1ra-1499/17 — Art. 42, 248, 217 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 17 februarie 2017, Popovici Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a practica orice activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani; - în baza art. 42 alin. (2), 26, 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Popovici Victor i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a practica orice activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a stabilit că, Popovici Victor a comis circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare și tentativă de contrabandă cu substanțe narcotice, în următoarele circumstanțe: Popovici Victor urmărind scopul obținerii unui profit nejustificat, rezultat din 1 transportarea peste frontiera de stat a Republicii Moldova și înstrăinarea substanțelor narcotice, a aderat la un grup criminal organizat pentru a comite mai multe infracțiuni legate de circulația substanțelor narcotice. În scopul realizării intenției sale criminale și atingerii rezultatului scontat, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu alte persoane, urmărirea penală în privința acestora fiind disjunsă, având repartizate în prealabil rolurile între ei și dispunând de un plan bine structurat, au stabilit o schemă infracțională de dobândire a drogurilor și transportarea în Federația Rusă pentru comercializare la un preț mai mare, de către alți membrii ai grupării criminale. Astfel, Popovici Victor primea de la o altă persoană, urmărirea penală în privința acestuia fiind disjunsă, suma de 2500 de euro pentru transportarea drogurilor din Republica Moldova în Federația Rusă, unde erau transmise altor persoane de naționalitate moldoveni, cu care aveau înțelegere prealabilă, să preia drogurile pentru realizare. Conform planului criminal, în circumstanțe necunoscute la moment, o altă persoană, a dobândit o cantitate de droguri-hașiș, pe care în una din zilele lunii noiembrie 2015, le-a transportat la domiciliul unei alte persoane din satul Costești, raionul Ialoveni și le-au ascuns în pământ. La 18.11.2015, aproximativ la ora 17-18.00, o altă persoană, urmărirea penală în privința acestuia fiind disjunsă, fiind însoțit de către Popovici Victor a încărcat în 2 genți o parte din hașișul de la domiciliu unei alte persoane, urmărirea penală în privința acestuia fiind disjunsă, de pe adresa sus indicată și a transportat-o la vulcanizarea din satul Sîngera, mun. Chișinău, unde era parcat cap tractorul de model „Daf”, cu numărul de înmatriculare xxxx. Acolo au transferat hașișul în cap tractor și Popovici Victor la volanul mijlocului de transport, a început să se deplaseze spre PTF Palanca pentru a traversa frontiera Republicii Moldova. Tot la 18.11.2015, pe traseul Chișinău - Palanca, lângă hotelul ,,Sud-Est” din raionul Ștefan Vodă, în rezultatul percheziției efectuate de către angajații Inspectoratului General de Poliție, a cap tractorului de model „Daf” cu numărul de înmatriculare xxxx, în salonul mijlocului de transport menționat au fost depistate și ridicate 22,314 kg de hașiș. Conform raportului de expertiză nr. 10232 din 19.11.2015, „substanța solidă- cleioasă-închisă”, presată în formă de 230 brichete depistate și ridicate la 18.11.2015, în cadrul efectuării percheziției cap tractorului de model „Daf” cu numărul de înmatriculare xxxx, condus de către Popovici Victor, reprezintă-hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (hașiș), constituie în total 22,314 kg. 2.1. Tot el, Popovici Victor urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, la 18.11.2015, aproximativ la ora 17-18.00, a preluat de la altă persoană, urmărirea penală în privința acestuia fiind disjunsă, 2 genți cu hașiș pe care le-a tăinuit în salonul cap tractorului de model „Daf” cu numărul de înmatriculare xxxx, parcat la vulcanizarea din satul Sîngera, din mun. Chișinău. Popovici Victor fiind la volanul mijlocului de transport, a început să 2 se deplaseze spre PTF Palanca pentru a traversa frontiera Republicii Moldova. La 18.11.2015, pe traseul Chișinău - Palanca, lângă hotelul ,,Sud-Est” din raionul Ștefan Vodă, în rezultatul percheziției efectuate de către angajații Inspectoratului General de Poliție, a cap tractorului de model „Daf” cu numărul de înmatriculare „xxxx”, în salonul mijlocului de transport menționat au fost depistate și ridicate 22,314 kg de hașiș. Infracțiunea de contrabandă cu substanțe narcotice nu și-a produs efectul din cauze independente de voința lui Popovici Victor. Conform raportului de expertiză nr. 10232 din 19.11.2015, „substanța solidă- cleioasă-închisă”, presată în formă de 230 brichete depistate și ridicate la 18.11.2015, în cadrul efectuării percheziției cap tractorului de model „Daf”, cu numărul de înmatriculare xxxx, condus de către Popovici Victor, reprezintă-hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (hașiș), constituie în total 22,314 kg. 2.2. De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Popovici Victor au fost calificate în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și 42 alin. (2), 27, 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, însă în urma cercetării probelor administrate în cauza penală, instanța de fond