la prețul de 400 lei pentru un gram. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea ce depășește 1,0 grame de amfetamină, constituie proporții deosebit de mari. La data de 05 martie 2016, la orele 08.05, în urma percheziției efectuate de către colaboratorii de poliție ai Inspectoratului Național de Investigații, în vila de vară ce aparține tatălui vitreg a lui Carpencov Serghei amplasată în com. Tohatin, mun. Chișinău, au fost depistate și ridicate două plicuri din polietilenă zip-lock care conțin substanță sub formă de praf de culoare alba și roză, care conțin amfetamină, care se atribuie la substanțe psihotrope în proporții deosebit de mari, reziduuri ale substanțelor narcotice, precum și alte utilaje și obiecte destinate producerii substanțelor narcotice, psihotrpe și analoagelor lor. Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1078 din 07.04.2016, substanțele cu aspect de praf și bulgări de culoare alb-gălbuie și roz, prezentate la examinare în două pachete din polietilenă de tip zip- lock, depistate și ridicate la data de 05.03.2016 în urma efectuării percheziției la domiciliul temporar a lui Carpencov Serghei din mun. Chișinău, com. Tohatin, reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope amfetamină constituie 8,42 grame (6,89+1,53 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 8,42 I grame de amfetamină, constituie proporții deosebit de mari. 3 Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1639 din 07.04.2016, depunerile de substanță de culoare albă de pe fragmentul de pânză, prezentată spre examinare într-o cutie din carton de culoare cafenie, ridicată la 05.03.2016, în procesul efectuării percheziției la domiciliul temporar al lui Carpencov Serghei, din mun. Chișinău, com.Tohatin, reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope (amfetamină-masa uscată) constituie 4,364 grame. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 4,364 grame de amfetamină, constituie proporții deosebit de mari. În total, în rezultatul percheziției din 05.03.2016 de la domiciliul lui Carpencov Serghei au fost depistate și ridicate 12,784 grame (6,89+1,53 g+4,364) de substanță psihotropă-amfetamină, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Carpencov Serghei în baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din Codul Penal, păstrarea, expedierea, transportarea și distribuirea substanțelor psihotrope, săvîrșite în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, iar acțiunile lui Cozic Vădim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali au fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal, exprimate prin acțiunile de păstrare, expediere, transportare și distribuire, precum și alte operațiuni ilegale cu substanțele narcotice și psihotrope, săvârșite în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Acțiunile inculpaților au fost recalificate și încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică prepararea, experimentarea, păstrarea substanțelor psihotrope de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sec. Buiucani, mun. Chișinău, Daniel Precup și procurorul în Procuratura Generală, Dumitru Raileanu, solicitând casarea sentinței atacate rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Carpencov Serghei, să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani; Cozic Vadim, să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani; Lozovan Bogdan, să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani; Cojocari Vitali, să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. 4 (4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani. În motivarea apelului declarat procurorul în Procuratura sec. Buiucani, mun. Chișinău, Daniel Precup și procurorul în Procuratura Generală, Dumitru Raileanu, a invocat următoarele motive: - susține că instanța de judecată greșit a reîncadrat acțiunile inculpaților, ori faptele lui Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, manifestată prin păstrarea, expedierea, transportarea și distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu substanțele psihotrope, săvârșite în scop de înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari infracțiune prevăzută la art. 217/1 alin.(4) lit. b), d) din Codul penal. - argumentează că în speță sunt întrunite toate condițiile pentru existența grupului criminal organizat. - a mai indicat că vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită prin următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, Beliciuc Cristina, Bădilă Ion, Savca Alexandru, Stratulat Igor, proces- verbal de percheziție corporală din 05.03.2016; procesele-verbale de percheziție din 05.04.2016; proces-verbal de ridicare din 05.03.2016; process- verbal de ridicare din 05.04.2016; proces-verbal de examinare din 12.04.2016; procesele- verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.03.2016; procesele- verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.04.2016; proces- verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016; raportul de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1078 din 12.03.2016, raportul de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1639 din 07.04.2016. Astfel acțiunile inculpaților urmau a fi calificate în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal. 3.1. Împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 iulie 2016 a înaintat apel avocatul, Balmuș Ștefan, în interesele lui Carpencov Serghei, solicitînd casarea parțială a hotărîrii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri cu aplicarea unei pedepse mai blânde prin aplicarea art. 90 din Codul penal față de Carpencov Serghei. În motivarea