1ra-403/19 — Art. 192 alin. 1; 186 alin. 2 lit. c,d CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 12 iulie 2018, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Popovici Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 192 alin. (1) Cod penal (episodul 1 - partea vătămată Macovei Mihai) – fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 8 (opt) luni; - art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal (episodul II - partea vătămată Stavila Ludmila) - fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) ani; - art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal (episodul III - partea vătămată Lungu Svetlana) - fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) ani; - art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal (episodul IV - partea vătămată Rudei Tamara) - fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) ani. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs real de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, i s-a se stabilit lui Popovici Victor, definitiv, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani 6 (șase) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Lungu Svetlana către Popovici Victor privind încasarea prejudiciului material, a prejudiciului moral și compensarea 1 cheltuielilor pentru asistență juridică, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Lungu Svetlana, suma de 49 600 (patruzeci și nouă mii șase sute) lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 1 000 (una mie) lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3 000 (trei mii lei pentru asistență juridică. În rest, cerințele referitor la încasarea prejudiciului moral, au fost respinse.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Popovici Victor, la 05 februarie 2018, în jurul orei 02.00 min., intenționat, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se la domiciliul lui Mursa Valeriu din Xxxxx, având intenții de profit, a sustras pe ascuns din buzunarul pantalonilor cet. Macovei Mihai, ce se afla asupra sa, un telefon mobil de model „Lenovo Vibe B”, cu numărul de IMEI: xxxxx, în care se afla cartela SIM cu numărul xxxxx, cu costul de 1 320 lei, prin ce i- a cauzat proprietarului Macovei Mihai o pagubă materială în sumă totală de 1 320 lei. Tot el, în noaptea de 12 spre 13.02.2018, urmărind scop de profit și sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în casa lui Stavila Liudmila amplasată în Xxxxx, de unde pe ascuns a sustras 5 kilograme de miez de nucă la prețul unui kilogram de 110 lei și un inel din aur (masa - 1,49 gr. proba 910) la prețul de 1 490 lei, cauzându-i părții vătămate Stavila Liudmila un prejudiciu material, în proporții considerabile în sumă totală de 2 040 lei. Tot el, în perioada cuprinsă între 10.02.2018 - 15.02.3018, urmărind scop de profit și sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în casa cet. Lungu Svetlana amplasată în Xxxxx, de unde pe ascuns a sustras o bicicletă de model „b'twin”, de culoare sură, la prețul de 19 700 lei, cu accesoriile acesteia camera de rezervă și termosul - total 1 000 lei; două uscătoare de păr, unul de model „Hair Dryer”, de culoare neagră, la prețul de 2 000 lei și unul de model „Mirage 1600”, la prețul de 2 000 lei; două îndreptătoare de păr, unul de model „HAARCURLER”, la prețul de 1 000 lei și unul de culoare albă, la prețul de 500 lei; un ceainic electric, de culoare albă la prețul de 600 lei; un fier de călcat la prețul de 500 lei; două mixere de culoare albă la prețul unuia de 300 lei și o cratiță electrică din sticlă, la prețul de 1 500 lei; un set de căni pentru cafea cu farfurii la prețul de 300 lei; un set de lenjerie de pat la prețul de 400 lei; un polizor unghiular de dimensiuni medii de culoare neagră, la prețul de 1 500 lei; un aparat de fotografiat la prețul de 4 000 lei, o lanternă la prețul de 600 lei; două burghie în ambalaj în valoare totală de 3 200 lei; un ferestrău electric în valoare de 2 000 lei; un ferăstrău electric în valoare de 3 000 lei; 20 discuri pentru polizor în valoare totală de 900 lei; o telecomandă la prețul de 250 lei; o geantă mare de culoare albastră la prețul de 400 lei; o valiză la prețul de 300 lei; o plapumă la prețul de 400 lei; bijuterii simple în sumă totală de 250 lei, astfel cauzându-i părții vătămate Lungu Svetlana un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 46 900 lei. Tot el, la 22.02.2018 în perioada cuprinsă între orele 10.00 și 13.00, urmărind scop de profit și sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în casa cet. Rudei Tamara amplasată în Xxxxx, de unde pe 2 ascuns a sustras un telefon mobil de modelul „Orange Zuco” de culoare neagră, în care se afla o cartelă SIM de la operatorul „Orange”, cu numărul de IMEI xxxxx, prețul căruia fiind de 1 700 lei, un telefon mobil de modelul „Samsung”, prețul căruia fiind de 800 lei, un telefon mobil de modelul „LG” prețul căruia fiind de 500 lei, o scurtă bărbătească de toamnă prețul căreia fiind de 1 500 lei, o gentuță pentru documente prețul căreia fiind de 200 lei, astfel cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 4 700 lei. Instanța de judecată a calificat faptele inculpatului pe episoadele ce vizează părțile vătămate Stavila Liudmila, Lungu Svetlana și Rudei Tamara în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și pe episodul ce vizează partea vătămată Macovei Mihai, în baza art. 192 alin. (1) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea acesteia, parțial, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, invocând că are la întreținere copii minori, soția este însărcinată și se află într-o stare de sănătate precară.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018, apelul declarat a fost respins ca nefundat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că la soluționarea chestiunii ce vizează pedeapsa aplicată inculpatului, care, de fapt, și este obiectul apelului, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 72, 75 și 84 Cod penal, precum și celor din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu ⅓ a limitelor de pedeapsă prevăzute de sancțiunile normelor penale în baza cărora a fost condamnat . Prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului, categoria infracțiunilor săvârșite, influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului și, în așa mod, just a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea închisorii, totodată corect aplicând și prevederile art. 84 Cod penal. De asemenea, Colegiul a precizat că temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege nu există, deoarece în cauză nu s-au constatat circumstanțe excepționale sau alte cauze, ce justifică aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.

În numele inculpatului recurs ordinar declară avocatul Croitor Alexei, care fără a invoca un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare. În susținerea recursului indică că instanța de judecată la aplicarea pedepsei inculpatului, urma să ia în considerație căința sinceră a acestuia și să aplice o reducere mai mare a termenului din pedeapsa prevăzută la art. 186 alin. (2) și art. 192 alin. (1) Cod penal. 3 5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință prin care solicită respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. La caz se reține, că recurentul nu invocă nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă potrivit solicitării Colegiul deduce că motivele recursului se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs menționează că, prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel. Recurentul deși este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, critică decizia contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde. După cum s-a menționat, temeiul pentru recurs semnalat de recurent nu este incident în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 70 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolelor incriminate, iar în sprijinul statuării respective se relevă următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei 4 pedepse în limitele prevăzute de sancțiunile articolelor din Codul penal, în baza cărora a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. În speță, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond au ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Instanța de recurs reține că solicitarea avocatului privind aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse mai blânde, solicitare care de fapt nici nu a fost motivată de către recurent, este neîntemeiată, or doar faptul că avocatul nu este de acord cu pedeapsa stabilită inculpatului, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința lui Popovici Victor a unei pedepse mai blânde. După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie legală, întemeiată și motivată prin menținerea în privința inculpatului a unei pedepse privative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea unei pedepse mai blânde, urmând a fi declarat ca neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 5 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alexei Croitor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Popovici Victor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 27 februarie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6