ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.02.2019

1re-151/18 — Art. 456 CPP

HOTĂRÂRE
28.02.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Art. 456 CPP
Temei legal
art. 456 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1re-151/18 — Art. 456 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1re-3/2019

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecători: Toma Nadejda, Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Bîtcă Alexandru în numele condamnatului Marcovțev Serghei, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

22 octombrie 2018,

2018 s-a admis cererea condamnatului Marcovțev Serghei, cu privire la

asigurarea măsurilor de protecție, cu obligarea administrației Penitenciarului

nr. 9, Pruncul DIP MJ RM (Șeful Penitenciarului) și Ministerul Afacerilor Interne

de a asigura condamnatul Marcovțev Serghei cu mijloc de comunicare

telefonică mobilă, din contul ultimului.

recursurile declarate de reprezentantul Inspectoratului Național de Investigații

al IGP al MAI, Furtună Ala și de șeful P-9 Pruncul, Timofei Eduard, s-a casat

încheierea judecătorului Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani din 22 februarie

2018 privindu-l pe Marcovțev Serghei, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

cererea condamnatului Marcovțev Serghei cu privire la obligarea administrației

Penitenciarului nr. 9, loc. Pruncul DIP MJ RM cu privire la asigurarea

condamnatului Marcovțev Serghei cu mijloc de comunicare telefonică, cu titlu

de măsură de protecție aplicată față de el și dispuse prin ordonanța nr. 16-

8/10-2780 emisă de către procurorul Procuraturii Generale a RM - Maxim

Gropa.

1

s-a respins cererea condamnatului Marcovțev Serghei prin care s-a solicitat

obligarea administrației Penitenciarului nr. 9, Pruncul DIP MJ RM cu privire la

asigurarea condamnatului Marcovțev Serghei cu mijloc de comunicare

telefonică, cu titlu de măsură de protecție aplicată față de el și dispuse prin

ordonanța nr. 16-8/10-2780 emisă de către procurorul Procuraturii Generale a

RM – Maxim Gropa.

11 iulie 2018, avocatul Alexandru Bîtcă în numele și interesele condamnatului

Marcovțev Serghei a declarat recurs împotriva încheierii nominalizate

solicitând admiterea integrală a recursului, casarea încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 11 iulie 2018, și dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de fond.

În motivarea recursului a invocat că în ședința de judecată instanța nici nu

a luat în considerație demersurile petiționarului și apărătorului lui de a fi

audiat în ședința de judecată procurorul care a emis hotărârea privind aplicarea

măsurii de protecție, de asemenea în cadrul procesului nici nu a fost invitat

reprezentantul organului abilitat în domeniul protecției.

Potrivit prevederilor art. 14 și art. 19 al Legii susmenționate - în cadrul

procesului penal pot fi aplicate, în privința persoanei protejate anumite măsuri

de protecție inclusiv - e) instalarea unui sistem de alarmă la locuință sau

reședință, iar instalarea sistemului de alarmă presupune dotarea locuinței,

reședinței sau unei alte încăperi cu echipament care să asigure înștiințarea

rapidă a organului abilitat și/sau a organelor de poliție despre un pericol

iminent la care este supusă persoana, însă în ședința de judecată s-a stabilit

concret că administrația penitenciarului nu poate asigura un mijloc de legătură

direct cu organul abilitat în aplicarea măsurilor de protecție - Direcția privind

protecția martorilor din cadrul MAI.

În legătură cu necesitatea aparută la cauza penală nr. 2010990222 și întru

executarea ordonanțelor privind protecția martorilor și altor participanți la

proces penal, ținând cont de dispoziția acestora ce ține de asigurarea legăturii

telefonice, și anume a celei mobile a persoanelor incluse în programul de

protecție, procurorul în Secția conducere a urmăririi penale în organele

centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Maxim Gropa, a solicitat

Departamentului Instituțiilor Penitenciare prin cerința cu nr. 16-8/10- 2780

asigurarea deținerii, folosirii și controlului mijloacelor de telecomunicație

mobilă de către mai multe persoane, inclusiv condamnatului.

2

Contrar hotărîrii definitive adoptate de procuror și respectiv, cerinței

evedențiate supra, reprezentanții penitenciarului îl împiedică pe condamnatul

Marcovțev Serghei la folosirea legală a mijloacelor de telecomunicare mobilă în

condițiile stabilite, fără însă să fie prezentă o altă hotărâre și fără ca ordonanța

procurorului Gropa M. din 27.01.2011 sau după caz, cerința cu nr. 16-8/10-

2780, să fie anulate sau modificate.

În specificul situației când persoana protejată se află în loc de detenție

necesar de reținut, că acesta de regulă este deținut în loc separat de detenție de

la masa totală de deținuți, și ca urmare este privat de posibilitatea reală de

comunicare (verbală) urgentă despre apariția unui pericol real, atât mai mult

este limitat prin condițiile de detenție să apeleze urgent organul abilitat despre

apariția unui pericol (nu este exclus faptul apariției pericolului și din partea

unor factori de decizie care activează în locul de detenție fie ca urmare unor

acțiuni intenționate sau neintenționate, deoarece datorit faptului secretizării

măsurilor de protecție nu toate persoanele din cadrul locului de detenție

cunosc situația de fapt în privința persoanei protejate), în aceste condiții, unica

soluție de preîntîmpinare a situațiilor excepționale este - dotarea persoanei

protejate cu mijloace de telecomunicație mobilă.

