1ra-100/2019 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

1ra-100/2019 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-100/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către

avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către

avocatul Bria Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali, de către avocatul

Dorfman Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan și de către avocatul

Dorfman Igor în numele inculpatului Cozic Vadim, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, în cauza

penală privindu-i pe

Carpencov Serghei XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX,

Cozic Vadim XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX,

Lozovan Bogdan XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX,

Cojocari Vitali XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.02.2015 – 18.07.2016;

Instanța de apel: 10.01.2017 – 24.05.2017;

Instanța de recurs: 11.10.2018 – 20.02.2019;

A C O N S T A T AT :

Carpencov Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

1

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit.b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita

activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani.

Cojocari Vitali a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu privarea de dreptul de

a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 90 din Codul penal s-a suspendat pedeapsa aplicată

inculpatului, Cojocari Vitali, pe un termen de 5 (cinci) ani și nu va fi executată

dacă în termenul de probă nu v-a comite o nouă infracțiune și prin purtare

exemplară va confirma încrederea acordată, obligându-l să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului competent, să nu frecventeze cluburi

de noapte și baruri.

S-a aplicat în privința lui Cojocari Vitali în conformitate cu art. 62 alin. (3)

Cod penal, munca neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore, în

calitate de obligație pentru perioada termenului de probă.

Cozic Vadim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.217 alin. (4) lit. b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a exercita

activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 90 din Codul penal a fost suspendată pedeapsa aplicată

inculpatului, Cozic Vadim, pe un termen de probă 2 (doi) ani și nu va fi

executată dacă în termenul de probațiune dacă nu va comite o nouă infracțiune

și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată, obligându-l să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

Lozovan Bogdan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal, stabilindu-i o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu privarea de dreptul de a

exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 90 din Codul penal a fost suspendată pedeapsa aplicată

inculpatului pe un termen de 1 (un) an și nu va fi executată dacă în termenul de

probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma

încrederea acordată, obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Acțiunea civilă înaintată de către acuzatorul de stat s-a admis în principiu,

asupra cuantumului acesteia urmând a se expune instanța în ordinea procedurii

civile.

Serghei, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Cojocari

Vitali, Cozic Vadim și Lozovan Bogdan, urmărind scopul punerii în circulație

ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de

înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat,

distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de organizator și

coautori, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere,

transportare, distribuire și vânzare, având cunoștințe în domeniul chimiei

aplicative, au amenajat un laborator improvizat la vila de vară ce aparține

2

tatălui vitreg a lui Carpencov Serghei, Șaghin Alexei, amplasată în com.Tohatin,

mun. Chișinău.

Astfel, în vederea realizării intențiilor criminale, în perioada de timp

cuprinsă între lunile octombrie 2015 și martie 2016, Carpencov Serghei,

urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice,

psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, a preparat, păstrat,

prelucrat, expediat, transportat, distribuit și vândut lui Cojocari Vitali, Cozic

Vădim și Lozovan Bogdan, care la rândul său au comercializat substanțe

psihotrope sub formă de amfetamină în proporții deosebit de mari altor

persoane nestabilite de organul de urmărire penală.

În aceste condiții, în vederea realizării intentiilor criminale, în seara zilei de

04.03.2016, Carpencov Serghei, fiind însoțit de Beliciuc Cristina au transportat

la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în com.

Tohatin, mun. Chișinău materie primă și precursori în vederea preparării în

proporții deosebit de mari a substanței psihotrope - amfetamină.

În continuarea acțiunilor sale criminale, Carpencov Serghei, având scopul

determinat de a pune în circulație substanțe psihotrope, în seara zilei de

04.03.2016 aflându-se la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin

Alexei, amplasată în com. Tohatin, mun. Chișinău, a preparat în condiții de

laborator improvizat substanțe psihotrope amfetamină, după care i-a

comercializat lui Cozic Vadim amfetamină în cantitate de 4 (patru) grame, la

prețul de 400 lei pentru un gram.

Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora

aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006,

cantitatea ce depășește 1,0 grame de amfetamină, constituie proporții deosebit

de mari.

La data de 05 martie 2016, la orele 08.05, în urma percheziției efectuate de

către colaboratorii de poliție ai Inspectoratului Național de Investigații, în vila

de vară ce aparține tatălui vitreg a lui Carpencov Serghei amplasată în com.

Tohatin, mun. Chișinău, au fost depistate și ridicate două plicuri din polietilenă

zip-lock care conțin substanță sub formă de praf de culoare alba și roză, care

conțin amfetamină, care se atribuie la substanțe psihotrope în proporții

deosebit de mari, reziduuri ale substanțelor narcotice, precum și alte utilaje și

obiecte destinate producerii substanțelor narcotice, psihotrpe și analoagelor

lor.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1078 din

07.04.2016, substanțele cu aspect de praf și bulgări de culoare alb-gălbuie și

roz, prezentate la examinare în două pachete din polietilenă de tip zip- lock,

depistate și ridicate la data de 05.03.2016 în urma efectuării percheziției la

domiciliul temporar a lui Carpencov Serghei din mun. Chișinău, com. Tohatin,

reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea

totală a substanței psihotrope amfetamină constituie 8,42 grame (6,89+1,53 g).

Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora

aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006,

aceste 8,42 I grame de amfetamină, constituie proporții deosebit de mari.

3

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1639 din

07.04.2016, depunerile de substanță de culoare albă de pe fragmentul de pânză,

prezentată spre examinare într-o cutie din carton de culoare cafenie, ridicată la

05.03.2016, în procesul efectuării percheziției la domiciliul temporar al lui

Carpencov Serghei, din mun. Chișinău, com.Tohatin, reprezintă amfetamină,

care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope

(amfetamină-masa uscată) constituie 4,364 grame.

Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora

aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006,

aceste 4,364 grame de amfetamină, constituie proporții deosebit de mari.

În total, în rezultatul percheziției din 05.03.2016 de la domiciliul lui

Carpencov Serghei au fost depistate și ridicate 12,784 grame (6,89+1,53

g+4,364) de substanță psihotropă-amfetamină, ceea ce constituie proporții

deosebit de mari.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Carpencov Serghei în

baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din Codul Penal, păstrarea, expedierea,

transportarea și distribuirea substanțelor psihotrope, săvîrșite în scop de

înstrăinare, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, iar

acțiunile lui Cozic Vădim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali au fost încadrate în

baza art.2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal, exprimate prin acțiunile de

păstrare, expediere, transportare și distribuire, precum și alte operațiuni ilegale

cu substanțele narcotice și psihotrope, săvârșite în scop de înstrăinare, de un

grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpaților au fost recalificate și încadrate în baza art. 2171

alin. (4) lit. b) Cod penal, adică prepararea, experimentarea, păstrarea

substanțelor psihotrope de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit

de mari, fără scop de înstrăinare.

Buiucani, mun. Chișinău, Daniel Precup și procurorul în Procuratura Generală,

Dumitru Raileanu, solicitând casarea sentinței atacate rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează: Carpencov Serghei, să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i

fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani; Cozic Vadim,

să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1

alin. (4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe

un termen de 5 ani; Lozovan Bogdan, să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i

fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani; Cojocari Vitali,

să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin.

4

(4) lit. b) și d) Cod penal prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe

un termen de 5 ani.

În motivarea apelului declarat procurorul în Procuratura sec. Buiucani,

mun. Chișinău, Daniel Precup și procurorul în Procuratura Generală, Dumitru

Raileanu, a invocat următoarele motive:

- susține că instanța de judecată greșit a reîncadrat acțiunile inculpaților, ori

faptele lui Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de circulație ilegală a

substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, manifestată prin păstrarea,

expedierea, transportarea și distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu

substanțele psihotrope, săvârșite în scop de înstrăinare, de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari infracțiune prevăzută la art. 217/1

alin.(4) lit. b), d) din Codul penal.

- argumentează că în speță sunt întrunite toate condițiile pentru existența

grupului criminal organizat.

- a mai indicat că vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită prin

următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților, declarațiile

martorilor, Beliciuc Cristina, Bădilă Ion, Savca Alexandru, Stratulat Igor, proces-

verbal de percheziție corporală din 05.03.2016; procesele-verbale de percheziție

din 05.04.2016; proces-verbal de ridicare din 05.03.2016; process- verbal de

ridicare din 05.04.2016; proces-verbal de examinare din 12.04.2016; procesele-

verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.03.2016; procesele-

verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.04.2016; proces-

verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016;

raportul de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1078 din 12.03.2016, raportul

de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1639 din 07.04.2016. Astfel acțiunile

inculpaților urmau a fi calificate în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal.

3.1. Împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 iulie 2016

a înaintat apel avocatul, Balmuș Ștefan, în interesele lui Carpencov Serghei,

solicitînd casarea parțială a hotărîrii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri cu

aplicarea unei pedepse mai blânde prin aplicarea art. 90 din Codul penal față de

Carpencov Serghei.

În motivarea apelului declarat avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui

Carpencov Serghei, a invocat următoarele motive: Sentința în cauză o consideră

neîntemeiată și prea aspră în partea pedepsei aplicate inculpatului Carpencov

Serghei. Învinuirea lui Carpencov Serghei i-a fost înaintată în baza art. 217/1

alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Ultimul a recunoscut integral faptul preparării,

experimentării și întrebuințării substanțelor narcotice fară scop de înstrăinare și

realizare, or, la materialele cauzei lipsesc careva probe ce-ar dovedi prezența în

acțiunile inculpatului a scopului de înstrăinare și realizare.

