1re-13/2019 — art. 264 -1 al. 3 CP

1re-13/2019 — art. 264 -1 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1re-13/2019

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Comrat din 24 august 2018 și deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 30 octombrie 2018, declarat de condamnatul

Ganev Serghei xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, locuitor al xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

în procedura prevăzută de art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul

Ganev Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art.

2641 alin. (3) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală i-a fost stabilită pedeapsa sub forma de amendă în mărime de 675 (șase sute

șaptezeci și cinci) unități convenționale, adică 33 750 (treizeci și trei mii șapte sute

cincizeci) lei cu privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 3 (trei) ani.

Serghei pe data de 02 aprilie 2018, aproximativ la orele 01:00, deținând permisul

de conducere xxxxx din 29.07.2014, care îi acordă dreptul de a conduce mijloace

de transport de categoria A, B, C, D, E, conducând automobilul de model „Opel

Astra” cu n/î xxxxx, fiind conducător al mijlocului de transport, s-a deplasat în

mun. Comrat pe xxxxx, lângă domiciliul nr. 16, unde a fost stopat de colaboratorii

batalionului „Sud” Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General

de Poliție MAI RM (INP IGP MAI RM).

Dat fiind faptul, că la verificarea documentelor la cet. Ganev Serghei la

colaboratorul poliției al batalionului „Sud” INP IGP MAI RM au apărut anumite

bănuieli că Ganev Serghei, se află în stare de ebrietate alcoolică (din cauza

existenței la dânsul a unui miros specific de alcool), ultimului i s-a propus să treacă

testarea alcoolscopică pentru stabilirea concentrației de alcool în aerul expirat cu

ajutorul alcotestului de model „Drager”, la ce Ganev Serghei, în încălcarea art. 33

1

alin. (3) lit. c) al Legii nr. 131-XVI „privind siguranța traficului rutier” din

07.06.2007, în conformitate cu care conducătorul de autovehicul este obligat să se

supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat

și examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei ori consumului de droguri și de alte substanțe psihotrope sau de

medicamente cu efecte similare, precum și conform lit. j) pct. 11 al Hotărârii cu

privire la aprobarea Regulamentului circulației rutiere nr. 357 din 13.05.2009 (cu

modificările ulterioare), care Conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la

solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz,

examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de

medicamente cu efecte similare, el a refuzat, deși a fost preîntâmpinat de

răspundere penală pentru refuz sau eschivarea de la testarea alcoolscopică.

Astfel, prin acțiunile sale Ganev Serghei a săvârșit infracțiune, prevăzută de

art. 2641 alin. (3) Cod penal - eschivarea conducătorului mijlocului de transport de

la testarea alcoolscopică.

avocatul Jolea Gheorghe în interesele inculpatului Ganev Serghei prin care a

solicitat casarea sentinței cu emiterea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță.

Recurentul consideră, că sentința este ilegală și nefondată în baza materialelor

dosarului, concluziile instanței contrazic probelor și circumstanțelor cauzei, iar

sentința instanței este emisă cu încălcarea art. 6 al Convenției Europene din

următoarele considerente:

Menționează recurentul, că Ganev Serghei, și-a recunoscut vinovăția la etapa

urmăririi penale și în instanța de judecată a solicitat examinarea cauzei în

procedura simplificată în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, adică

a recunoscut repetat vinovăția sa și în mod activ a contribuit la examinarea

operativă a cauzei în instanța de judecată, fapt care certifică că pentru corectarea

lui nu a fost necesară agravarea pedepsei, ci invers atenuare suplimentară a

pedepsei ținând cont de personalitatea lui.

Recurentul indică, că a solicitat instanței aplicarea art. 55 Cod penal,

subliniind că, Ganev Serghei, pentru prima dată a săvârșit infracțiunea ușoară, și-a

recunoscut vinovăția și corectarea lui este posibilă fără tragerea lui la răspunderea

penală.

La fel, a menționat apărarea că, are la întreținere doi copii minori (2 și 4 ani

respectiv), este angajat în câmpul muncii, este o persoană social activă, din propria

inițiativa cu mijloacele bănești ale locatarilor și primăriei a amenajat teritoriul

lângă casa, locurile pentru parcare, canalizație și etc. Adică în opinia recurentului

au fost aduse argumente, care permit excluderea agravării pedepsei, ca mijloc de

corectare.