Referitor la apariția unor argumente, precum că cele solicitate de către

condamnatul Marcovțev ar veni în contradicție cu prevederile Codului de

executare, atrage atenția instanței la prevederile art.165 alin. (3) al Codului de

executare, potrivit cărora legislația execuțional-penală se aplică în conformitate

cu Constituția Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte, și dacă există neconcordanțe între

reglementările tratatelor internaționale în domeniul drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, la care Republica Moldova este parte, și prevederile

prezentului cod, prioritate au reglementările tratatelor internaționale.

Mai mult ca atât, în ședința de judecată au fost aduse și anexate alte 2

hotărâri ale instanțelor de judecată cu același obiect în care s-a dispus

admiterea cererilor condamnaților (dosarul nr.21-199/2016 - încheierea din

13.09.2016, adoptată de către judecătorul judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

Pavlicu Ghenadie – la examinarea cererii condamnatului Mocanu Mihail;

dosarul nr. 12-495/2013 - încheierea din 20.09.2013, adoptată de către

judecătorul din Judecătoria Centru, mun. Chișinău, dna Carpenco Elena - la

examinarea cererii condamnatului Pteșea Leonid), la care nu s-a atras atenția

de către instanță și în acest sens poate merge vorba de o discriminare, deoarece

cazuri analogice de plângeri au fost admise spre examinare și rezolvate în

sensul admiterii cerințelor înaintate.

3

Menționează că, instanța pronunțându-se la respingerea admiterii cererii

depuse de către condamnatul Marcovțev Serghei, practic nu a examinat fondul

cauzei, incorect a aplicat legea fără a se clarifica în esența problemei expuse, nu

a admis cererile legale la examinarea probelor propuse.

2018 a fost respins ca nefondat recursul, cu menținerea încheierii fără

modificări.

corect a statuat faptul că solicitarea condamnatului nu prezintă în esență o

plângere potrivit prevederilor art. 473/1 Cod de procedură penală, or, nu se

contestă un act al instituției în care se pune în executare pedeapsa aplicată lui.

Atât condamnatul, cât și avocatul său nu au invocat existența unor asemenea

acte care pe care să le conteste.

Totodată, cu privire la solicitarea formulată instanței de către condamnat

și avocatul său care se pretinde a fi o altă chestiune care a apărut în procesul

executării pedepsei de către condamnat - art. 469 alin. (1) pct. 18 Cod de

procedură penală, instanța a explicat, că potrivit normei menționate, se

soluționează de către judecătorul de instrucție chestiunile respective doar dacă

această soluționare este pusă în seama instanței de o lege anume.

Instanța de recurs a reținut că instanța corect a statuat faptul că

chestiunea invocată de către condamnat și avocatul său de fapt nu ține de

procesul de executare al pedepsei aplicate, ea fiind în esență o chestiune care

derivă din procesul penal menționat. Măsurile de protecție invocate de către

aceștia au fost aplicate în procesul penal menționat 2010990222 și chestiunile

care țin de posibilitatea aplicării, înlocuirii încetării aplicării acestor măsuri

trebuie să fie soluționate în cadrul procesului penal menționat.

Procurorul și organul care eventual pune în executare aceste măsuri de

asigurare sunt cei competenți să verifice și să aprecieze legalitatea actelor

instituțiilor care pun în executare.

Prin urmare, instanța de recurs analizând situația de fapt stabilită la

soluționarea cererii avocatului în numele și interesele condamnatului,

totalitatea circumstanțelor în raport cu prevederile legislative, în cumul cu

celelalte împrejurări ale cazului, în urma cercetării materialului, a considerat că

instanța întemeiat a respins cererea înaintată.

avocatul Bîtcă Alexandru în numele condamnatului Marcovțev Serghei, care

solicită admiterea recursului, casarea deciziei și a încheierii, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de fond.

4

În motivarea recursului a invocat următoarele argumente:

- La adoptarea hotărârilor, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat

corect prevederile legislației în vigoare;

- În ședința de judecată nu au fost aduse și anexate alte două hotărâri a

instanțelor de judecată cu același obiect.

în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)

pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor

judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură

penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în

scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara

recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești

prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea

căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II

ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă

că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2018, nu

cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1)

art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la

Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2018, este

inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată

cu recurs în anulare.

5

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453

Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat,

din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Bîtcă

Alexandru în numele condamnatului Marcovțev Serghei, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2018, deoarece nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de

procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-02-21
0,94
1ra-257/2019 — art. 264-1 alin. 4, 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-257/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 23 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat ad
CSJ 2019-03-15
0,94
1ra-7/2019 — art. 191 alin. 5; art. 335 alin. 3 lit. b;art.335 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-7/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir, judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Ţurcan Anato
CSJ 2019-12-04
0,94
1ra-1981/2019 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr.1ra-1981/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Țurcan Anatolie, Cob
CSJ 2018-12-20
0,94
1ra-1816/2018 — art.164-1 CP
Dosarul nr.1ra-1816/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de justiție în componență: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac examinând admi
CSJ 2019-08-15
0,94
1ra-1271/2019 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr.1ra-1271/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 17 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat admis
Sursă