Cu referire la calificarea acțiunilor lui Carpencov Serghei conform semnelor

constitutive ale infracținii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) Cod penal consideră

că această calificare este total eronată și incorectă, or, din speța expusă în

ordonanța de punere sub învinuire, din materialele acumulate și circumstanțele

expuse în rechizitoriu nu rezultă că, în acțiunile lui Carpencov Serghei este

prezentă intenția de a înstrăina sau realiza substanțe narcotice, nu sunt întrunite

5

condițiile grupului criminal, astfel că incorect în speță a fost reținută agravanta,

săvârșită de un grup criminal organizat, optând pentru achitarea inculpatului

întrucât în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive al infracțiunii incriminate,

sau încetarea procesului penal în temeiul art. 275 pct. 9) Cod de procedură

penală;

- menționează că în speță se constată ilegalitatea și emiterea cu depășirea

atribuțiilor acordate prin Lege a ordonanței Procurorului adjunct al

procurorului mun. Chișinău în cauza penală în partea ce ține de desemnarea

ofițerilor de investigații cu atribuții de ofițer de urmărire penală și includerea în

grupul de urmărire și a solicitat recunoașterea nulității procesului-vebal de

reținere a lui Carpencov Serghei din data de 05.03.2016, cu excluderea din lista

probelor;

- a indicat că nu a fost obiectiv aplicată pedeapsa, iar temeiurile pentru a

reduce pedeapsa respectivă sunt legate de personalitatea condamnatului și

anume caracteristica multilaterală pe care o are Carpencov Serghei.

Argumentează că inculpatul domiciliază cu părinții, nu face abuz de băuturi

alcoolice și narcotice, aduceri forțate la SP-4 sect. Rîșcani, nu a avut și la evidență

nu se află, nu are antecedente penale, este caracterizat pozitiv, a îndeplinit

serviciul militar, a fost angajat în calitate de manager la SRL „Alanj Model” a

deținut funcția de Fiziolog laborant și Protecția Plantelor, Prognoze și analize

Fitosanitare, iar conform caracteristicii evaluării psihologice este apreciat cu

calificativul pozitiv.

3.2. Împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 iulie 2016

a înaintat apel inculpatul Cojocari Vitali, solicitând casarea parțială a hotărârii

atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, deoarece fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului declarat, inculpatul Cojocari Vitali, a invocat

următoarele motive:

- argumentează că instanța a reținut corect că partea acuzării nu a prezentat

probe ce ar combate argumentele inculpaților date în cadrul cercetării

judecătorești, precum că ei sunt consumatori de droguri. La fel, acuzarea nu a

prezentat probe ce ar demonstra intenția inculpaților de a înstrăina substanța

psihotropă - amfetamina, element obligatoriu al infracțiunii prevăzute de art.

2171 Codul penal;

- susține că declarațiile martorilor nici într-un mod nu demostrează

vinovăția lui Cojocari Vitali în comiterea cărorva infracțiuni. Ba dimpotrivă, în

declarațiile martorilor Savca Alexandru și Stratulat Igor, sunt contradicții, ce nu

au fost înlăturate de către acuzatorul de stat și anume faptul că ultimul a

declarat că, urmăriri vizuale, ca măsură specială de investigație, nu au fost

efectuate, iar Savca Alexandru a declarat că au fost efectuate.

La fel, invocă că în ce privește procesul-verbal privind consemnarea

măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016, act ce este pus la baza

sentinței de condamnare și actul ce combate declarațiile lui Cojocări Vitali cu

interceptările care sunt parte componentă a sentinței nu se demonstrează

vinovăția sa, nimic nu este indicat despre procurarea, comercializarea,

prepararea cărorva substanțe narcotice sau participarea sa în acest sens.

Instanța nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere unde concret este probată

6

vinovăția care i se incriminează. Consideră că este condamnat pentru o faptă

care nu a săvârșit-o.

au fost respinse ca nefondate cererile de apel înaintate de avocatul Ștefan

Balmuș în numele inculpatului Carpencov Serghei, de inculpatul Cojocari Vitalie

împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din data de 18 iulie

2016.

A fost admisă cererea de apel înaintată de procurorul în Procuratura

sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Daniel Precup și procurorul în Procuratura

Generală, Dumitru Raileanu împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani,mun.

Chișinău din data de 18 iulie 2016, în cauza penală privind învinuirea lui

Carpencov Serghei, Cozic Vădim, Lozovan Bogdan și Cojocari Vitali, casează

integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Carpencov Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi

la 8 (opt) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe un

termen de 4 ani.

Cozic Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la

7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare cu privarea de dreptul de a exercita

activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei

sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis.

Lozovan Bogdan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi

la 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei

sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis.

Cojocari Vitali a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la 7

(șapte) ani, 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

activități în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei

sub formă de închisoare în penitenciar de tip închis.

fond a stabilit incorect starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar,

care au fost apreciate incorect.

La fel, instanța de fond la adoptarea sentinței a încălcat prevederile art.101

alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat că, Carpencov Serghei, fiind în înțelegere

prealabilă, de comun acord și împreună cu Cojocari Vitali, Cozic Vadim și

Lozovan Bogdan, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin

participație, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de

organizator și coautori, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare,

expediere, transportare, distribuire și vânzare, având cunoștințe în domeniul

chimiei aplicative, au amenajat un laborator improvizat la vila de vară ce

7

aparține tatălui vitreg a lui Carpencov Serghei, Șaghin Alexei, amplasată în

com.Tohatin, mun. Chișinău.

