1ra-1947/18 — art. 290 al. 1, 187 al. 2, art.145 al. 2 si art. 155 CP

1ra-1947/18 — art. 290 al. 1, 187 al. 2, art.145 al. 2 si art. 155 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1947/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către acuzatorul

de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie și

de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Caduc Nicolai, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie

2018, în cauza penală privindu-i pe

Caduc Nicolai xxxxx născut la xxxxx, originar

din satul xxxxx și temporar domiciliat pe teritoriul

fermei din xxxxx.

Brumari Crina xxxxx, născută la xxxxx,

originară din satul xxxxx și domiciliată în satul

xxxxx.

Brumari Ghenadii xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în satul xxxxx.

Brumari Serghei xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în satul xxxxx.

Brumari Vasile xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în satul xxxxx.

Caduc Silviu xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în satul xxxxx.

Catană Olga xxxxx, născut la xxxxx, originară și

domiciliată în satul xxxxx.

Stașcu Victoria xxxxx, născut la xxxxx, originară

și domiciliată în satul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Nicolai, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290

alin. (1), art.187 alin.(2) lit. b) și f), art. 145 alin.(2) lit. k) și art. 155 Cod penal

fiindu-i stabilită în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - pedeapsa cu închisoare pe

1

termen de 1 (unu) ani; în baza art. 187 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal - pedeapsa cu

închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, fără aplicarea amenzii; în baza art. 145 alin. (2)

lit. k) Cod penal - pedeapsa cu închisoare pe termen de 18 (optsprezece) ani; în baza

art. 155 Cod penal - pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 (unu) ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită lui Caduc Nicolai pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă

cu închisoare pe termen de 22 (douăzeci și doi) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga și Stașcu

Victoria au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal și în baza normei menționate fiindu-le stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 650 (șase sute cincizeci) unități

convenționale pentru fiecare, ceea ce constituie 32 500 (treizeci și două mii cinci

sute) lei.

Brumari Vasile, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal și în baza normei menționate fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de

180 (una sută optzeci) ore.

Caduc Silviu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal și liberat de pedeapsă cu aplicarea măsurilor de

constrângere cu caracter educativ.

Cerința părții acuzării cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului Caduc Nicolai a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Acțiunea civilă a lui Pleșca Liuba către Caduc Nicolai privind repararea

prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța civilă.

Acțiunea civilă a lui Pleșca Liuba către Caduc Nicolai privind repararea

prejudiciului moral a fost admisă integral. S-a dispus încasarea de la Caduc Nicolai în

beneficiul lui Pleșca Liuba suma de 300000 (trei sute mii) lei cu titlu de despăgubiri

pentru prejudiciul moral cauzat.

Prin aceiași sentință corpurile delicte - arma de vânătoare de model xxxxx cu

numărul „xxxxx și 41 cartușe de vânătoare de calibrul 16x70, care se află în camera

de păstrare a corpurilor delicte a IP Hîncești, după intrarea sentinței în vigoare se

confiscă și se transmit cu titlu gratuit în folosința statului.

Corpul delict - un tub de cartuș folosit de calibrul 16x70, care se află în camera

de păstrare a corpurilor delicte a IP Hîncești, urmează a fi nimicit după definitivarea

sentinței.

Corpurile delicte - un maiou, un pulover și pantaloni care se află în camera de

păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii Hîncești, s-a dispus a fi nimicite după

definitivarea sentinței.

Corpul delict - un DVD-R cu inscripția „FREESTYLE” pe care se conține

înregistrarea video a declarațiilor lui Caduc Nicolai, s-a dispus a se păstra anexat la

materialele cauzei.

2

parcursul unei perioade nedeterminate de timp până la 20.10.2017, acționând cu

intenție directă, fără a deține permis de armă sau carnet de vânător, a purtat și a

păstrat, la ferma ce aparține Î.I „Gaus Ion”, unde locuia temporar, amplasată în satul

Lăpușna, raionul Hîncești, 42 cartușe de vânătoare de calibrul 16X70 cu lovitură

centrală, dintre care 22 cartușe cu încărcătură de alice cu diametrul de 7,2 mm și 10

cartușe cu glonte „Diablo” confecționate industrial la întreprinderea „Taxo”, or.

Herson, Ucraina, destinate pentru trageri din arme de vânătoare cu țeavă lisă de

calibrul 16, care potrivit concluziilor raportului de expertiză nr. 34/12/1-R/5999 din

16.11.2017 se referă la categoria munițiilor letale.

Tot el, în continuarea acțiunilor infracționale, la 19.10.2017, în intervalul de

timp cuprins între orele 19:00 și 22:00, ora exacta de către organul de urmărire penală

nu a fost stabilită, în satul Lăpușna, raionul Hîncești acționând cu intenție

supravenită, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Caduc Silviu, Brumari

Ghenadii, Brumari Vasile, Brumari Crina, Stașcu Victoria, Brumari Serghei și Catană

Olga, prin acces liber la cotele de vie ce aparțin SRL „Arbanasi-Grup”, acționând cu

intenție directă și având scop de cupiditate, în mod deschis a sustras struguri de

poamă de soi „Cabernet” în cantitate de 260,47 kg, astfel cauzând părții vătămate

daune în proporții considerabile, ce constituite prejudiciul material în cuantum de

1328,39 lei.

Tot el, în continuarea acțiunilor infracționale, la 19.10.2017, în intervalul de

timp cuprins între orele 22:00 și 23:30 în satul Lăpușna, raionul Hîncești, aflându-se

pe teritoriul cotei de vie ce aparține SRL „Arbanasi-Grup”, acționând cu intenție

directă, în scopul ascunderii infracțiunii de sustragere, a efectuat din arma de

vânătoare pe care o deținea ilegal, o împușcătură în capul paznicului Pleșca David

care a descoperit faptul sustragerii strugurilor, a denunțat acest fapt prin telefon și le-

a cerut făptașilor să rămână pe loc până la sosirea persoanei responsabile a SRL

„Arbanasi-Grup”.