Cu un astfel de demers privind neagravarea pedepsei a declarat și primarul

mun. Comrat Anastasov Serghei, reieșind din inițiativa manifestată de Ganev

2

Serghei, și volumul mare al lucrărilor efectuate la amenajarea indicată a teritoriului

lângă casă.

Prin urmare, recurentul consideră, că inculpatul Ganev Serghei, corespundea

pe deplin prevederilor art. 55 Cod penal, însă instanța nu a dat o apreciere cuvenită

demersurilor declarate.

Mai mult ca atât, recurentul consideră, că este necesar de a menționa, că pe

data de 20.06.2018 judecătoria Comrat, judecătorul Hrapacov V., (cauza penală nr.

1-256/2017) cu toate că condamnatul învinuit tot la art. (264/1 alin. (3) Cod penal)

Constantin Pioglo, ca și Ganev Serghei are la întreținere doi copii minori, nu are

antecedente penale, și cu aplicarea art. 55 Cod penal lui i-a fost stabilită pedeapsa

simbolică - sub forma de amendă în mărime de 150 u. c. și sub forma de privare de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 6 luni

Astfel, recurentul indică, că personalitățile inculpaților se deosebesc și nu în

favoarea condamnatului Pioglo C, însă anume în privința ultimului instanța a emis

o sentință atenuantă, ne dificilă, fapt prin care au fost grav încălcat principiul

egalității inculpaților în fața legii și justiției și principiul caracterului unitar al

justiției în cauzele și circumstanțele analogice, precum și dreptul la un proces

echitabil - art. 6 al Convenției Europene.

Menționează, că după ce prima instanța a emis sentința, lui Ganev Serghei, i-a

fost înmânată din partea primăriei diploma, în care a fost expusă activitatea lui

socială sporită și în conformitate cu art.413 alin.(4) Cod de procedură penală din

cauza timpului când a fost înmânată, această diplomă nu a putut fi prezentată în

instanța de fond, fapt în legătura cu care ea este prezentată în calitate de probă

nouă în instanța de apel.

octombrie 2018 a fost respins recursul declarat de către avocatului Jolea Gheorghe

în interesele inculpatului Ganev Serghei și menținută fără modificări sentința

Judecătoriei Comrat din 24 august 2018.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat, că instanța

de judecată a dat o calificare corectă faptei inculpatului Ganev Serghei, vinovăția

căruia în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal nu se

contestă și se confirmă prin materialele dosarului, administrate atât în cadrul

urmăririi penale cât și prin cele stabilite în ședința de judecată a instanței de fond.

De asemenea, instanța de recurs a menționat că, instanța de fond, apreciind

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor, corect a analizat probele prezentate din partea acuzatorului de stat privind

faptul săvârșirii de către Ganev Serghei a infracțiunii care i se incriminează, ceea

ce nu a permis instanței să stea la îndoială referitor la veridicitatea lor și care au

devenit drept temei al învinuirii și instanța legal 1-a recunoscut pe inculpat ca fiind

vinovat în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal și a

stabilit în privința lui pedeapsa în conformitate cu sancțiunea articolului dat.

3

În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, Colegiul consideră, că instanța

de fond a respectat prevederile art. art.2, 7, 61, 75 -76 Cod penal și ținând cont de

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, corect a aplicat inculpatului

pedeapsa sub forma de amendă în mărime de 675 u. c. adică 33 750 lei cu privare

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, totodată, fiind

luată în vedere personalitatea inculpatului, și anume faptul că el nu are antecedente

penale, la locul de trai și de muncă se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, și-a recunoscut vinovăția și sincer s-a căit în cele

săvârșite, lipsesc careva circumstanțe care ar agrava răspunderea inculpatului,

săvârșirea pentru prima dată a infracțiunii ușoare și recunoașterea vinovăției,

comportarea lui în timpul și după săvârșirea infracțiunii.