Astfel, în vederea realizării intențiilor criminale, în perioada de timp

cuprinsă între lunile octombrie 2015 și martie 2016, Carpencov Serghei,

urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice,

psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, a preparat, păstrat,

prelucrat, expediat, transportat, distribuit și vândut lui Cojocari Vitali, Cozic

Vadim și Lozovan Bogdan, care la rândul său au comercializat substanțe

psihotrope sub formă de amfetamină în proporții deosebit de mari altor

persoane nestabilite de organul de urmărire penală.

În aceste condiții, în vederea realizării intențiilor criminale, în seara zilei de

04.03.2016, Carpencov Serghei, fiind însoțit de Beliciuc Cristina au transportat

la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în

com.Tohatin, mun.Chișinău, materie primă și precursori în vederea preparării

în proporții deosebit de mari a substanței psihotrope - amfetamină.

În continuarea acțiunilor sale criminale, Carpencov Serghei, având scopul

determinat de a pune în circulație substanțe psihotrope, în seara zilei de

04.03.2016 aflându-se la vila de vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin

Alexei, amplasată în com.Tohatin, mun.Chișinău, a preparat în condiții de

laborator improvizat substanțe psihotrope amfetamină, după care i-a

comercializat lui Cozic Vadim amfetamină în cantitate de 4 (patru) grame, la

prețul de 400 lei pentru un gram.

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/1-R-1078 din

12.03.2016, substanțele cu aspect de praf și bulgări de culoare alb-gălbuie și

roz, prezentate la examinare în două pachete din polietilenă de tip zip lock,

depistate și ridicate la data de 05.03.2016 în urma efectuării percheziției la

domiciliul temporar a lui Carpencov Serghei din mun.Chișinău, com.Tohatin,

reprezintă amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea

totală a substanței psihotrope amfetamină constituie 8,42 grame (6,89+1,53 g).

Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1639 din

07.04.2016, depunerile de substanță de culoare albă de pe fragmentul de pânză,

prezentată spre examinare într-o cutie din carton de culoare cafenie, ridicată la

05.03.2016, în procesul efectuării percheziției la domiciliul temporar al lui

Carpencov Serghei, din mun. Chișinău, com.Tohatin, reprezintă amfetamină,

care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope

(amfetamină-masa uscată) constituie 4,364 grame.

În total, în rezultatul percheziției din 05.03.2016 de la domiciliul lui

Carpencov Serghei au fost depistate și ridicate 12,784 grame (6,89+1,53

g+4,364) de substanță psihotropă-amfetamină, ceea ce constituie proporții

deosebit de mari.

Necătând la faptul că inculpații, Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan

Bogdan, și-au recunoscut parțial vinovăția, iar Cojocari Vitali Victor nu și-a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii din speță, instanța de apel a reținut că

vinovăția acestora în comiterea faptei reținute este dovedită prin următoarele

probe administrate, cercetate în instanța de fond și verificate în ședința

instanței de apel, și anume:

8

- Declarațiile martorilor Beliciuc Cristina, Savca Alexandru, Stratulat Igor,

Carpencov Elena.

Totodată, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților,

suplimentar la declarațiile martorilor audiați, și-a găsit confirmare și prin

probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate în ședința de

judecată a instanței de fond și anume:

- raportul de expertiză fizico-chimică nr.34/12/l-R-1078 din 12.03.2016

(f. d. 105 – 109, vol. I);

- raportul de expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-1639 din 07.04.2016

(f. d. 117 – 129, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016 (f. d. 49 – 58, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016 (f. d. 81, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 72 – 75, vol. II);

- procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 88 – 89, vol. II);

- procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 14, vol. II);

- procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 29, vol. II);

- procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 43 - 45, vol. II);

- procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016 (f. d. 70, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 05.04.2016 (f. d. 16, vol. II);

- procesul-verbal de percheziție din 12.04.2016 (f. d. 160 - 172, vol. II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

22.03.2016 (f. d. 150, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

22.03.2016 (f. d. 151, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

01.04.2016 (f. d. 164, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

01.04.2016 (f. d. 165, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

01.04.2016 (f. d. 1651, vol. I);

- procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații

din 21.03.2016, (f. d. 177-219, vol. I).

Astfel, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 ale

Codului de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele

administrate, verificându-le, minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, a conchis că din probele administrate la

materialele dosarului rezultă vinovăția inculpaților, Carpencov Serghei Serghei,

Cozic Vădim Igor, Lozovan Bogdan Oleg, Cojocari Vitali Victor, în comiterea

componenței de infracțiune prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal

anume „circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare,

manifestată prin preparare, experimentarea, păstrare, transportarea și

distribuirea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșite de mai multe persoane

în proporții deosebit de mari”.

Instanța de apel a menționat că, faptul preparării și păstrării substanței

psihotrope-amfetamina se atestă prin declarațiile martorilor Beliciuc Cristina,

Savca Alexandru, Stratulat Igor, procesul-verbal de percheziție din 05.03.2016,

procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din

9

21.03.2016, inclusiv și inculpații, Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan

Bogdan, au confirmat aceste acțiuni. Drept cerință esențială pentru întregirea

laturii obiective, este ilegalitatea acțiunii prejudiciabile. Se are în vedere că

acțiunile alternative enunțate se realizează în lipsa autorizației eliberate de

Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului

Sănătății al Republicii Moldova sau licenței eliberate de autoritatea de

licențiere, deci contrar prevederilor Legii cu privire la circulația substanțelor

narcotice, psihotrope și a precursorilor.