a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului, comise până la reținerea acestuia, demonstrează că el, acționând în cadrul unui grup criminal organizat, specializat, a preluat substanțele narcotice, le-a transportat în direcția frontierei vamale, dar nu s-a apropiat de vamă, nu a fost supus controlului vamal, astfel fiind necesară calificarea acțiunilor inculpatului drept pregătire la comiterea infracțiunii de contrabandă și anume, infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (2), 26, 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către avocatul Dragoș Bogatu în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate. În susținerea apelului s-a invocat că: - organul de urmărire penală nu a întreprins careva acțiuni în vederea administrării de probe ce să dovedească vina inculpatului, contrar prevederilor art. 254 Cod de procedură penală; - martorul Bălcescu Andrei nu putea fi audiat în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, deoarece acest fapt contravine prevederilor art. 90 Cod de procedură penală, cu atât mai mult că fiind totuși audiat în ședința instanței de fond acesta s-a contrazis în declarații și a dat dovadă cu nu cunoaște multe lucruri, dând de înțeles că a fost citat de procurori din lipsa altor probe. Declarațiile acestui martor trezesc mari dubii și îndoieli, deoarece chiar și martorul a comunicat că în procesul percheziției pachetele de hașiș se aflau la vedere, astfel nefiind confirmată intenția inculpatului, deoarece dacă acesta avea intenția criminală, dânsul avea să tăinuiască aceste pachete și nu să le expună pe banchetă, iar în rest martorul Bălcescu Andrei nu a comunicat instanței careva date importante; 3 - procesul-verbal de percheziție din 18.11.2015 și raportul de expertiză chimică din 19.11.2015 nu demonstrează în nici-un mod vina inculpatului și au două aspecte și anume: 1) ele dovedesc faptul cultivării și prelucrării de careva persoane a substanțelor narcotice care cad sub incidența legii penale și: 2) aceste probe în nici-un caz nu dovedesc scopul de păstrare, transportare și distribuire a acestor substanțe narcotice de către inculpat, cu atât mai mult că partea apărării nu a negat concluziile experților; - instanța de fond a omis și eronat a apreciat critic declarațiile inculpatului, deoarece dânsul a menționat că nu cunoștea și nici nu avea de unde să cunoască ce anume transporta în mașină, cu atât mai mult că această versiune a inculpatului nu se combate prin alte probe, astfel nefiind demonstrată intenția lui Popovici Victor de transportare a substanțelor narcotice; - organul de urmărire penală a incriminat lui Popovici Victor, tentativa la contrabandă, iar instanța l-a condamnat pentru pregătire de contrabandă, urmau să fie administrate careva probe în acest sens ce ar demonstra intenția inculpatului, dar și unele indici care ar arăta asupra faptului că el avea intenția de a pregăti locurile special amenajate, în situația în care substanțele narcotice au fost depistate pe bancheta camionului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În urma verificării circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor apelantului, instanța de apel a ajuns la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială vinovăția lui Popovici Victor, în comiterea faptei incriminate, astfel că la acest capitol se rețin drept declarative argumentele atât ale inculpatului, cât și ale apărătorului acestuia cu referire la faptul că învinuirea este formală și nu este confirmată prin probe, or, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate și cercetate în instanța de judecată. Astfel, Colegiul penal a reținut că, argumentul apelantului precum că sentința instanței de fond constituie transcrisul textului rechizitoriului, nefiind motivată, iar unicele aprecieri ale instanței fiind criticile declarațiilor inculpatului și calificarea acțiunilor inculpatului ca fiind o pregătire de infracțiune și nu tentativă, astfel că prin nemotivarea sentinței fiind afectată contradictorialitatea în procesul penal este nefondat, or, în cazul de față instanța de fond a procedat conform prevederilor art. 389 Cod de procedură penală, astfel că actul judecătoresc conține descrierea și analiza probelor administrate la caz, iar instanța de fond a specificat motivarea de fapt și de drept, precum și considerentele din care a ajuns la concluzia de rigoare. Este neîntemeiată și afirmația apelantului precum că martorul Bălcescu Andrei nu putea fi audiat în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, deoarece acest martor a participat la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind desemnat în calitate de investigator sub acoperire întocmind și procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală, în procesul căruia, Popovici Victor a fost urmărit 4 vizual, fiind stabilite întâlnirile lui cu Garabagiu Vasile, care i-a transmis substanțele narcotice, care ulterior au fost depistate în cap-tractor, în apropierea cafenelei ,,SUD EST” din raionul Ștefan Vodă, iar declarațiile lui Bălcescu Andrei nu trezesc careva dubii, atâta timp cât din relatările ultimului reiese clar că inculpatul, în procesul în care era monitorizat, a acționat de comun cu Garabagiu Vasile, cu atât mai mult stabilind și locul