În ce privește solicitarea avocatului privind aplicarea în privința inculpatului a

prevederilor art. 55 Cod penal, instanța de recurs a constatat lipsa condițiilor pentru

aplicarea acestor prevederi, întrucât nu a fost stabilit faptul, că corectarea

inculpatului este pasibilă fără tragerea persoanei la răspunderea penală și este

nerațională liberarea persoanei de răspunderea penală cu tragerea lui la

răspunderea contravențională, astfel consideră, că pentru corectarea inculpatului în

privința lui legal a fost stabilită pedeapsa penală.

În afară de acest fapt, instanța de recurs a menționat, că în lumina principiilor

de individualizare a pedepsei nu poate fi luat în considerație argumentul

recurentului precum că instanță de fond la o singura cauză asemănătoare a aplicat

prevederile art. 55 Cod penal. Or, nu intră în competența instanței de recurs în

cadrul prezentei cauze privind legalitatea aplicării art. 55 Cod penal la alte cauze în

alte instanțe de judecată, prin urmare ca neîntemeiat este argumentul recurentului

precum că, în cazul dat sunt încălcate principiile egalității inculpaților în fața legii,

principiul caracterului unitar al justiției la cauzele și circumstanțele analogice,

precum și dreptul la un proces echitabil - art. 6 al Convenției Europene.

Luând în vedere cele susmenționate, ca neîntemeiat este argumentul

recurentului precum că sentința instanței de judecată este ilegală, neîntemeiată și

concluziile instanței de judecată contrazic probelor și circumstanțelor cauzei, iar

sentința instanței a fost emisă cu încălcare art. 6 al Convenției Europene, întrucât

reieșind din sentință rezultă, că instanța a aplicat în privința inculpatului pedeapsa

ținând cont de criteriile generale de individualizare ale pedepsei și personalitatea

inculpatului.

pronunțate, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri privind aplicării în privința sa a prevederilor art. 55 Cod penal.

5.1 În motivarea recursului condamnatul a indicat că, a fost grav încălcat

principiul echității pedepsei, prevăzut la al. (1) art. 75 Cod penal așa cum

suplimentar, fiind o persoană social activă fapt confirmat prin demersul primarului

și prin Diploma de Onoare întrunește întocmai exigențele art. 55 Cod penal.

Afirmația instanței de apel precum că, prima instanță corect i-a aplicat

pedeapsa, luând în calcul personalitatea inculpatului, și anume, că nu are

4

antecedente, se caracterizez pozitiv, a recunoscut vina, a săvârșit o infracțiune

ușoară (nesemnificativă), este neîntemeiată și consideră recurentul că, sunt

temeiuri pentru excluderea pedeapsa penală cu aplicarea celei contravenționale.

Relatează recurentul că aplicarea art. 55 Cod penal prin prisma echității

pedepsei totalmente trebuia să excludă sancțiunea penală. Or, al. (1) al art. 75 Cod

penal prevede și reglementările art. 55 Cod penal. Neaplicarea art. 55 CP a condus

la respingerea nemotivată a principiului „echității” pedepsei, iar asemenea

pedeapsă nu mai poate fi temeinică și legală. Or, fiind persoană cu mențiune prin

Diploma de Onoare și demersul primăriei de a aplica art. 55 Cod penal, pedeapsa

penală stabilită nicicum nu poate fi proporțională, ci profund disproporționată, și

deci, scopul reeducării prin asemenea pedeapsă a fost compromis.

Astfel, ambele instanțe neîntemeiat au neglijat circumstanțele referitor la

persoana sa menționate în demersuri și Diploma de Onoare, au încălcat principiul

echității și umanismului la aplicarea pedepsei, au diminuat esența prevederilor

art.55 Cod penal, și din aceste considerente hotărârile nu cuprind motivele pe care

și-au întemeiat soluția. Totodată motivarea soluției contrazice dispozitivului

hotărârilor - acestea fiind temeiuri prevăzute de p.6) al (1) al art. 427 CPP.

procurorul a depus referință, în care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat, indicând că recurentul, solicitând casarea sentinței instanței

de fond cit și a deciziei instanței de recurs, nu a invocat în ce constă viciul

fundamental în sensul art.453 alin.1) Cod de procedură penală.

Din conținutul recursului rezultă că, autorul contestației, în loc să se refere și

să motiveze pretinsele încălcări esențiale care, în viziunea lui, au fost omise de

instanțele judecătorești și care, în mod obligatoriu urmau să se regăsească în

recurs, s-a limitat doar la alegațiile invocate supra, solicitând casarea și aplicarea în

privința lui a prevederilor art.55 Cod penal.