În rezultatul acțiunilor sale intenționate, Caduc Nicolai i-a cauzat lui Pleșca

David conform concluziei raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.157 din

23.11.2017 plagă imensă în regiunea temporo-occipitală stângă cu deficit de țesut și

urme de funingine pe marginile plăgii, fractură cominutivă a bolții și bazei craniului,

lezarea meningelui dur cu hemoragii adiacente, hemoragii subdurale,

intraventriculare, subarahnoidiene, intracerebrale, dilacerarea parțială a emisferei

stângi a crierului cu lipsă de țesut cerebral, în rezultatul cărui fapt ultimul a decedat.

Tot el, în continuarea acțiunilor infracționale, la 19.10.2017, în intervalul de

timp cuprins între orele 22:00 și 23:30 în satul Lăpușna, raionul Hîncești, aflându-se

pe teritoriul cotei de vie ce aparține SRL „Arbanasi-Grup”, acționând cu intenție

directă, în scopul de a ascunde fapta omorului lui Pleșca David, l-a amenințat cu

omorul pe Sîrghi Andrei care se afla la fața locului, îndreptând spre el arma de

vânătoare și i-a cerut acestuia să plece și să nu spună nimănui ce a văzut.

Brumari Vasile, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Brumari Crina, Catană

Olga, Stașcu Victoria și Caduc Silviu, la 19.10.2017, în intervalul de timp cuprins

3

între orele 19.00 și 22.00, ora exactă de către organul de urmărire penală nu a fost

stabilită, în satul Lăpușna, raionul Hîncești, împreună și prin înțelegere prealabilă

inclusiv cu Caduc Nicolai care a acționat cu intenție supravenită și în forma excesului

de autor, prin acces liber la cotele de vie ce aparțin „Arbanasi-Grup” SRL, acționând

cu intenție directă și având scop de cupiditate, au sustras struguri de poamă de soi

„Cabemet” în cantitate de 260,47 kg cauzând părții vătămate daune în proporții

considerabile, constituite din prejudiciul material în cuantum de 1328,39 lei.

raionului Hîncești, Ungureanu Oxana, inculpatul Caduc Nicolai și de către avocatul

Cătărău Veaceslav în numele inculpatului Caduc Nicolai.

3.1 În apelul său procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea parțială

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Brumari

Vasile, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Brumari Crina, Catană Olga, Stașcu

Victoria să fie recunoscuți culpabili de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187

alin.(2) lit. b) și f) Cod penal și a le stabili acestora pedeapsă cu închisoare pe un

termen de 5 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal, a le suspenda executarea pedepse

închisoare pe o perioadă de 5 ani și Caduc Silviu să fie recunoscut culpabil de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b) și f) Cod penal, și prin

aplicarea prevederilor art. 70 alin.(3) Cod penal, a-i stabili acestuia pedeapsă cu

închisoare pe un termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal a-i suspenda

executarea pedepsei cu închisoare pe o perioadă de 3 ani, cu menținerea celorlalte

dispoziții ale sentinței atacate.

În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, la începutul părții

descriptive a sentinței, instanța constatând acțiunile inculpaților Brumari Crina,

Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari Vasile și

Caduc Silviu a menționat „prin acces liber la cotele de vie ce aparțin „Arbanasi-

Grup” SRL, acționând cu intenție directă și având scop de cupiditate, au sustras

struguri de poamă de soi „Cabemet” în cantitate de 260,47 kg cauzând părții vătămate

daune în proporții considerabile, constituite din prejudiciul material în cuantum de

1328,39 lei.”, fără a indica forma sustragerii ascunsă sau deschisă.

Instanța în sentința pronunțată menționează: „Apreciază instanța în acest sens că

declarațiile inculpaților făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea

adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce

rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”, însă mai jos instanța constată

anumite fapte doar reieșind din declarațiile inculpaților, care nu doar că nu sunt

coroborate cu probe, dar și sunt combătute de ansamblul de probe administrat.

Consideră acuzarea că, constatările și argumentele instanței sunt eronate și au

fost bazate exclusiv pe declarațiile inculpaților, fiind combătute de cumulul de probe

administrat, ori:

Partea vătămată Sîrghi Andrei a declarat în cadrul urmăririi penale și în fața

instanței de judecată că inculpatul Caduc Nicolai le-a comunicat lui și lui David

Pleșca că sunt 3-4 persoane în vița-de-vie, declarații care se coroborează cu cele ale

4

inculpatului Caduc Nicolai date în cadrul urmăririi penale, când la fel a relatat, că i-a

spus lui Pleșca David că în vie mai sunt 3-4 persoane.

La fel, Sîrghi Andrei a declarat că din vie a ieșit o femeie, care s-a adresat la

Caduc Nicolai cu cuvântul „cumătru”, ulterior adeverindu-se că Catană Olga și

Caduc Nicolai într-adevăr sunt cumetri, ceea ce ei recunosc. Iar poziția susținută de

aceștia doi de negare a faptei relatate sub jurământ de către partea vătămată Sîrghi

Andrei este doar o încercare de eschivare de la răspundere penală prin distorsionarea

faptelor și inducerea în eroare a instanței de judecată. Însă instanța de judecată, eronat

a apreciat că declarațiile inculpaților pot servi la aflarea adevărului în acest caz,

deoarece ele sunt combătute de declarațiile părții vătămate Sîrghi Andrei care se

coroborează cu situația de fapt confirmată de inculpații Catană Olga și Caduc Nicolai,

că intr-adevăr sunt cumetri.

În continuare indică apelantul că, și constatarea instanței precum că, inculpații

Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria,

Brumari Vasile și Caduc Silviu au părăsit câmpul infracțional imediat nefiind văzuți

de părțile vătămate, este contrară cumulului de probe administrate, ori după cum am

relevat supra, părților vătămate li s-a comunicat că în vie sunt mai multe persoane,

mai mult decât atât, două dintre ele le-au și văzut.

Nu suportă critică nici constatarea instanței de judecată precum că, inculpații

Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria,

Brumari Vasile și Caduc Silviu nu au urmărit săvârșirea unei infracțiuni de jaf,

calificarea în acest sens a faptei fiind consecința reacției contextuale a inculpaților la

o împrejurare ivită pe parcursul executării faptei, și că din moment ce aceștia au

înțeles că au fost descoperiți, au încetat realizarea sustragerii.