depozitării substanțelor narcotice și nemijlocit procesul în care aceste substanțe narcotice au ajuns de la domiciliul lui Sprîncean Valerii, prin intermediul lui Garabagiu Vasile, în camionul condus de către Popovici Victor. Faptul relatat de apărare precum că substanța narcotică se afla la vedere și aceasta ar determina lipsa intenției în acțiunile lui Popovici Victor, în viziunea instanței de apel, aceasta constituie o alegație neîntemeiată, în situația în care inițial fiind audiat în calitate de învinuit, el a menționat clar că vina o recunoaște parțial (vol. I, f.d.185-186), iar declarațiile lui date în calitate de învinuit au fost confirmate integral și de către martorul Bălcescu Andrei, care a menționat că dânsul a discutat cu inculpatul neoficial și l-a întrebat dacă a mai transportat droguri, pe care le-a primit de la Garabagiu Vasile, la ce Popovici a spus că, în perioada de vară a transportat de două – trei ori. Totodată, a spus că a avut probleme financiare și avea un credit pentru apartament, de aceia avea nevoie de bani. De asemenea martorul a relatat că inculpatul i-a spus că a transportat droguri în Federația Rusă (vol. II, f.d.61-63). De asemenea, instanța de apel a reținut că apărarea încearcă printr-o metodă neclară să inducă instanța în eroare, având în vedere că anume procesul-verbal de percheziție din 18.11.2015 și raportul de expertiză chimică din 19.11.2015 confirmă integral realizarea laturii subiective, s-a constatat cu certitudine că substanța ridicată în camionul de modelul „Daf”, cu n/î xxxx, constituie substanță narcotică, iar inculpatul cunoștea cu certitudine că transportă anume substanțe narcotice, cât și urmările prejudiciabile ale acțiunilor sale, ulterior manifestate prin pregătirea tuturor circumstanțelor și uneltelor pentru trecerea peste frontiera de stat a substanței narcotice. Nu a fost admisă nici afirmația apelantului precum că în cazul în care organul de urmărire penală a incriminat lui Popovici Victor, tentativa la contrabandă, iar instanța l-a condamnat pentru pregătire de contrabandă, urmau să fie administrate careva probe în acest sens ce ar demonstra intenția inculpatului, dar și unele indici care ar arăta asupra faptului că inculpatul avea intenția de a pregăti locurile special amenajate, în situația în care substanțele narcotice au fost depistate pe bancheta camionului, or, la acest capitol instanța de fond just și corect a constatat că acțiunea inculpatului nu a constat în tentativă, prezentă fiind pregătirea infracțiunii de contrabandă, aceasta din urmă reieșind din faptul că substanța narcotică a fost depistată și ridicată nemijlocit înainte de trecerea frontierei vamale, fapt care reiese din procesul-verbal de percheziție a mijlocului de transport din 18.11.2015, conform căruia s-a efectuat percheziția în cap tractorul de model „Daf”, cu numărul de înmatriculare xxxx, din apropierea cafenelei ,,SUD EST” din raionul Ștefan Vodă, în rezultatul căruia, de către lucrătorii de poliție, au fost depistate și ridicate 23 5 pachete cu o masa solidă de culoare cafenie, ambalate în pelicula de tip „scotch” (vol. I, f.d.32-33). Rezumând totalitatea circumstanțelor și analizând din nou în ansamblu probele administrate la caz, dar și verificând argumentele apărării, Colegiul penal a ajuns la ferma convingere că careva temeiuri pentru a interveni în sentința contestată, la capitolul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, lipsesc, la această etapă actul judecătoresc contestat fiind legal, întemeiat și motivat. La capitolul numirii pedepsei inculpatului, instanța de apel a considerat concluzia instanței de fond ca fiind corespunzătoare stării de drept și întemeiată din punct de vedere al principiilor și criteriilor stabilirii pedepsei penale, având în vedere conglomeratul de circumstanțe evidențiate, astfel că față de inculpat echitabil a fost aplicată sancțiunea penală privativă de libertate, aceasta fiind corespunzătoare faptelor comise, dar și având în vedere scopul legii penale, care indică asupra corectării și reeducării inculpatului în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept. Totodată, ținând cont de faptul că pedeapsa penală are drept scop reeducarea condamnatului, aceasta din urmă nicidecum nu trebuie să creeze careva suferințe fizice și psihice, persoanelor atrase la răspundere penală, fapt care denotă că sancțiunea dată va avea un efect pozitiv asupra conștientizării de către inculpat a pericolului social al acțiunilor comise.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Serghei Mocanu în numele inculpatului, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea cerințelor înaintate, recurentul a formulat următoarele motive: 1) în decizia instanței de apel se constată că, învinuirea adusă lui Popovici Victor se bazează doar pe declarațiile martorului Bălcescu Andrei, însă potrivit materialelor cauzei acesta nu a fost audiat în instanța de fond și mai mult ca atât, acesta nu poate fi audiat în instanță, deoarece a făcut parte din grupul de urmărire penală care a investigat cazul și a participat la efectuarea măsurilor operative; 2) în decizia sa, instanța a indicat că, inculpatul este născut la 22.05.1954, originar din Abhazia și este de naționalitate abhaz, ceea ce nu corespunde realității și totodată, a remarcat că, el și-a recunoscut vina, însă nici acest fapt nu corespunde realității; 3) vina lui Popovici Victor nu a fost demonstrată, or, nici o probă prezentată de partea acuzării nu indică asupra intenției la săvârșirea infracțiunilor incriminate, iar declarațiile lui nu sunt combătute.