Deoarece, cererea de recurs în anulare nu cuprinde conținutul și motivele

stipulate în art.455 alin.(2) pct.7) din Codul de procedură penală, cu menționarea

cazurilor prevăzute în art.453 Codul de procedură penală și cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate, astfel recursul nu îndeplinește cerințele legale de formă

și conținut și, respectiv, în baza art.453 alin.(2) din Codul de procedură penală,

urmează a decide asupra inadmisibili tații contestației.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art.456 Cod de procedură penală, recursul în anulare

fiind supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța

de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să

examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu

prevederile art. art.431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător.

5

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr.7 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu

recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prevederile

pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată o încălcare esențială a

drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul atestă că una din

cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din

punct de vedere al prezentei erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade

sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a

afectat hotărârea atacată.

Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă că în textul recursului în anulare

declarat, autorul invocă afectarea deciziei contestate de un viciu fundamental,

exprimat prin neaplicarea în privința a prevederilor art. 55 Cod penal.

Colegiul penal reține că lui Ganev Serghei, i-a fost stabilită pedeapsa în baza

art. 2641 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală - amenda în mărime de 675 unități convenționale, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc pe

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu

respectarea prevederilor art. 364/1Cod de procedură penală, și potrivit alin.(8) al

acestui articol, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Instanțele de fond au ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, care se

atribuie la categoria celor ușoare, de motivul acesteia, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și că inculpatul a recunoscut vina prin

recunoaștere probelor administrate în faza de urmărire penală, căindu-se sincer de

fapta comisă.

6

Argumentul recurentului privind aplicarea în privința sa a unei amenzi

administrative, deoarece cauza a fost examinată în procedură simplificată,

condamnatul s-a bucurat de reducerea pedepsei la minim conform art. 364/1 al. 8

Cod de procedură penală, nu poate fi reținut, deoarece acesta nu constituie viciu

fundamental. La caz nu sunt temeiuri de a fi aplicate prevederile art. 55 Cod penal.

Or, faptul că este condamnatul este o persoana social activă, care din propria

inițiativă cu mijloacele bănești ale locatarilor și primăriei a amenajat teritoriul

lângă casa, locurile pentru parcare, canalizație și etc, îl caracterizează ca locuitor

exemplar al mun. Comrat, însă această circumstanța nu este prevăzută de lege ca

condiție pentru aplicarea art. 55 Cod penal, de aceea urmează să suporte pedeapsa

penală minimă și să fie privat de dreptul de conducere a mijloacelor de transport.

Astfel, va fi posibilă restabilirea echității sociale, corectarea vinovatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi crime atât din partea lui, cât și a altor persoane.

Mai mult, se reține, că potrivit art. 24 al.2 Cod penal, persoana care a săvârșit

o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este

liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra

săvârșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei.

Generalizând cele menționate mai sus, Colegiul consideră necesar de reținut

și acel fapt că, principiul securității raporturilor juridice, consfințit în articolul 6 din

Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție(a se vedea

în acest sens hotărârea Brumărescu vs România din 28 octombrie 1999), iar

potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului,

conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte

noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare constată, că hotărârea contestată nu este

afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și această

hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru

judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei

penale ori redeschiderii acesteia, deoarece în esență motivele invocate de recurent

în recursul în anulare declarat, referitor la corectitudinea stabilirii pedepsei

complimentare, au constituit anterior obiect de examinare, iar instanța de recurs

corect le-a apreciat și a adoptat o hotărâre motivată, expusă în prezenta decizie.

Așadar, Colegiul penal constată că la examinarea prezentului recurs în

anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar

indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea

irevocabilă, iar existența unei alte păreri a apărării asupra aceleiași probleme nu

poate servi temei pentru reexaminarea cazului.

În baza celor expuse, se impune inadmisibilitatea recursului în anulare

declarat de către condamnatul Ganev Serghei ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

7

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Ganev

Serghei xxxxx, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din

30 octombrie 2018, în cauza penală intentată în privința acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

8