Din declarațiile inculpaților rezultă că aceștia au fost surprinși în timpul

culesului strugurilor de către părțile vătămate și s-au oprit din a culege și au plecat

acasă lăsând coșurile care culegeau pe rânduri, însă și aceste declarații ale lor sunt

combătute de cumulul de probe administrat, deoarece toate coșurile cu poamă au fost

depistate la domiciliul inculpaților, iar în vie nu a fost depistat nici un coș sau căldare.

Astfel relatează procurorul că, din cele relevate rezultă că, ulterior momentului

depistării de către părțile vătămate a grupului persoanelor care sustrăgeau struguri și

survenirii percepției inculpaților că au fost prinși la furat, aceștia nu au încetat

realizarea sustragerii care se afla în curs. Dimpotrivă au continuat sustragerea, au dus

coșurile cu poamă la mașini și au plecat spre casele lor, astfel consumând fapta de

sustragere.

La acest moment menționează acuzarea a fi relevante constatările expuse în

Hotărîrea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la practica

judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor" nr. 23 din 28.06.2004. care

la pct. 23 explică: „Furtul, jaful, escrocheria și delapidarea averii străine se consideră

consumate din momentul în care făptuitorul, intrând în posesia ilegală asupra

bunurilor altei persoane, obține posibilitatea reală de a se folosi și a dispune de

acestea la dorința sa.”

5

La caz, momentul consumării sustragerii comise de inculpați a survenit când

aceștia au părăsit terenurile ce se aflau în proprietatea „ArbanasiGrup” SRL cu

strugurii sustrași și au obținut posibilitatea reală de a se folosi și a dispune de acestea

la dorința sa.

Motivând supra de ce consideră că anume acesta este momentul de consumare a

sustragerii în cazul în examinare, găsește de cuviință să facă referință la același act de

unificare a practicii judiciare care a fost prenotat, și anume pct. 4 al acestuia, care

explică: „Acțiunile inițiate ca furt, însă care n-au fost duse până la capăt, din cauza că

au fost descoperite de către victimă sau de alte persoane, dar neținându-se cont de

aceasta au fost prelungite de către infractor cu scopul însușirii bunurilor sau reținerii

lor, se încadrează în infracțiunea de jaf, iar în cazul aplicării unei violențe periculoase

pentru viață și sănătate sau amenințării cu o astfel de violență - în cea de tâlhărie.”

Astfel, consideră apelantul că, acțiunile inculpaților Brumari Crina, Brumari

Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari Vasile și Caduc

Silviu au fost just calificate drept jaf, deoarece, după cum a constatat instanța în

sentința pronunțată, rezoluția infracțională inițială a tuturor participanților a fost

aceea de a sustrage bunuri, pe ascuns, însă, aceste acțiuni inițiate ca furt nu au fost

duse la capăt, deoarece au fost descoperite de părțile vătămate. Necătând la acest

fapt, în loc să adopte o conduită de a înceta acțiunile criminale, inculpații au prelungit

acțiunile lor, prin deplasarea strugurilor sustrași la domiciliul lor în scopul însușirii

lor, fiind astfel consumată infracțiunea de jaf, și nicidecum nu putem admite

calificarea acestor acțiuni ca o reacție contextuală a inculpaților.

La fel, acuzarea nu este de acord cu constatarea instanței, conform căreia, partea

vătămată la momentul respectiv nu a făcut o legătură certă între inculpatul prins și

ceilalți inculpați, deoarece după cum s-a menționat supra, părțile vătămate au fost

informate de către Caduc Nicolai și au înțeles că în vie mai este un grup de persoane,

fiind irelevant pentru calificarea infracțiunii dacă i-au văzut aceștia pe toți 8 inculpați

sau doar pe 2 dintre aceștia, în cazul în care au realizat că în vie sunt mai multe

persoane decât cei 2 la vedere (Caduc Nicolai și Catană Olga).

În cele din urmă, menționează că nu a existat o prezumție că Caduc Nicolai a

comunicat părților vătămate că se mai afla cu 3 persoane pentru ca instanța să

opereze cu aceasta. Această informație a fost declarată atât de către inculpatul Caduc

Nicolai în cadrul urmăririi penale, cât și de partea vătămată Sîrghi Andrei la ambele

faze ale procesului penal. La fel, și declarațiile părții vătămate cu privire la femeia ce

a ieșit din vie și s-a adresat lui Caduc Nicolai cu cuvântul „cumătru” se coroborează

cu situația de fapt, că Caduc Nicolai și Catană Olga sunt cumetri.

Astfel, este eronată constatarea instanței precum că, aceste momente nu sunt

susținute de probe și reținerea lor la pronunțarea sentinței ar contraveni principiilor de

drept.

3.2 Inculpatul Caduc Nicolai, în apelul său a solicitat casarea sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri, în partea individualizării pedepsei penale și în partea

civilă în ce privește micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat în suma de

300000 lei.

6

Solicită inculpatul aplicarea în privința sa a prevederilor art.364 Cod de

procedură penală și a judeca cauza în procedură simplificată, deoarece pe toate

articolele susnumite și-a recunoscut total vina. Termenul total să-i fie stabilit conform

art. 364 Cod de procedură penală, care nu depășește 12 ani închisoare.

Paguba morală în mărime de 300 000 lei în folosul părții vătămate sa fie

respinsă. În caz de admitere a cererii să fie stabilită pedeapsa de 8 ani cu ispășire

condiționată pentru a avea posibilitatea de achitare a tuturor plaților de judecată și a

costurilor legale. Astfel, solicită să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

3.3 Avocatul Cătărău Veaceslav în numele inculpatului Caduc Nicolai, a

solicitat casare parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare

conform prevederilor prevăzute de art.149 alin.(1), art.186 alin.(2) lit. b) și c), art.290

alin (1) Cod penal.

În motivarea apelului declarat, a invocat că din declarațiile părții vătămate Sîrghi

Andrei, cât și a inculpatului Caduc Nicolai, nu și-a găsit confirmare acuzațiile aduse

privitor la săvârșirea infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(2) lit. k) Cod penal,

deoarece Sîrghi Andrei a indicat că Caduc Nicolai a încercat inițial să discute și să

ajungă la înțelegere cu victima Pleșca David. (f.d.92) La rândul său inculpatul Caduc

Nicolai indică că împușcătura a avut loc întâmplător, accidental în momentul în care

victima Pleșca David a apucat arma de țeavă trăgând-o spre sine. Astfel, a avut loc o

altă infracțiune, prevăzută de articolul 149 Cod penal. Lipsirea de viață din

imprudență.