apelului declarat avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Carpencov Serghei, a invocat următoarele motive: Sentința în cauză o consideră neîntemeiată și prea aspră în partea pedepsei aplicate inculpatului Carpencov Serghei. Învinuirea lui Carpencov Serghei i-a fost înaintată în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Ultimul a recunoscut integral faptul preparării, experimentării și întrebuințării substanțelor narcotice fară scop de înstrăinare și realizare, or, la materialele cauzei lipsesc careva probe ce-ar dovedi prezența în acțiunile inculpatului a scopului de înstrăinare și realizare. Cu referire la calificarea acțiunilor lui Carpencov Serghei conform semnelor constitutive ale infracținii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) Cod penal consideră că această calificare este total eronată și incorectă, or, din speța expusă în ordonanța de punere sub învinuire, din materialele acumulate și circumstanțele expuse în rechizitoriu nu rezultă că, în acțiunile lui Carpencov Serghei este prezentă intenția de a înstrăina sau realiza substanțe narcotice, nu sunt întrunite 5 condițiile grupului criminal, astfel că incorect în speță a fost reținută agravanta, săvârșită de un grup criminal organizat, optând pentru achitarea inculpatului întrucât în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive al infracțiunii incriminate, sau încetarea procesului penal în temeiul art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală; - menționează că în speță se constată ilegalitatea și emiterea cu depășirea atribuțiilor acordate prin Lege a ordonanței Procurorului adjunct al procurorului mun. Chișinău în cauza penală în partea ce ține de desemnarea ofițerilor de investigații cu atribuții de ofițer de urmărire penală și includerea în grupul de urmărire și a solicitat recunoașterea nulității procesului-vebal de reținere a lui Carpencov Serghei din data de 05.03.2016, cu excluderea din lista probelor; - a indicat că nu a fost obiectiv aplicată pedeapsa, iar temeiurile pentru a reduce pedeapsa respectivă sunt legate de personalitatea condamnatului și anume caracteristica multilaterală pe care o are Carpencov Serghei. Argumentează că inculpatul domiciliază cu părinții, nu face abuz de băuturi alcoolice și narcotice, aduceri forțate la SP-4 sect. Rîșcani, nu a avut și la evidență nu se află, nu are antecedente penale, este caracterizat pozitiv, a îndeplinit serviciul militar, a fost angajat în calitate de manager la SRL „Alanj Model” a deținut funcția de Fiziolog laborant și Protecția Plantelor, Prognoze și analize Fitosanitare, iar conform caracteristicii evaluării psihologice este apreciat cu calificativul pozitiv. 3.2. Împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 iulie 2016 a înaintat apel inculpatul Cojocari Vitali, solicitând casarea parțială a hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului declarat, inculpatul Cojocari Vitali, a invocat următoarele motive: - argumentează că instanța a reținut corect că partea acuzării nu a prezentat probe ce ar combate argumentele inculpaților date în cadrul cercetării judecătorești, precum că ei sunt consumatori de droguri. La fel, acuzarea nu a prezentat probe ce ar demonstra intenția inculpaților de a înstrăina substanța psihotropă - amfetamina, element obligatoriu al infracțiunii prevăzute de art. 2171 Codul penal; - susține că declarațiile martorilor nici într-un mod nu demostrează vinovăția lui Cojocari Vitali în comiterea cărorva infracțiuni. Ba dimpotrivă, în declarațiile martorilor Savca Alexandru și Stratulat Igor, sunt contradicții, ce nu au fost înlăturate de către acuzatorul de stat și anume faptul că ultimul a declarat că, urmăriri vizuale, ca măsură specială de investigație, nu au fost efectuate, iar Savca Alexandru a declarat că au fost efectuate. La fel, invocă că în ce privește procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016, act ce este pus la baza sentinței de condamnare și actul ce combate declarațiile lui Cojocări Vitali cu interceptările care sunt parte componentă a sentinței nu se demonstrează vinovăția sa, nimic nu este indicat despre procurarea, comercializarea, prepararea cărorva substanțe narcotice sau participarea sa în acest sens. Instanța nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere unde concret este probată 6 vinovăția care i se incriminează. Consideră că este condamnat pentru o faptă care nu a săvârșit-o.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, au fost respinse ca nefondate cererile de apel înaintate de avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Carpencov Serghei, de inculpatul Cojocari Vitalie împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din data de 18 iulie 2016. A fost admisă cererea de apel înaintată de procurorul în Procuratura sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Daniel Precup și procurorul în Procuratura Generală, Dumitru Raileanu împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani,mun. Chișinău din data de 18 iulie 2016, în cauza penală privind învinuirea lui Carpencov Serghei, Cozic Vădim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali, casează integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Carpencov Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la 8 (opt) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 4 ani. Cozic Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis. Lozovan Bogdan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis. Cojocari Vitali a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la 7 (șapte) ani, 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit incorect starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect. La fel, instanța de fond la adoptarea sentinței a încălcat prevederile art.101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a constatat că, Carpencov Serghei, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Cojocari Vitali, Cozic Vadim și Lozovan Bogdan, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de organizator și coautori, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, având cunoștințe în domeniul chimiei aplicative, au amenajat un laborator improvizat la vila de vară ce 7 aparține tatălui vitreg a lui Carpencov Serghei, Șaghin Alexei, amplasată în com.Tohatin, mun. Chișinău. Astfel, în vederea realizării intențiilor criminale, în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie 2015 și martie 2016, Carpencov Serghei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, a preparat, păstrat, prelucrat, expediat, transportat, distribuit și vândut lui Cojocari Vitali, Cozic Vadim și Lozovan Bogdan, care la rândul său au comercializat substanțe psihotrope sub formă de amfetamină în proporții deosebit de mari altor persoane nestabilite de organul de urmărire penală. În aceste condiții, în vederea realizării intențiilor criminale, în seara zilei de 04.03.2016, Carpencov Serghei, fiind însoțit de Beliciuc Cristina au transportat la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în com.Tohatin, mun.Chișinău, materie primă și precursori în vederea preparării în proporții deosebit de mari a substanței psihotrope - amfetamină. În continuarea acțiunilor sale criminale, Carpencov Serghei, având scopul determinat de a pune în circulație substanțe psihotrope, în seara zilei de 04.03.2016 aflându-se la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în com.Tohatin, mun.Chișinău, a preparat în condiții de laborator improvizat substanțe psihotrope amfetamină, după care i-a comercializat lui Cozic Vadim amfetamină în cantitate de 4 (patru) grame, la prețul de 400 lei pentru un gram. Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-1078 din 12.03.2016, substanțele cu aspect de praf și bulgări de culoare alb-gălbuie și roz, prezentate la examinare în două pachete din polietilenă de tip zip lock, depistate și ridicate la data de 05.03.2016 în urma efectuării percheziției la domiciliul temporar a lui Carpencov Serghei din mun.Chișinău, com.Tohatin, reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope amfetamină constituie 8,42 grame (6,89+1,53 g). Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1639 din 07.04.2016, depunerile de substanță de culoare albă de pe fragmentul de pânză, prezentată spre examinare într-o cutie din carton de culoare cafenie, ridicată la 05.03.2016, în procesul efectuării percheziției la domiciliul temporar al lui Carpencov Serghei, din mun. Chișinău, com.Tohatin, reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope (amfetamină-masa uscată) constituie 4,364 grame. În total, în rezultatul percheziției din 05.03.2016 de la domiciliul lui Carpencov Serghei au fost depistate și ridicate 12,784 grame (6,89+1,53 g+4,364) de substanță psihotropă-amfetamină, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Necătând la faptul că inculpații, Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan, și-au recunoscut parțial vinovăția, iar Cojocari Vitali Victor nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii din speță, instanța de apel a reținut că vinovăția acestora în comiterea faptei reținute este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, și anume: 8 - Declarațiile martorilor Beliciuc Cristina, Savca Alexandru, Stratulat Igor, Carpencov Elena. Totodată, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților, suplimentar la declarațiile martorilor audiați, și-a găsit confirmare și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate în ședința de judecată a instanței de fond și anume: - raportul de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1078 din 12.03.2016 (f. d. 105 – 109, vol. I); - raportul de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-1639 din 07.04.2016 (f. d. 117 – 129, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016 (f. d. 49 – 58, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016 (f. d. 81, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 72 – 75, vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 88 – 89, vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 14, vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 29, vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 43 - 45, vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016 (f. d. 70, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 16, vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 12.04.2016 (f. d. 160 - 172, vol. II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.03.2016 (f. d. 150, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.03.2016 (f. d. 151, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.04.2016 (f. d. 164, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.04.2016 (f. d. 165, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.04.2016 (f. d. 1651, vol. I); - procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016, (f. d. 177-219, vol. I). Astfel, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 ale Codului de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le, minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, a conchis că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția inculpaților, Carpencov Serghei Serghei, Cozic Vădim Igor, Lozovan Bogdan Oleg, Cojocari Vitali Victor, în comiterea componenței de infracțiune prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal anume „circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, manifestată prin preparare, experimentarea, păstrare, transportarea și distribuirea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșite de mai multe persoane în proporții deosebit de mari”. Instanța de apel a menționat că, faptul preparării și păstrării substanței psihotrope-amfetamina se atestă prin declarațiile martorilor Beliciuc Cristina, Savca Alexandru, Stratulat Igor, procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016, procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 9 21.03.2016, inclusiv și inculpații, Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan, au confirmat aceste acțiuni. Drept cerință esențială pentru întregirea laturii obiective, este ilegalitatea acțiunii prejudiciabile. Se are în vedere că acțiunile alternative enunțate se realizează în lipsa autorizației eliberate de Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova sau licenței eliberate de autoritatea de licențiere, deci contrar prevederilor Legii cu privire la circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor. Totodată instanța de apel a conchis faptul că în acțiunile inculpaților sunt prezente acțiuni de realizare a substanțelor narcotice, faptul respectiv este probat prin procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016 și anume covorbirele telefonice care au avut loc între Carpencov Serghei și ceilalți inculpați. Instanța de apel a reținut faptul că de către organul de urmărire penală au fost interceptate comunicările efectuate de pe postul mobil nr.079351883 ce îi aparține lui Carpencov Serghei. Astfel acțiunea procesual penală respectivă indubitabil este legală cu o bază probatorie justă. Interceptările telefonice au fost efectuate în baza încheierii judecătorului din 16 februarie 2016, care este desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție. La fel, de menționat este faptul că la dosar este prezentă încheierea de corectare a erorilor admise și anume data emiterii prezentei încheieri ca fiind data de 17 februarie (vol. I, f.d.33-34). Din conținutul interceptărilor menționate se constată o legătură cauzală între inculpați. Legătura lui Carpencov Serghei cu Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali, care discuta cu fiecare în parte privind producerea și distribuirea substanței narcotice. Fiecare participant era la curent când Carpencov Serghei are substanțele narcotice respective și modul când urmeză să le preia pentru a le distribui. Faptul respectiv le comunica nemijlocit Carpencov Serghei. La fel, din stenograma privind interceptarea convorbirilor telefonice se regăsesc discuții care conțin sume de bani, acest element este important și el este decisiv întru stabilirea acțiunilor de realizare a acestor substanțe narcotice. Instanța de apel a analizat critic versiunea inculpaților precum că, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan, au participat cu sume bănești doar pentru ca Carpencov Serghei să producă substanțele narcotice, și ulterior să le utilizeze deoarece ele nu corespund adevărului, inculpații această versiune o indică pentru a se eschiva de la răspunderea penală. Discuțiile între Carpencov Serghei cu fiecare în parte indică la o legătură indubitabilă între infracțiunea comisă și subiecții respectivi. Alegoriile inculpatului, Cojocari Vitali, precum că nu are nici o legătură cu Carpencov Serghei decade de fapt, cât prin stenograma menționată mai sus atât și prin faptul că Carpencov Serghei indică direct la faptul că ultimul era la curent cu privire la producerea substanțelor narcotice. Totodată instanța de apel a atras atenția asupra discuțiilor camuflate care au loc între inculpați pentru păstrarea conspirației. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond la recalificarea infracțiunii și anume în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal i-a dat o apreciere greșită stenogramei. În acest sens, instanța de apel a accentuat că redarea in integrum a 10 conținutului stenogramei nu echivalează cu o apreciere a acesteia potrivit exigenețelor prevăzute la art. 101 din Codul de procedură penală. La fel, de menționat este faptul că instanța de fond în mod eronat a dat o apreciere măsurilor procesuale care eventual nu au fost întrepinse. Lipsa unor măsuri procesule care nu au fost înfăptuite de către organul de urmărire penală nu diminuează prezența unei alte probe veridice și legale care dovedește vinovăția inculpaților. Mai ales că în unele circumstanțe instanța de fond proba respectivă o pune la baza învinuirii, iar la calificare nu i-a în considerație. Totodată, faptul că inculpații recunosc parțial comiterea infracțiunii imputate, acest fapt urmează a fi apreciat de către instanța de apel ca și o metodă de apărare îndreptată spre eschivarea de la răspundere penală, or, vinovăția acestora se confirmă și prin declarațiile martorilor Savca Alexandru și Stratulat Igor, persoane care au dat dovadă de imparțialitatea căror declarații impun o doza mare de credibilitate, astfel sunt acceptate ca fiind veridice și care coroborează cu alte probe din dosar. Respectiv argumentele apelantului, avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Carpencov Serghei, referitor la credibilitatea declarațiilor martorilor enunțați supra urmează a fi respinse, întrucât ele sunt susținute de procesele-verbale de examinare la fața locului, de procesele-verbale de examinare, sau de consemnare a rezultatelor măsurilor speciale de investigații și restul probelor administrate la caz. Adițional, instanța de apel a observat că instanța de fond a