Totodată instanța de apel a conchis faptul că în acțiunile inculpaților sunt

prezente acțiuni de realizare a substanțelor narcotice, faptul respectiv este

probat prin procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de

investigații din 21.03.2016 și anume covorbirele telefonice care au avut loc

între Carpencov Serghei și ceilalți inculpați. Instanța de apel a reținut faptul că

de către organul de urmărire penală au fost interceptate comunicările efectuate

de pe postul mobil nr.079351883 ce îi aparține lui Carpencov Serghei. Astfel

acțiunea procesual penală respectivă indubitabil este legală cu o bază

probatorie justă.

Interceptările telefonice au fost efectuate în baza încheierii judecătorului

din 16 februarie 2016, care este desemnat pentru exercitarea atribuțiilor

judecătorului de instrucție. La fel, de menționat este faptul că la dosar este

prezentă încheierea de corectare a erorilor admise și anume data emiterii

prezentei încheieri ca fiind data de 17 februarie (vol. I, f.d.33-34). Din

conținutul interceptărilor menționate se constată o legătură cauzală între

inculpați. Legătura lui Carpencov Serghei cu Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și

Cojocari Vitali, care discuta cu fiecare în parte privind producerea și

distribuirea substanței narcotice. Fiecare participant era la curent când

Carpencov Serghei are substanțele narcotice respective și modul când urmeză

să le preia pentru a le distribui. Faptul respectiv le comunica nemijlocit

Carpencov Serghei.

La fel, din stenograma privind interceptarea convorbirilor telefonice se

regăsesc discuții care conțin sume de bani, acest element este important și el

este decisiv întru stabilirea acțiunilor de realizare a acestor substanțe narcotice.

Instanța de apel a analizat critic versiunea inculpaților precum că, Cozic Vadim,

Lozovan Bogdan, au participat cu sume bănești doar pentru ca Carpencov

Serghei să producă substanțele narcotice, și ulterior să le utilizeze deoarece ele

nu corespund adevărului, inculpații această versiune o indică pentru a se

eschiva de la răspunderea penală. Discuțiile între Carpencov Serghei cu fiecare

în parte indică la o legătură indubitabilă între infracțiunea comisă și subiecții

respectivi. Alegoriile inculpatului, Cojocari Vitali, precum că nu are nici o

legătură cu Carpencov Serghei decade de fapt, cât prin stenograma menționată

mai sus atât și prin faptul că Carpencov Serghei indică direct la faptul că ultimul

era la curent cu privire la producerea substanțelor narcotice. Totodată instanța

de apel a atras atenția asupra discuțiilor camuflate care au loc între inculpați

pentru păstrarea conspirației.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond la recalificarea infracțiunii și

anume în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal i-a dat o apreciere greșită

stenogramei. În acest sens, instanța de apel a accentuat că redarea in integrum a

10

conținutului stenogramei nu echivalează cu o apreciere a acesteia potrivit

exigenețelor prevăzute la art. 101 din Codul de procedură penală.

La fel, de menționat este faptul că instanța de fond în mod eronat a dat o

apreciere măsurilor procesuale care eventual nu au fost întrepinse. Lipsa unor

măsuri procesule care nu au fost înfăptuite de către organul de urmărire penală

nu diminuează prezența unei alte probe veridice și legale care dovedește

vinovăția inculpaților. Mai ales că în unele circumstanțe instanța de fond proba

respectivă o pune la baza învinuirii, iar la calificare nu i-a în considerație.

Totodată, faptul că inculpații recunosc parțial comiterea infracțiunii

imputate, acest fapt urmează a fi apreciat de către instanța de apel ca și o

metodă de apărare îndreptată spre eschivarea de la răspundere penală, or,

vinovăția acestora se confirmă și prin declarațiile martorilor Savca Alexandru și

Stratulat Igor, persoane care au dat dovadă de imparțialitatea căror declarații

impun o doza mare de credibilitate, astfel sunt acceptate ca fiind veridice și care

coroborează cu alte probe din dosar. Respectiv argumentele apelantului,

avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Carpencov Serghei, referitor la

credibilitatea declarațiilor martorilor enunțați supra urmează a fi respinse,

întrucât ele sunt susținute de procesele-verbale de examinare la fața locului, de

procesele-verbale de examinare, sau de consemnare a rezultatelor măsurilor

speciale de investigații și restul probelor administrate la caz.