Faptul învinuirii inculpatului și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155

Cod penal amenințarea cu moartea a lui Sîrghi Andrei, vine în susținerea acestei

poziții, deoarece este în contradicție cu semnele calificative invocate de instanță -

”Omorul intenționat a unei persoane, săvârșit cu scopul de a ascunde o altă

infracțiune” dat fiind faptului că Sîrghi Andrei a fost martorul evenimentelor

desfășurate, tot lui inculpatul i-a ordonat să părăsească acel loc, și să nu povestească

nimănui despre cele întâmplate. Respectiv inculpatul Caduc Nicolai n-a avut intenția

de a ascunde o altă infracțiune, or, în acest caz n-ar fi existat nici un martor.

Cât privește învinuirea inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.187 alin.(2) lit. b) și f) Cod penal, la fel apărarea o consideră neîntemeiată. Or, din

moment ce restul inculpaților au fost condamnați prin recalificare conform

prevederilor art. 186 alin. (2) Cod penal - furtul, devine inaplicabile semnele

calificative prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b) Cod penal - Jaful, adică sustragerea

deschisă săvârșit de două sau mai multe persoane. Pentru calificarea faptei ca furt

este necesar să fie stabilită convingerea făptuitorului că cele comise de el rămân

neobservate sau neînțelese de către alte persoane, ori că aceste persoane nu-i vor

zădărnici săvârșirea sustragerii, din declarațiile inculpaților date în cadrul ședinței de

judecată, s-a constatat faptul că din moment ce aceștia au înțeles că au fost

descoperiți, au încetat realizarea sustragerii actele ulterioare nefiind de natură să

releve, în mod univoc, intenția de sustragere deschisă. Trăsătura de bază care

deosebește jaful de furt este modul deschis de comitere a sustragerii. Astfel, conchide

avocatul că, în realitate sustragerea deschisă a bunurilor n-a fost exercitată nici de

7

restul inculpaților, nici de către Caduc Nicolai, care imediat la apropierea părților

vătămate a început a discuta cu ei, aflându-se în drum, nu în vie.

Calificarea instanței a cuvintelor inculpatului Caduc Nicolai, în adresa lui Sîrghi

Andrei că îl va ajunge din urmă pe fratele său și „urcă în căruță și mergi înainte, cine

te-a întreba tu nu ai văzut nimic” prin prisma prevederilor art.155 Cod penal -

amenințarea cu omor, la fel apelantul o consideră neîntemeiată. Astfel argumentarea

instanței precum că „elementul material al infracțiunii de „amenințare cu omor” a fost

reprezentat de acțiunea inculpatului de a aduce la cunoștință victimei, direct sau

indirect, a intențiilor sale în special prin folosirea armei, aspect de natură să-i creeze

acestuia o stare de temere cu privire la viața sa, temere ce s-a produs independent de

caracterul real sau nereal al afirmațiilor inculpatului, iar sub aspectul laturii

subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, prevăzând și urmărind ca prin

acțiunile sale să producă o stare de temere persoanei vătămate, ” este una pur

subiectivă, bazată pe raționamente și deduceri, nefiind probată real.

Pornind de la faptul că procesul penal este guvernat de mai multe principii,

printre care cel al preeminenței dreptului, garantat prin art.1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (în cele ce va

urma - Convenție) în coroborare cu Preambulul Convenției, prezenta cerere va fi

argumentată în baza prevederilor legislației procesuale dar și prin prisma practicii

stabilite de Curtea Supremă de Justiție. Or, această instanță, potrivit atribuțiilor

acordate, are menirea să asigure aplicarea corectă și uniformă a legislației, un element

esențial al principiului preeminenței dreptului.

fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, a inculpatului Caduc Nicolae și a

avocatului în numele acestuia și menținută fără modificări sentința Judecătoriei

Hâncești (sediul Central) din 15 martie 2018.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de

fond corect a stabilit starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, încadrând just

acțiunile inculpatului Caduc Nicolai în baza dispozițiilor art. 290 alin. (1) Cod penal

prin indicii calificativi „purtarea și păstrarea munițiilor fără autorizația

corespunzătoare”, art. 187 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal prin indicii calificativi

„Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, art. 145 alin. (2) lit. k)

Cod penal, după indicii calificativi „omorul unei persoane săvârșit cu scopul de a

ascunde o altă infracțiune” și în baza art. 155 Cod penal prin indicii calificativi

„amenințarea cu omor, existând pericolul realizării acestei amenințări” și a

inculpaților Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu

Victoria, Brumari Vasile și Caduc Silviu în prevederile art. 186 alin.(2) lit. b) și d)

Cod penal după următorii indici calificativi – „furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile”.

Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea probelor administrate,

verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciate din punct de vedere al

8

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor și anume: - prin declarațiile inculpaților Caduc

Nicolai și Brumari Crina care au recunoscut vina parțial și declarațiile inculpaților,

Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari Vasile și

Caduc Silviu care au recunoscut vina integral; - prin declarațiile succesorului părții

vătămate Pleșca Liuba (f. d. 46 Vol. III); - prin declarațiile părții vătămate Sîrghi

Andrei(f. d. 47-48 Vol. III); - prin declarațiile reprezentantului părții vătămate SRL

„Arbanassi Group” – Cocoș Mariana (f. d. 49 Vol. III); - prin declarațiile martorului

Suruceanu Viorel (f. d. 50 Vol. III); - prin declarațiile martorului Rusu Igor (f. d. 51

Vol. III); - prin declarațiile martorului Toma Tudor (f. d. 52 Vol. III); - prin raportul

procurorului în Procuratura raionului Hîncești, Ungureanu Oxana înregistrat în

Registrul nr. 1 a Procuraturii raionului Hîncești la data de 20.10.2017 (f.d.8 vol. I); -

prin raportul procurorului în Procuratura raionului Hîncești, Ungureanu Oxana din