admis și contraziceri între fapta constatată, încadrarea juridică dată acesteia și motivele în susținerea încadarării. În particular, instanța de apel a remarcat că în partea constatoare a sentinței, instanța de fond a reținut, inter alia, că „Carpencov Serghei, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Cojocari Vitali, Cozic Vadim și Lozovan Bogdan, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare (...), distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de organizator și coautori, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare (...). În continuarea acțiunilor sale criminale, Carpencov Serghei, având scopul determinat de a pune în circulație substanțe psihotrope, în seara zilei de 04.03.2016 aflăndu-se la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în com.Tohatin, mun.Chișinău, a preparat în condiții de laborator improvizat substanțe psihotrope amfetamină, după care i-a comercializat lui Cozic Vadim amfetamină în cantitate de 4 (patru) grame, la prețul de 400 lei pentru un gram. (...) ", Iar mai apoi, în partea motivatoare, instanța de fond susține că inculpații nu au urmărit scopul înstrăinării substanțelor narcotice. Prin urmare, asemenea inadvertențe denotă că instanța de fond nu a pătruns în esența cauzei, formulând constatări contradictorii. Totodată, instanța de apel a specificat că, în speță nu pot fi încadrate acțiunile inculpaților ca fiind un grup criminal, deoarece acțiunile lor criminale sunt haotice. Fiecare din ei neavând un rol bine determinat. Inculpații nici nu se percep ca fiind în legătură de subordonare sau de o altă natură. Iar probele examinate nu atestă condițiile grupului criminal organizat ce transpar din lecturarea art. 46 din Codul penal. Relațiile de vecinătate nu pot fi tratate sub calificativul de grup criminal. Totuși, la cazul dedus judecății există o pluralitate 11 de făptuitori care au acționat în calitate de autori. Deci, fiind vorba de o participație simplă. La acest compartiment, se observă că instanța de fond, în general, nu s-a pronunțat și nici nu a verificat dacă sunt sau nu întrunite condițiile grupului criminal organizat, deși în partea constatatoare a subliniat că inculpații au acționat în participație sub forma grupului criminal organizat. Astfel, în virtutea celor expuse, instanța de apel i-a recunoscut vinovați pe Carpencov Serghei, Cozic Vădim, Lozovan Bogdan, Cojocari Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece vinovăția acestora a fost demonstrată indubitabil. La stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, că a fost comisă o infracțiune gravă, de persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, anterior nefiind condamnați, nu și-au recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru, de poziția părților vătămate și a aplicat inculpaților o pedeapsă sub formă de închisoare. Referitor la cerința invocată în cererea de apel de către avocatul Balmuș Ștefan, de aplicare în privința inculpaților a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel a considerat-o neargumentată și lipsită de fundament juridic.
Împotriva deciziei instanței de apel declară recursuri ordinare avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, avocatul Bria Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali, avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan, avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Cozic Vadim. 6.1. La 03 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, casarea parțială a sentinței, cu aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde, prin prisma art. 90 Cod penal. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 10) și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente: - Serghei Carpencov a recunoscut integral faptul preparării, experimentării și întrebuințării substanțelor narcotice fară scop de înstrăinare și realizare, or, la materialele cauzei penale lipsesc careva probe ce ar dovedi prezența în acțiunile lui Serghei Carpencov a scopului de înstrăinare și realizare; - calificarea acțiunilor lui Serghei Carpencov conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) Cod penal, este total eronată și incorectă, or, din speța expusă în ordonanța de punere sub învinuire, din materialele acumulate și circumstanțele expuse în rechizitoriu nu rezultă că, în acțiunile lui Serghei Carpencov este prezentă intenția de a înstrăina sau realiza substanțe narcotice; - la materialele dosarului lipsesc careva probe ce ar demonstra intenția inculpatului de a realiza substanțele narcotice, or, ca probă în acest sens de regulă servesc achizițiile de control; - în partea ce ține de calificativul - grup criminal organizat reflectat în art. 46 Cod penal, atribuit învinuiților Serghei Carpencov, Bogdan Lozovan, 12 Vădim Cozic și Vitalie Cojocari, prin prisma normelor art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal, consideră că, această calificare de asemenea este eronată și aberativă, or, în literatura de specialitate și din practica judiciară, inclusiv CEDO, rezultă că, a locui în vecinătate, nu poate fi tratată sub calificativul - grup criminal organizat, care se definește prin - o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni; - Serghei Carpencov urmează a fi achitat pe capătul de învinuirei aduse în temeiul art. 217/1 alin.(4) lit.lit. b) și d) Cod penal, deoarece în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii care îi este incriminată în prezent, sau a înceta procesul penal în privința lui în temeiul art. 275 p. 9) Cod de procedură penală, conform temeiurilor enumerate în cererea depusă anterior în baza art. 345 alin.