Adițional, instanța de apel a observat că instanța de fond a admis și

contraziceri între fapta constatată, încadrarea juridică dată acesteia și motivele

în susținerea încadarării. În particular, instanța de apel a remarcat că în partea

constatoare a sentinței, instanța de fond a reținut, inter alia, că „Carpencov

Serghei, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Cojocari

Vitali, Cozic Vadim și Lozovan Bogdan, urmărind scopul punerii în circulație

ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de

înstrăinare (...), distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de

organizator și coautori, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare,

expediere, transportare, distribuire și vânzare (...). În continuarea acțiunilor

sale criminale, Carpencov Serghei, având scopul determinat de a pune în

circulație substanțe psihotrope, în seara zilei de 04.03.2016 aflăndu-se la vila de

vară ce aparține tatălui său vitreg, Șaghin Alexei, amplasată în com.Tohatin,

mun.Chișinău, a preparat în condiții de laborator improvizat substanțe

psihotrope amfetamină, după care i-a comercializat lui Cozic Vadim amfetamină

în cantitate de 4 (patru) grame, la prețul de 400 lei pentru un gram. (...) ",

Iar mai apoi, în partea motivatoare, instanța de fond susține că inculpații

nu au urmărit scopul înstrăinării substanțelor narcotice. Prin urmare, asemenea

inadvertențe denotă că instanța de fond nu a pătruns în esența cauzei,

formulând constatări contradictorii.

Totodată, instanța de apel a specificat că, în speță nu pot fi încadrate

acțiunile inculpaților ca fiind un grup criminal, deoarece acțiunile lor criminale

sunt haotice. Fiecare din ei neavând un rol bine determinat. Inculpații nici nu se

percep ca fiind în legătură de subordonare sau de o altă natură. Iar probele

examinate nu atestă condițiile grupului criminal organizat ce transpar din

lecturarea art. 46 din Codul penal. Relațiile de vecinătate nu pot fi tratate sub

calificativul de grup criminal. Totuși, la cazul dedus judecății există o pluralitate

11

de făptuitori care au acționat în calitate de autori. Deci, fiind vorba de o

participație simplă.

La acest compartiment, se observă că instanța de fond, în general, nu s-a

pronunțat și nici nu a verificat dacă sunt sau nu întrunite condițiile grupului

criminal organizat, deși în partea constatatoare a subliniat că inculpații au

acționat în participație sub forma grupului criminal organizat.

Astfel, în virtutea celor expuse, instanța de apel i-a recunoscut vinovați pe

Carpencov Serghei, Cozic Vădim, Lozovan Bogdan, Cojocari Vitali în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece vinovăția

acestora a fost demonstrată indubitabil.

La stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, că a fost comisă o infracțiune gravă, de persoana

inculpaților, care nu au antecedente penale, anterior nefiind condamnați, nu

și-au recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru,

de poziția părților vătămate și a aplicat inculpaților o pedeapsă sub formă de

închisoare.

Referitor la cerința invocată în cererea de apel de către avocatul Balmuș

Ștefan, de aplicare în privința inculpaților a prevederilor art. 90 Cod penal,

instanța de apel a considerat-o neargumentată și lipsită de fundament juridic.

Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, avocatul Belousov

Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, avocatul Bria Constantin în

numele inculpatului Cojocari Vitali, avocatul Dorfman Igor în numele

inculpatului Lozovan Bogdan, avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului

Cozic Vadim.

6.1. La 03 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Balmuș Ștefan în

numele inculpatului Carpencov Serghei, prin care solicită admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, casarea parțială a sentinței, cu

aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde, prin prisma art. 90 Cod

penal.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 10) și

12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente:

- Serghei Carpencov a recunoscut integral faptul preparării, experimentării

și întrebuințării substanțelor narcotice fară scop de înstrăinare și realizare, or,

la materialele cauzei penale lipsesc careva probe ce ar dovedi prezența în

acțiunile lui Serghei Carpencov a scopului de înstrăinare și realizare;

- calificarea acțiunilor lui Serghei Carpencov conform elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) Cod penal, este

total eronată și incorectă, or, din speța expusă în ordonanța de punere sub

învinuire, din materialele acumulate și circumstanțele expuse în rechizitoriu nu

rezultă că, în acțiunile lui Serghei Carpencov este prezentă intenția de a

înstrăina sau realiza substanțe narcotice;

- la materialele dosarului lipsesc careva probe ce ar demonstra intenția

inculpatului de a realiza substanțele narcotice, or, ca probă în acest sens de

regulă servesc achizițiile de control;

- în partea ce ține de calificativul - grup criminal organizat reflectat în

art. 46 Cod penal, atribuit învinuiților Serghei Carpencov, Bogdan Lozovan,

12

Vădim Cozic și Vitalie Cojocari, prin prisma normelor art. 217/1 alin. (4) lit. b)

Cod penal, consideră că, această calificare de asemenea este eronată și

aberativă, or, în literatura de specialitate și din practica judiciară, inclusiv CEDO,

rezultă că, a locui în vecinătate, nu poate fi tratată sub calificativul - grup

criminal organizat, care se definește prin - o reuniune stabilă de persoane care

s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni;

- Serghei Carpencov urmează a fi achitat pe capătul de învinuirei aduse în

temeiul art. 217/1 alin.(4) lit.lit. b) și d) Cod penal, deoarece în acțiunile lui