08.12.2017 potrivit căruia în cadrul cercetării la fața locului din 20.10.2017 fiind

depistată și ridicată arma de vânătoare ascunsă de Caduc Nicolae și 41 cartușe de

calibrul 14, înregistrat în Registrul nr. 1 a Procuraturii raionului Hîncești la data de

08.12.2017 (f.d.15 vol. I); - prin raportul ofițerului de urmărire penală a SUP a IP

Hîncești - Caldare Ecaterina, potrivit căruia la 20.10.2017 aflându-se în grupa

operativă, s-a deplasat în extravilanul satului Lăpușna unde a fost depistat cadavrul

lui Pleșca David (f. d. 18 vol. I); - prin informația telefonică 902 potrivit căreia la

19.01.2017, ora 23:50 în plantația de viță de vie „Popasca” de lângă satul Lăpușna,

raionul Hîncești, a fost depistat cadavrul lui Pleșca David cu semne de moarte

violentă, prin împușcare (f.d.20 vol. I); - prin aaportul subofițerului patrularea Cotun

Victor, potrivit căruia fiind implicat în serviciu, la ora 01:00, a depistat automobilul

de model „Opel Astra” cu n/î xxxxx implicată în omorul din satul Lăpușna, r-ul

Hîncești, (f.d.22 vol. I); - prin procesul verbal de cercetare la fața locului din

20.10.2017, cu foto tabel anexă (f.d.23-28 vol. I); - prin procesul verbal de cercetare

la fața locului din 20.10.2017, potrivit căruia la examinarea stogurilor de fân fiind

depistată o armă de vânătoare și două cutii cu cartușe pentru armă de vânătoare în

număr total de 41 cu planșă fotografică anexă. (f.d.30-33 vol. I); - prin procesul

verbal de cercetare la fața locului din 20.10.2017, potrivit căruia a fost ridicarea

automobilului de model „Opel Astra” cu n/xxxxx și foto tabel anexă (f.d.34-37 vol.

I); - prin proces verbal de ridicare din 20.10.2017, potrivit căruia fiind ridicat un

automobile de model „Citroen Jumpy” de culoare roșu ce aparține lui Brumari Vasile

(f.d.39 vol. I); - prin procesul verbal de cercetare la fața locului din 20.10.2017,

potrivit căruia au fost depistate căldări și coșuri cu struguri de poamă de soi

„Cabemet” cu descrierea acțiunilor de cântărire a acestora (f.d.48-50 vol. I); - prin

certificatul medical constatator al decesului nr.158, potrivit căruia cauza directă a

decesului lui Pleșca David a constituit-o dilacerarea creierului, provocată în urma

traumei cranio-cerebrale deschise; plagă cu armă de foc cu alice, eliberat de secția

medicină legală Hîncești la 20.10.2017 și certificat de deces eliberat pe numele

acestuia (f.d.62-63 vol. I); - prin confirmarea eliberată de „Vinăria Hîncești” S.R.L.

prin care se confirm faptul că la data de 19.10.2017 prețul de achiziționare a

9

strugurilor de poamă Cabemet a fost în mărime de 5 lei și bani pentru 1 kg (f.d.84

vol. I); - prin copia recipisei semnate de reprezentantul „Arbanasi Grup” S.R.L.

potrivit căreia Brumari Serghei a restituit prejudicial material și pretenții nu are

(f.d.85 vol. I); - prin cererea lui Sîrghi Andrei prin care solicit a fi luate măsuri cu

Caduc Nicolai care în noaptea de 19.10.2017 la ora 22:00-23:00 după ce la împușcat

pe Pleșca David, l-a amenințat cu arma de vânătoare, înregistrată în registrul nr. l al

Procuraturii raionului Hîncești la 13.11.2017 (f.d.87 vol. I); - prin procesul verbal de

examinare din 25.10.2017, (f. d. 103-108 vol. I); - prin procesul verbal de ridicare din

20.10.2017 în cadrul acțiunii procesuale fiind supuse ridicării hainele ce aparțin lui

Caduc Nicolai în care era îmbrăcat la momentul producerii împușcăturii (f. d. 129

vol. I); - prin procesul verbal de examinare din 23.10.2017, constatându-se că hainele

ridicate reprezintă o pereche de pantaloni de culoare hachi, un pulover de culoare

neagră și un maiou de culoare albastră cu dungi albe și roșii, care nu au careva

deteriorări, dar sunt murdare cu planșă fotografică anexă (f. d. 130-131 vol. I); - prin

procesul verbal de examinare din 23.10.2017, obiectul examinării fiind o armă de

vinătoare cu două țevi, un cartuș de calibrul 16 și cutii cu cartușe nefolosite cu foto

tabel anexă (133-135 vol. I); - prin raportul de expertiză judiciară nr.157 din

23.11.2017 potrivit concluziilor căruia moartea lui Pleșca David a survenit cu

aproximativ 12-24 ore înainte de necropsia medico-legală, în urma dilacerării

creierului, consecință direct a plăgii prin armă de foc cu alice a capului, fapt

confirmat prin modificările patologice respective depistate la necropsia cadavrului și

adeverite prin analize de laborator (f.d.142-146 vol. I); - prin raportul de expertiză

judiciară nr.c639 din 21.10.2017 potrivit concluziilor căruia pe corpul lui Caduc

Nicolai au fost depistate leziuni corporale externe, ce se califică ca vătămare

corporală neînsemnată (f. d. 155-156 vol. I); - prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-

R/5999 din 16.11.2017 potrivit concluziilor căruia arma cu numărul „xxxxx”

prezentată la examinare, se referă la categoria armelor de foc letale și este o armă de

vânătoare, cu două țevi lise cu planșă ilustrativă anexă (f. d. 179-185 vol. I); - prin

raportul de expertiză nr.34/12/1-R-6024 din 15.11.2017 (f. d. 187-188 vol. I); - prin

procesul verbal de examinare din 14.11.2017, a automobilului de model „Opel Astra”

cu n/xxxxx și „Citroen Jumpy” cu xxxxx cu fototabel anexă (f. d. 196-201 vol. I); -

prin ordonanța de recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte și anexare la cauză, a

unui DVD-R pe care se conține înregistrarea video a audierii învinuitului Caduc

Nicolai (f. d. 225-226 vol. I); - prin informația IP Nisporeni, potrivit căreia Caduc

Nicolai nu figurează ca deținător de careva arme (f.d.251 vol. I); - prin raportul de

expertiză judiciară nr. 381 din 07.12.2017 potrivit concluziei căruia la momentul

săvârșirii infracțiunii imputate, Caduc Nicolai nu suferea de careva maladie psihică

cronică, prezenta diagnosticul „retardare mentală ușoară”. (f. d. 12-18 vol. III).