Pe marginea recursului a prezentat referință procurorul, care a solicitat respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. 6 Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația inculpatului. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În sensul art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit lecturând textul recursului ordinar declarat de avocat constată că titularul dreptului de recurs își întemeiază cererea, în drept, pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Astfel, autorul recursului consideră că instanța de apel, care a menținut soluția primei instanțe, a tras o concluzie greșită în ce privește condamnarea lui Popovici Victor, considerând că acesta urma a fi achitat, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate, procurorul neprezentând probe convingătoare în confirmarea învinuirii. La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii", se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Examinând argumentele recurentului în partea condamnării lui Popovici Victor, Colegiul penal reține că, instanțele de fond, în baza probelor administrate legal de către 7 organul de urmărire penală și cercetate în instanța de judecată, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă potrivit art.101, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia că vinovăția acestuia în comiterea circulației ilegale a substanțelor narcotice, adică păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari și pregătirea la comiterea infracțiunii de contrabandă, adică pregătirea de trecere peste frontiera vamală a RM a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, de către un grup criminal organizat, a fost incontestabil dovedită. Totodată, se precizează că, potrivit art.27 și art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, aprecierea probelor și circumstanțelor de fapt ale cauzei ține de competența instanțelor de fond și de apel. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă, va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă și prin urmare, argumentul recurentul descris în pct. 5.3) urmează a fi respins, ca fiind neîntemeiat. Referitor la argumentul recurentului indicat în pct. 5.1) din decizie, Colegiul precizează că, a fost anterior invocat în cererea de apel, iar instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra acestuia, motivare pe care instanța de recurs o acceptă și pentru a evita repetări inutile o însușește. În ceea ce privește indicarea greșită a datelor privind identitatea inculpatului în partea dispozitivă a deciziei, instanța menționează că, la materialele cauzei este încheiere de corectare a erorii prin care s-a dispus înlăturarea omisiunii din decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19.04.2017 și în loc de sintagma „22.05.1954” a indica sintagma „născut la 22.03.1988” (f.d. 2351, vol. II), iar indicarea greșită a originii și domiciliul inculpatului nu constituie temei de drept care ar duce la casarea deciziei recurate și totodată, nu răstoarnă situația odată ce probatoriul cauzei confirmă vinovăția lui Popovici Victor Boris, a.n. 22.03.1988 (fișa personală la f.d. 159-161, vol. I). Subsidiar, Colegiul lărgit menționează că, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia de a menține încadrarea juridică atribuită de prima instanță acțiunilor inculpatului în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate și astfel, latura obiectivă manifestându-se prin cele trei acțiuni alternative – păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, iar latura subiectivă fiind manifestată prin intenție directă, făcând parte dintr-un grup criminal organizat, având calitatea de autor. În altă ordine de idei, Colegiul reține că, instanța de apel respingând apelul avocatului în numele inculpatului, cu menținerea sentinței, a considerat justă concluzia primei instanțe privind încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 42 alin. (2), 26, 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, deoarece în cauză au fost prezentate probe ce confirmă 8 vinovăția acestuia în săvârșirea pregătirii de contrabandă de substanțe narcotice în proporții deosebit mari, or, în cazul în care, concomitent cu contrabanda, persoana săvârșește și alte infracțiuni, cum ar fi circulația ilegală a substanțelor narcotice, acțiunile vinovatului trebuie calificate prin concursul infracțiunilor comise. Verificând aspectele învinuirii încriminate lui Popovici Victor în baza art.248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, Colegiul constată că instanțele de fond, deși corect au stabilit că inculpatul a săvârșit infracțiunea de pregătire de contrabandă a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, acestea eronat au încadrat acțiunile lui în prevederile alin.