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii care îi este incriminată în

prezent, sau a înceta procesul penal în privința lui în temeiul art. 275 p. 9) Cod

de procedură penală, conform temeiurilor enumerate în cererea depusă

anterior în baza art. 345 alin.(4) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, de

către avocatul Vitalie Russu în interesele lui Serghei Carpencov;

- Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.02.20016, contravine dispozițiilor

art. art. 102 alin. (2), 72 alin. (3) lit. n), 66 alin. (1) din Constituție;

- instanța de fond a ajuns întemeiat la concluzia că fapta prejudiciabilă

săvârșită de Carpencov Serghei urmează a fi calificată în baza art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, numai că a ignorat urmările aplicării față de inculpatul a unei

pedepse aspre sub formă de închisoare;

- instanța de apel a admis erori și la individualizarea pedepei, deoarece

pedeapsa stabilită inculpatului Carpencov Serghei nu este una echitabilă în

raport cu fapta și persoana inculpatului, fapt ce este inadmisibil deoarece

contravine normei legale și Hotărîri Plenului CSJ „Cu privire la aplicarea în

practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale nr.16 din

31.05.2004”.

6.2. La 04 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Belousov Andrei

în numele inculpatului Carpencov Serghei, prin care solicită admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8),

10) și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele

argumente:

- instanța de apel nu a aplicat corect legea la faptele reținute, acestea

nefiind constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material;

- sintagma din învinuire „altor persoane nestabilite de organul de urmărire

penală”, din start denotă că învinuirea este una neclară și incompletă, adică este

dubioasă și bazată pe presupuneri;

- instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de

fapt și de drept invocate în rechizitoriu;

- instanța de apel nu a specificat care este puterea probantă a convorbirilor

telefonice administrate pe caz și în ce mod acestea demonstrează vinovăția lui

Carpencov Serghei, anume că ultimul ar fi avut scopul de înstrăinare a

amfetaminei;

- Carpencov Serghei poate fi reeducat și corectat fără izolare de societate.

13

6.3. La 09 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Bria Constantin

în numele inculpatului Cojocari Vitali, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu emiterea unei noi decizii prin

care inculpatul să fie achitat.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8), și

12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente:

- Instanța de fond a reținut corect că, partea acuzării nu a prezentat probe

ce ar combate argumentele inculpaților date în cadrul cercetării judecătorești,

precum că ei sunt consumatori de droguri. La fel, acuzarea nu a prezentat probe

ce ar demonstra intenția inculpaților de a înstrăina substanța narcotică;

- Acuzatorul de stat nu a prezentat probe pertinente, concludente și utile ce

ar demonstra vinovăția lui Cojocari Vitali în infracțiunea imputată, ceea ce nu a

fost, iar instanța urma să aprecieze critic lipsa probelor, dar nu pretinsa

versiune a lui Cojocari Vitali;

- Declarațiile martorilor Savca Alexandru și Stratulat Igor, nu demonstrează

vinovăția lui Cojocari Vitali în comiterea infracțiunii, or, acestea sunt

contradictorii;

- Instanța de judecată a lăsat fără apreciere procesul-verbal privind

consemnarea măsurilor speciale de investigații din 21.03.2016;

- Nu a fost demonstrată prin probe vinovăția lui Cojocari Vitali privind

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal;

- Nici un martor nu a confirmat precum că, inculpatul Cojocari Vitali, a pus

în circulație substanțe narcotice, psihotrope și analoagelor lor, a preparat,

transportat și păstrat;

- Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- Asupra apelului declarat de Cojocari Vitali, instanța de apel s-a expus doar

printr-o frază, or, au fost indicate un șir de argumente, probe, făcute referire la

normele legale concrete;

- Calificarea acțiunilor inculpatului este eronată, or, din materialele

dosarului nu rezultă intenția de a înstrăina sau realiza substanțe narcotice.

6.4. La 09 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Dorfman Igor în

numele inculpatului Lozovan Bogdan, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8),

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente:

- Instanța de apel a făcut referire la convorbirile telefonice între inculpați,

care în realitate nu confirmă intenția acestora de a realiza careva substanțe

narcotice, cu atât mai mult că astfel de cazuri nu au fost documentate;

- Organul de urmărire penală la înaintarea acuzării, se bazează doar pe

presupuneri;

- Nu există careva probe ce ar demonstra că, inculpați au distribuit rolurile

în ce privește vânzarea substanțelor narcotice.

6.5. La 09 august 2017, în termen, declară recurs avocatul Dorfman Igor în

numele inculpatului Cozic Vadim, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

14

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8),

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat argumente similare cu cele

invocate în recursul declarat în numele inculpatului Lozovan Bogdan.

declarate, pledează pentru declararea inadmisibilității acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate, deoarece consideră că instanța de apel nu a comis erori de drept

în raport cu motivele invocate de recurenți și că decizia contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția privind încadrarea juridică

corectă a acțiunilor inculpaților și stabilirea măsurii de pedeapsă.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că

recurenții invocă drept temeiuri pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care prevede că o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de

apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct.

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; pct. 12)

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

8.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor

declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit

cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

15

apeluri, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în

conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont

de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpaților Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și

Cojocari Vitali de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal.