Astfel, instanța de apel a reținut constatarea instanței de fond și anume că în

acțiunile inculpaților se atestă prezența atât a elementelor care caracterizează latura

obiectivă a infracțiunilor imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă

a acestor infracțiuni, fiind dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul

urmăririi penale, examinate în cadrul ședințelor judecătorești, fiind verificate și

10

cercetate în cadrul examinării cauzei de către instanța de apel, care dovedesc cu

certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în cauza deferită judecății, nu au fost

admise careva erori de către instanța de fond, iar alegațiile apelanților sunt vădit

nefondate, neavând nici un suport probator motiv din care au fost respinse apelurile

declarate.

În ce privește pedeapsa aplicată inculpaților instanța de apel a conchis că,

instanța de fond și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. art. 7, 61, 75-77, Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei în privința inculpaților Caduc Nicolai, Brumari Crina,

Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Brumari Vasile, Caduc Silviu, Catană Olga,

Stașcu Victoria, stabilite conform sancțiunii articolelor imputate acestora.

Totodată, în ceea ce-l privește pe inculpatul minor Caduc Silviu, instanța de apel

a conchis că instanța de fond în privința acestuia a acordând deplină eficiență și

prevederilor art. art. 93, 79 și 104 Cod penal fiind liberat de pedeapsă cu aplicarea

măsurilor de constrângere cu caracter educativ, pedeapsă care răspunde scopului de

corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la

formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de

conviețuire socială și principiile morale.

2018 de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău

– Călugăreanu Vitalie, indicând temeiul art. 427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod procedură

penală, și la 13 august 2018 de către avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatului Caduc Nicolai indicând temeiul art. 427 alin.(1) pct. 6), 10), 12) Cod

procedură penală.

5.1 În recursul său procurorul a indicat aceleași motive din cererea de apel

expuse în pct. 3.1 a prezentei decizii solicitând casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2018 (pronunțată motivată la 12 iulie 2018) cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată,

invocând că, hotărârea instanței de apel este neîntemeiată în partea ce ține de

recalificarea acțiunilor inculpaților Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari

Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari Vasile și Caduc Silviu de la art. 187

al. 2 lit. b), f) Cod penal la art. 186 al. 2 lit. b) d) Cod penal.

Indică acuzarea că, hotărârea instanței de apel este neîntemeiată, ilegală bazată

pe interpretare eronată a probelor.

5.2 În recursul său avocatul a indicat că, instanța de apel nu a verificat minuțios

toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind

reținută la baza deciziei adoptate versiunea și probele acuzării, fără a fi supuse

acestea analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate.

Consideră apărarea că, instanța de apel în mare parte în motivarea deciziei sale a

acordat o mai mare atenție art. 290 al. 1 Cod penal (acțiuni și calificare care nu au

făcut obiectul apelului) decât art.187 și 145 Cod penal, unde s-a expus în abstract, cu

citarea normelor legale, fără a aduce contraargumente asupra invocării lipsei altor

11

condamnați în baza art.187 Cod penal, în măsura în care Caduc N. este condamnat

pentru săvârșirea jafului inclusiv de doua sau mai multe persoane.

Indică apărarea, că conform raport de expertiza judiciara nr.381 din 07.12.2017

(vol. III f. d 12-18) la momentul săvârșirii infracțiunii imputate Caduc N. nu suferea

de careva maladie psihica cronica, prezența diagnosticului retardare mintal ușoara,

condiție care instanțele ierarhic inferioare aveau posibilitatea de a o lua în considerare

drept circumstanța atenuantă prevăzută la art.76 al.1 lit. d) Cod penal „La stabilirea

pedepsei se consideră circumstanțe atenuante: d) săvârșirea faptei de o persoană cu

responsabilitate redusă”.

Menționează recurentul, că conform materialelor cauzei atât declarațiile

inculpatului cât și din declarațiile pârtii vătămate Sîrghi A. nu s-a confirmat acuzarea

în temeiul art.145 al 2 lit. k) Cod penal, deoarece chiar partea vătămată afirma că,

inculpatul Caduc N. a încercat inițial sa discute cu victima Pleșca D. și să ajungă la o

înțelegere (f. 92). Inculpatul a declarat că nu avea de gând să omoare pe nimeni, iar

arma s-a descărcat întâmplător.

Conform raportului de expertiza nr.34 121-R 5999 din 16.11.2017 arma de

vânătoare de model xxxxx nu este în stare de funcționare pe motivul defectelor

percuptorului drept, dar este utila pentru tragere pentru țeava stingă.

Drept rezultat, indică recurentul că, acțiunile urmau a fi calificate in temeiul art.

149 Cod penal - lipsirea de viața din imprudent.

În privința învinuirii in baza art. 187 al 2 lit. b) si f) Cod penal, relatează

avocatul că, inculpatul Caduc N. a fost condamnat în baza infracțiunii de jaf, inclusiv

comise de doua sau mai multe persoane, în condiția în care restul inculpaților au fost

condamnați pentru comiterea furtului nefiind clar cine sunt celelalte persoane

participante la jaf, dacă numai Caduc N. este recunoscut vinovat de jaf.

De asemenea nu si-a găsit confirmare acuzarea de comiterea infracțiunii

prevăzuta la art. 155 Cod penal - amenințarea cu moartea a lui Sirghi A.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate,Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

12

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit textului recursului procurorul invocă, ca temei de casare a deciziei

instanței de apel prevederile art. 427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând,

că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și pct.12) Cod

de procedură penală faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Totodată, potrivit textului recursului declarat de către avocatul Pruteanu Natalia

se indică temeiul art. 427 alin.(1) pct. 6), 10), 12) Cod procedură penală.