(4) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, de către avocatul Vitalie Russu în interesele lui Serghei Carpencov; - Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.02.20016, contravine dispozițiilor art. art. 102 alin. (2), 72 alin. (3) lit. n), 66 alin. (1) din Constituție; - instanța de fond a ajuns întemeiat la concluzia că fapta prejudiciabilă săvârșită de Carpencov Serghei urmează a fi calificată în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, numai că a ignorat urmările aplicării față de inculpatul a unei pedepse aspre sub formă de închisoare; - instanța de apel a admis erori și la individualizarea pedepei, deoarece pedeapsa stabilită inculpatului Carpencov Serghei nu este una echitabilă în raport cu fapta și persoana inculpatului, fapt ce este inadmisibil deoarece contravine normei legale și Hotărîri Plenului CSJ „Cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale nr.16 din 31.05.2004”. 6.2. La 04 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8), 10) și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente: - instanța de apel nu a aplicat corect legea la faptele reținute, acestea nefiind constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material; - sintagma din învinuire „altor persoane nestabilite de organul de urmărire penală”, din start denotă că învinuirea este una neclară și incompletă, adică este dubioasă și bazată pe presupuneri; - instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu; - instanța de apel nu a specificat care este puterea probantă a convorbirilor telefonice administrate pe caz și în ce mod acestea demonstrează vinovăția lui Carpencov Serghei, anume că ultimul ar fi avut scopul de înstrăinare a amfetaminei; - Carpencov Serghei poate fi reeducat și corectat fără izolare de societate. 13 6.3. La 09 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Bria Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu emiterea unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8), și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente: - Instanța de fond a reținut corect că, partea acuzării nu a prezentat probe ce ar combate argumentele inculpaților date în cadrul cercetării judecătorești, precum că ei sunt consumatori de droguri. La fel, acuzarea nu a prezentat probe ce ar demonstra intenția inculpaților de a înstrăina substanța narcotică; - Acuzatorul de stat nu a prezentat probe pertinente, concludente și utile ce ar demonstra vinovăția lui Cojocari Vitali în infracțiunea imputată, ceea ce nu a fost, iar instanța urma să aprecieze critic lipsa probelor, dar nu pretinsa versiune a lui Cojocari Vitali; - Declarațiile martorilor Savca Alexandru și Stratulat Igor, nu demonstrează vinovăția lui Cojocari Vitali în comiterea infracțiunii, or, acestea sunt contradictorii; - Instanța de judecată a lăsat fără apreciere procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016; - Nu a fost demonstrată prin probe vinovăția lui Cojocari Vitali privind săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal; - Nici un martor nu a confirmat precum că, inculpatul Cojocari Vitali, a pus în circulație substanțe narcotice, psihotrope și analoagelor lor, a preparat, transportat și păstrat; - Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel; - Asupra apelului declarat de Cojocari Vitali, instanța de apel s-a expus doar printr-o frază, or, au fost indicate un șir de argumente, probe, făcute referire la normele legale concrete; - Calificarea acțiunilor inculpatului este eronată, or, din materialele dosarului nu rezultă intenția de a înstrăina sau realiza substanțe narcotice. 6.4. La 09 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8), art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente: - Instanța de apel a făcut referire la convorbirile telefonice între inculpați, care în realitate nu confirmă intenția acestora de a realiza careva substanțe narcotice, cu atât mai mult că astfel de cazuri nu au fost documentate; - Organul de urmărire penală la înaintarea acuzării, se bazează doar pe presupuneri; - Nu există careva probe ce ar demonstra că, inculpați au distribuit rolurile în ce privește vânzarea substanțelor narcotice. 6.5. La 09 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Cozic Vadim, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. 14 În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8), art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat argumente similare cu cele invocate în recursul declarat în numele inculpatului Lozovan Bogdan.
Procurorul prin intermediul referinței depuse, pe marginea recursurilor declarate, pledează pentru declararea inadmisibilității acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece consideră că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți și că decizia contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția privind încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpaților și stabilirea măsurii de pedeapsă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că recurenții invocă drept temeiuri pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 8.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în 15 apeluri, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Colegiul penal de asemenea constată, că recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate la prezenta cauză. Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii menționate. Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide, că opinia recurenților expusă în recursuri precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor ordinare. Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. 