Colegiul penal de asemenea constată, că recurenții, de fapt, își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate

la prezenta cauză.

Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de

apel precum că vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal este confirmată prin probe pertinente și

concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii menționate.

Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide, că opinia

recurenților expusă în recursuri precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor ordinare.

Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie

să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

16

De asemenea instanța de recurs consideră că argumentele recurenților cu

privire la declararea nulității probelor au constituit obiect al examinării în

instanța de apel și aceasta a oferit un răspuns întemeiat asupra acestora.

8.2. Cu referire la eroarea de drept indicată în recursurile ordinare,

declarate de către avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov

Serghei, de către avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Carpencov

Serghei, de către avocatul Bria Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali,

de către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan și de

către avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Cozic Vadim prin prisma

pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile

inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal subliniază

următoarele.

Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține că, argumentele recurenților, prin care se invocă că în

acțiunile inculpaților Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și

Cojocari Vitali nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece materialele

cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele

acumulate și examinate de instanța de apel au fost apreciate potrivit

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia

corectă că inculpații Carpencov Serghei, Cozic Vadim, Lozovan Bogdan și

Cojocari Vitali au comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal.

Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelurile, respectând

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele

administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la

concluzia enunțată la pct. 4 din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția

inculpaților a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza

penală, care demonstrează vinovăția inculpaților înafara oricărui dubiu

rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări ale drepturilor și

intereselor inculpaților, nu au fost depistate.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum le propun

recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și

17

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei

de casare în recursurile ordinare este lipsită de suport legal.

De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de

recurenți, menționate în pct. 6.1., 6.2., 6.3., 6.4. și 6.5. din decizie, au format

obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a

dat o motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei reluare nu se mai

impune.

În acest sens instanța de recurs cu referire la argumentele recurenților cu

privire la încadrarea acțiunilor inculpaților menționează, că constatarea

scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice în acțiunile inculpaților și

condamnarea acestora în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal este una

corectă și argumentată.

Astfel, instanța de apel întemeiat a reținut faptul că, recunoașterea parțială

de către inculpați a vinovăției, este o metodă de apărare îndreptată spre

eschivarea de la răspundere penală, or, vinovăția acestora se confirmă și prin

declarațiile martorilor Savca Alexandru și Stratulat Igor, cât și prin procesele-

verbale privind consemnarea măsurilor speciale de investigații.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursurilor prezența erorii de drept prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

8.3. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat de avocatul Balmuș

Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, potrivit căreia hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul constată că o astfel de eroare nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate.

Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod penal, la

aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

18

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului,

Colegiul penal atestă, că potrivit deciziei instanței de apel, inculpatul Carpencov

Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul farmaceutic pe

un termen de 4 ani.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța apel corect a stabilit măsura

și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat în

considerație că inculpatul Carpencov Serghei este supus militar, are studii

superioare incomplete, este celibatar, nu are persoane la întreținere, nu dispune

de careva titluri speciale, grade științifice și distincții de stat, nu are grad de

invaliditate, este neangajat în câmpul muncii, nu posedă limba de stat și nu are

antecedente penale.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis

erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una corectă, deoarece la

stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului

în acest sens sunt neîntemeiate.

8.4. Cu referire la temeiul invocat în recursul ordinar, declarat de către

avocatul Balmuș Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, în baza

pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, o

astfel de eroare în speța dată nu se constată.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Reieșind din prevederile legale și practica judiciară stabilită, pentru

verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită,

așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui

control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au

fost încadrate corect potrivit normei penale.

În speța dată, inculpatul Carpencov Serghei, a fost condamnat de către

instanța de apel în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – „circulația ilegală a

substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, manifestată prin preparare,

experimentare, păstrare, transportarea și distribuirea ilegală a substanțelor

psihotrope, săvârșite de mai multe persoane în proporții deosebit de mari”.

În acest sens Colegiul reține, că solicitarea expusă în recurs privind casarea

deciziei instanței de apel, casarea parțială a sentinței prin care inculpatul a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu

aplicarea față de inculpat a unei pedepse în baza art. 90 Cod penal, deoarece

inculpatul nu au avut intenția de a înstrăina substanțele narcotice, este una

neîntemeiată, instanța de apel apreciind probele în sensul art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

19

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind casarea sentinței și

pronunțarea unei noi decizii prin care inculpatul Carpencov Serghei a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal

stabilind cu certitudine scopul principal al infracțiunii date, și anume –

înstrăinarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari.

8.5. În concluzie, Colegiul reține că la examinarea cauzei de către instanța

de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de

procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Balmuș

Ștefan în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Belousov

Andrei în numele inculpatului Carpencov Serghei, de către avocatul Bria

Constantin în numele inculpatului Cojocari Vitali, de către avocatul Dorfman

Igor în numele inculpatului Lozovan Bogdan și de către avocatul Dorfman Igor

în numele inculpatului Cozic Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 mai 2017, în cauza penală privindu-i pe Carpencov

Serghei XXXXX, Cozic Vadim XXXXX, Lozovan Bogdan XXXXX și Cojocari Vitali

XXXXX ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integrală la 21 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

20