6.1 Referitor la temeiul de recurs, prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată

că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415 al.21), 417 alin.8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelurile declarate, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate,

dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de

drept.

Colegiul constată că temeiul prevăzut la pct. 6) al.1 art. 427 Cod procedură

penală la care se referă autorii recursurilor nu persistă în cauză, deoarece din decizia

instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat

răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.

De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia sub

aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe, considerând-o ca

necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care nu se încadrează în

prevederile legale ale art. 427 Cod procedură penală.

Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, în baza probelor administrate

legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată cu

respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere

justă potrivit art.101, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Caduc Nicolai în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal prin indicii

calificativi „purtarea și păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare”, art.

187 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal prin indicii calificativi „Jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile”, art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, după indicii

13

calificativi „omorul unei persoane săvârșit cu scopul de a ascunde o altă

infracțiune” și în baza art. 155 Cod penal prin indicii calificativi „amenințarea cu

omor, existând pericolul realizării acestei amenințări” și a inculpaților Brumari

Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari

Vasile și Caduc Silviu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b) și

d) Cod penal după indici calificativi – „furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile”.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct. 4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod

procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este

eronată la caz lipsește.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunilor comise de către inculpați, inclusiv vinovăția acestora, după cum rezultă

din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de

drept și just și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente și

utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărârii

judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d.231-242, vol. III),

instanța de apel expunându-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante

invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente

nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel n-a comis eroarea de

drept invocată de către recurenți, deoarece eroarea gravă de fapt constă în stabilirea

eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerație a

probelor, care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă

de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor și ea trebuie să rezulte din situația

dosarului, privită ca o stare de fapt.

Referitor la motivele invocate în cererea de recurs precum că, ,,(...) hotărârea

instanței de apel este neîntemeiată, ilegală bazată pe interpretare eronată a

probelor”, Colegiul penal menționează că, o astfel de eroare în cauza dată nu se

constată, deoarece:

- decizia instanței de apel este una argumentată inclusiv în raport cu cererea de

apel declarată de către procuror și avocat (f.d.149-153 Vol. III), care conține aceleași

argumente ca și în recursul ordinar, totodată instanța de recurs consideră că,

repronunțarea asupra argumentelor recursului nu poate duce la casarea deciziei

contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011), Curtea a

specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte succintă și

doar a menținut hotărârea primei instanțe. Totuși, având în vedere faptul că fondul

cauzei a fost examinat în mod corespunzător de către prima instanță și că hotărârea

acesteia este motivată suficient, precum și având în vedere natura motivelor invocate

14

de reclamant în cererea sa de recurs, Curtea nu consideră că respingerea recursului

fără o motivare detaliată constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al

CoEDO”;

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată, că

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

fiind legală și întemeiată, instanța de apel și-a argumentat soluția de condamnare a

inculpaților, în comiterea infracțiunilor încriminate.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recursurile

declarate, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a

formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

recurenților, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO,

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, și statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că erorile de drept invocate de recurenți

prin prisma prevederilor art.427 alin.1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

6.2 Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. 1) pct.10) Cod de

procedură penală, invocată în recursul declarat de către avocat, potrivit căreia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel dacă s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recurs,

care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței

de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel a aplicate

inculpatului Caduc, o pedeapsa echitabilă și în limitele Legii penale.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentul invocat de

recurent precum că, instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerare drept

circumstanța atenuantă prevăzută la art. 76 al. 1 lit. d) Cod penal săvârșirea faptei de

o persoană cu responsabilitate redusă” , au constituit obiect al examinării la

judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a

expus argumentat în hotărârea pronunțată. Or, potrivit raportului de expertiză

judiciară nr.381 din 07.12.2017 la momentul săvârșirii infracțiunii imputate, Caduc

Nicolai nu suferea de careva maladie psihică cronică, prezenta diagnosticul „retardare

mentală ușoară”. Conform stării psihice avea capacitatea să-și dea seama de acțiunile

sale și le putea dirija, deci putea acționa cu discernământ, dacă va fi recunoscut

vinovat de către instanță poate fi recunoscut responsabil Caduc Nicolai nu suferă de

careva maladie psihică cronică, prezintă dg: „retardare mentală ușoară”, nu necesită

tratament forțat sau internare în spitalul de psihiatrie; din punct de vedere psihic este

apt să perceapă corect împrejurările și poate depune declarații organului de urmărire

15

penală sau instanței de judecată; în perioada comiterii infracțiunii nu s-a aflat în stare

de afect patologic (f. d. 12-18 vol. III).

Subsidiar, Colegiul penal lărgit menționează că instanța inferioară la stabilirea

pedepsei inculpatului a indicat că, categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce

urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante,

prevăzute de art.76-77 Cod penal, iar pedeapsa este echitabilă când impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că, la aplicarea pedepsei

inculpatului Caduc Nicolai, instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. art.

61, 75 Cod penal, a ținut cont de caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite și

anume de faptul că prin acțiunile sale inculpatul a comis 4 infracțiuni dintre care două

sunt mai puțin grave, una este gravă și alta excepțional de gravă, care fac parte din

categoria infracțiunilor contra vieții și sănătății persoanei, contra patrimoniului și

contra securității și ordinii publice, de persoana inculpatului care anterior a fost

judecat, antecedentele penale fiind stinse (f. d. 232; 243-246 vol. I); la evidența

medicului narcolog și psihiatru nu se află (f. d. 230-231); de către administrația

publică locală este caracterizat negativ, este agresiv, violent, des consumă băuturi

alcoolice. La primărie au parvenit petiții ce îl vizează (f. d. 229 vol. I).

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel

legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în ce privește stabilirea

pedepsei, deoarece la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, respectând prevederile art. 414 alin. 1), 5) și 417 alin. 8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

6.3 Totodată, instanța de recurs reține, că recurenții în prezenta speță

concomitent invocă și temeiul pentru recurs prevăzute la pct. 12) alin. 1) art. 427 Cod

de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

fiindcă în asemenea abordare se subînțelege că totuși inculpatul a săvârșit o careva

infracțiune, însă aceasta nu a fost încadrată juridic corect.