16 De asemenea instanța de recurs consideră că argumentele recurenților cu privire la declararea nulității probelor au constituit obiect al examinării în instanța de apel și aceasta a oferit un răspuns întemeiat asupra acestora. 8.2. Cu referire la eroarea de drept indicată în recursurile ordinare, declarate de către avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Bria Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali, de către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan și de către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Cozic Vadim prin prisma pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal subliniază următoarele. Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, argumentele recurenților, prin care se invocă că în acțiunile inculpaților Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă că inculpații Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali au comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelurile, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la pct. 4 din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpaților a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpaților înafara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări ale drepturilor și intereselor inculpaților, nu au fost depistate. Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum le propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și 17 aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursurile ordinare este lipsită de suport legal. De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurenți, menționate în pct. 6.1., 6.2., 6.3., 6.4. și 6.5. din decizie, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei reluare nu se mai impune. În acest sens instanța de recurs cu referire la argumentele recurenților cu privire la încadrarea acțiunilor inculpaților menționează, că constatarea scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice în acțiunile inculpaților și condamnarea acestora în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal este una corectă și argumentată. Astfel, instanța de apel întemeiat a reținut faptul că, recunoașterea parțială de către inculpați a vinovăției, este o metodă de apărare îndreptată spre eschivarea de la răspundere penală, or, vinovăția acestora se confirmă și prin declarațiile martorilor Savca Alexandru și Stratulat Igor, cât și prin procesele- verbale privind consemnarea măsurilor speciale de investigații. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor prezența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 8.3. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat de avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate. Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O 18 pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului, Colegiul penal atestă, că potrivit deciziei instanței de apel, inculpatul Carpencov Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 4 ani. Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța apel corect a stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat în considerație că inculpatul Carpencov Serghei este supus militar, are studii superioare incomplete, este celibatar, nu are persoane la întreținere, nu dispune de careva titluri speciale, grade științifice și distincții de stat, nu are grad de invaliditate, este neangajat în câmpul muncii, nu posedă limba de stat și nu are antecedente penale. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. 8.4. Cu referire la temeiul invocat în recursul ordinar, declarat de către avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, în baza pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, o astfel de eroare în speța dată nu se constată. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au fost încadrate corect potrivit normei penale. În speța dată, inculpatul Carpencov Serghei, a fost condamnat de către instanța de apel în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – „circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, manifestată prin preparare, experimentare, păstrare, transportarea și distribuirea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșite de mai multe persoane în proporții deosebit de mari”. În acest sens Colegiul reține, că solicitarea expusă în recurs privind casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a sentinței prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea față de inculpat a unei pedepse în baza art. 90 Cod penal, deoarece inculpatul nu au avut intenția de a înstrăina substanțele narcotice, este una neîntemeiată, instanța de apel apreciind probele în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, 19 veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind casarea sentinței și pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul Carpencov Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal stabilind cu certitudine scopul principal al infracțiunii date, și anume – înstrăinarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari. 8.5. În concluzie, Colegiul reține că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Bria Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali, de către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan și de către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Cozic Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, în cauza penală privindu-i pe Carpencov Serghei XXXXX, Cozic Vadim XXXXX, Lozovan Bogdan XXXXX și Cojocari Vitali XXXXX ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integrală la 21 martie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 20
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.