(5) lit. b), d) al articolului nominalizat. În acest sens, se atestă că, potrivit legislației în vigoare și jurisprudenței naționale constate, acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor peste frontiera vamală a R.Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art.248 alin.(2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă și după caz, de art.217 sau 2171 Cod penal. De asemenea, instanța menționează că, pe lângă faptul că decade necesitatea de a atribui calificativul de la lit. d) alin. (5) de la art. 248 Cod penal, este obligatoriu de a înlătura și calificativul de la lit. b) din aliniatul respectiv, deoarece art. 248 Cod penal nu conține semnul calificativ „de un grup criminal organizat” și la calificare, pe lângă norma incriminatoare, se reține suplimentar art. 46 Cod penal, iar acest lucru este necesar pentru a accentua că infracțiunea a fost comisă de un grup criminal organizat și tot aici, instanța reține că Popovici având calitatea de autor, la încadrarea celor săvârșite de el se face trimitere la art. 42 alin. (2) Cod penal. Astfel, Colegiul penal conchide că, instanțele de fond, greșit au calificat acțiunile inculpatului în baza art.42 alin. (2), 26, 46, 248 alin.(5) lit.b), d) Cod penal. În situația de fapt stabilită, acțiunile inculpatului urmează a fi corect încadrate în prevederile art.42 alin.(2), 26, 46, 248 alin.(2) Cod penal – pregătire la comiterea infracțiunii de contrabandă, adică pregătirea de trecerea peste frontiera vamală a R.Moldova a substanțelor narcotice, prin ascundere de controlul vamal, în locuri special pregătite în acest scop, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Colegiul penal atestă că, argumentele recurentului, precum că inculpatul nu a comis infracțiunile incriminate, sunt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvârșirea infracțiunilor imputate. Astfel, contrar celor afirmate de către recurent, instanța de apel, la judecarea apelului, a ținut cont de prevederile art.414 Cod de procedură penală și a respectat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art.6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și la bază a reținut acele declarații ale martorilor, care au fost audiați în prezența inculpatului și a părții apărării. 9 Totodată, Colegiul lărgit ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite de către instanța de fond și ulterior, menținute de instanța de apel la aplicarea pedepsei inculpatului Popovici Victor pe art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 61, 75-76 Cod penal, luând în considerație gravitatea infracțiunilor săvârșite, de persoana inculpatului, care anterior nu a fost judecat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, consideră că scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, va putea fi atins doar prin izolarea lui de societate, aplicându-i pedeapsă sub formă de închisoare de 2 (doi) ani pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin.(2), 26, 46, 248 alin.(2) Cod penal. Reieșind din faptul că suntem în prezența unui concurs de infracțiuni, conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i se stabilește pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica orice activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei principale în penitenciar de tip închis, deoarece Popovici Victor este condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave (art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal), conform art. 16 alin. (5) Cod penal, iar potrivit art. 72 alin. (4) Cod penal, în penitenciar de tip închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave. Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează parțial sau total hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului. În acest context, recursul ordinar declarat de către avocatul Serghei Mocanu în numele inculpatului se va admite, din alte motive, cu casarea parțială a sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel în partea condamnării inculpatului în baza art.42 alin.(2), 26, 46, 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, iar în rest, dispozițiile hotărârilor contestate, se vor menține.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (2), (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Serghei Mocanu în numele inculpatului Popovici Victor, din alte motive, casează parțial sentința Judecătoriei Căușeni din 17 februarie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2017, în partea condamnării lui Popovici Victor pe art. 42 alin. (2), 26, 46, 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează: 10 Popovici Victor se recunoaște vinovat și se condamnă în baza art. 42 alin. (2), 26, 46, 248 alin. (2) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i se stabilește pedeapsă definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a practica orice activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 (doi) ani. Termenul de executare a pedepsei urmează a fi calculat din data de 07.11.2017, cu includerea perioadei aflării în arest la domiciliu de la 18.11.2015, până la 13.05.2016 și perioada arestării preventive de la 17.02.2017, până la 07.11.2017. Celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate, se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 05 decembrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun 11