Colegiul penal lărgit conchide, că temeiul dat nu s-a confirmat în cauza dată,

deoarece instanțele judecătorești corect au încadrat juridic acțiunile comise de către

Caduc Nicolai în baza art. 290 alin. (1) Cod penal prin indicii calificativi „purtarea și

păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare”, art. 187 alin. (2) lit. b) și f)

Cod penal prin indicii calificativi „Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”, art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, după indicii calificativi „omorul

unei persoane săvârșit cu scopul de a ascunde o altă infracțiune” și în baza art. 155

16

Cod penal prin indicii calificativi „amenințarea cu omor, existând pericolul realizării

acestei amenințări” și a inculpaților Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari

Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari Vasile și Caduc Silviu în baza art.

186 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal după indici calificativi – „furtul, adică sustragerea

pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile”..

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor comise.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea

ce contrazic argumentelor aduse de recurenți precum că acțiunile inculpaților urmau a

fi recalificate. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art. 101 Cod

de procedură penală.

În ce privește dezacordul procurorului cu recalificarea acțiunilor inculpaților

Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria,

Brumari Vasile și Caduc Silviu de la art. 187 al. 2 lit. b), f) Cod penal la art. 186 al. 2

lit. b) d) Cod penal, Colegiul pena lărgit constată că, motivele invocate în recursul

vizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite

răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 22 din decizia contestată).

Referitor la argumentele avocatului precum că, instanța de apel nu s-a expus

asupra argumentului expus în apel referitor la condamnarea lui Caduc Nicolai în baza

art. 187 al. 2 lit. b) și f) Cod penal pe când ceilalți inculpați în baza art. 186 al. 2 lit.

b) și f) Cod penal cît și asupra argumentelor de recalificare a acțiunilor inculpatului

de la art. 145 al. 2 lit. k) Cod penal la art. 149 Cod penal și că nu și-a găsit confirmare

acuzarea de comiterea infracțiunii prevăzuta la art. 155 Cod penal nu pot fi reținute

or, potrivit deciziei contestate (pct.19-21) se atestă expunerea detaliată asupra acestor

argumente care au fost expuse în instanța de apel de către avocatul Cătărău Veaceslav

în numele inculpatului Caduc Nicolai, iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea

din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide, că considerentele menționate

raliază celor constatate de instanța de apel privitor la situația de fapt și de drept

reținută în cauză și privitor la stabilirea vinovăției inculpaților, pe baza unei juste

evaluări a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de aceștia o încadrare

juridică corectă.

În concluzie, instanța de recurs consideră hotărârea instanței de apel ca legală și

întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale relevante, prescrise

de art.414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursurile ordinare

declarate de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție

17

Chișinău – Călugăreanu Vitalie și de către avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatului Caduc Nicolai indicând, sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de către acuzatorul de

stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie și de

către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Caduc Nicolai, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2018, în cauza

penală privindu-i pe Caduc Nicolai xxxxx, Brumari Crina xxxxx Brumari Ghenadii

xxxxx, Brumari Serghei xxxxx, Brumari Vasile xxxxx Caduc Silviu xxxxx, Catană

Olga xxxxx, Stașcu Victoria xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 24 ianuarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

11 decembrie 2018 Dosarul nr. 1ra-

1947/2018

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorilor Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală în cauza penală

privindu-i pe Caduc Nicolai, Brumari Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei,

Brumari Vasile, Caduc Silviu, Catană Olga, Stașcu Victoria.

18

decembrie 2018, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de

către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău –

Călugăreanu Vitalie și de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului

Caduc Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

05 iunie 2018, în cauza penală privindu-i pe Caduc Nicolai, Brumari Crina,

Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Brumari Vasile, Caduc Silviu, Catană Olga,

Stașcu Victoria, cu menținerea deciziei atacate.

dezacordul parțial cu majoritatea completului de judecată, deoarece considerăm că

recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de

Circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie urma a fi admis în partea ce ține

de recalificarea acțiunilor inculpaților Brumari Crina, Brumari Ghenadii,

Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari Vasile și Caduc Silviu de

la art. 187 al. 2 lit. b), f) Cod penal la art. 186 al. 2 lit. b) d) Cod penal cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Suntem solidari cu argumentele procurorului din recursul declarat, precum că

instanța de judecată incorect a reîncadrat acțiunile inculpaților, deși acuzarea a

demonstrat sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art. 187

Cod penal, și anume că fapta s-a derulat în prezența proprietarului, ori în prezența

unor persoane străine, făptuitorii fiind conștienți că persoanele prezente înțeleg

caracterul ilegal al acțiuni lor, indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva

măsuri de curmare a acestor acțiuni.

Or, instanța de apel respingând apelul procurorului nu a oferit careva motivare

care ar sta la baza concluziei sale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului, cu toate că instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra lor, iar ne pronunțarea asupra acestora echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului.

Astfel că, motivarea instanței de apel întru menținerea sentinței instanței de

fond cu privire la calificativul 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, este una abstractă și

nemotivată, deoarece la baza concluziei în această parte a deciziei nu a pus

ansamblul probatoriu care demonstrează vina inculpaților în comiterea infracțiunii

incriminate.

În acest sens, considerăm că, situația creată se egalează cu nerezolvarea

fondului apelului și condiționează necesitatea casării deciziei instanței de apel pe

motivele și temeiurile prevăzute la at. 427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat de către procuror, decizia atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, astfel încât faptei săvârșite de inculpații, Brumari

Crina, Brumari Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga și Stașcu Victoria,

Brumari Vasile, Caduc Silviu, i s-a dat o încadrare juridică greșită.

19

Aceste circumstanțe, n-au fost elucidate de către instanța de apel, la caz

argumentele procurorului indicate în recurs fiind întemeiate.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de respingere a recursului

apărării și admitere a recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie, cu

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2018 cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată în

partea ce ține de recalificarea acțiunilor inculpaților Brumari Crina, Brumari

Ghenadii, Brumari Serghei, Catană Olga, Stașcu Victoria, Brumari Vasile și Caduc

Silviu de la art. 187 al. 2 lit. b), f) Cod penal la art. 186 al. 2 lit. b) d) Cod penal.

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

20