1re-140/2018 — art. 324 al. 3, lit. c CP

Dosarul nr. 1re-140/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către avocatul Malic Gheorghe în numele învinuitului Ilieș Alexandru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2018 și a încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14

august 2018, prin care a fost admis demersul procurorului în Procuratura

Anticorupție, Gladcov Cristina, și dispusă autorizarea punerii sub sechestru a

bunurilor în cauza penală nr. XXXXX, în privința lui

Ilieș Alexandru XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX, învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 324 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 14.08.2018 - până la 14.08.2018

instanța de recurs:

de la 06.09.2018 - până la 18.09.2018

instanța de recurs în anulare:

de la 05.11.2018 – până la 19.12.2018

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

august 2018, a fost admis demersul procurorului privind punerea sub

sechestru a bunurilor învinuitului Ilieș Alexandru, fiind dispus:

- autorizarea punerii sub sechestru, în scopul garantării executării

pedepsei amenzii, asupra cotei - părți de 1/2 din bunul imobil (apartament)

cu nr. cadastral XXXXX, cu adresa: XXXXX (valoarea cotei-părți de 1/2

constituind 154 429,5 lei), deținut cu drept de proprietate de Ilieș Alexandru

XXXXX, născut la XXXXX (IDNP XXXXX).

1

- autorizarea punerii sub sechestru, în scopul asigurării unei eventuale

confiscări extinse, asupra bunurilor deținute de către Ilieș Alexandru

XXXXX, născut la XXXXX (XXXXX) cu drept de proprietate, cât și în calitate

de beneficiar efectiv, după cum urmează: bunul imobil (apartament) cu nr.

cadastral XXXXX, cu adresa: XXXXX, cu valoarea cadastrală estimată la

suma de 647 485 lei;autoturismul marca / model BMW X5, cu numărul de

înmatriculare XXXXX, fabricat în 2010, cod VIN: XXXXX, dobândit în

proprietate la XXXXX, al cărui preț mediu de vânzare constituie 553 924 lei;

autoturismul marca/model Nissan Patrol, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, fabricat în 1999, cod VIN: XXXXX, dobândit în proprietate la

XXXXX, al cărui preț mediu de vânzare constituie 159 288 lei; autovehiculul

marca DAF FT 95XF.530, cu numărul de înmatriculare XXXXX, fabricat în

2002, cod VIN: XXXXX, dobândit în proprietate la XXXXX, al cărui preț

mediu de vânzare constituie 241 149 lei; autoturismul marca/model Toyota

Prius, cu numărul de înmatriculare XXXXX, fabricat în 2010, cod VIN:

XXXXX, al cărui preț mediu de vânzare constituie 158 907 lei.

Deasemenea a fost dispusă executarea încheierii de către Procuratura

Anticorupție, cu concursul organelor de resort.

Malic în interesele lui Ilieș Alexandru a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea încheierii atacate, emisă în cauza penală în privința cet. Ilieș

Alexandru, privind admiterea demersului procurorului și autorizarea

punerii sub sechestru au unui șir de bunuri, unele din care nici nu aparțin

învinuitului și nici formal nu pot fi aplicate careva interdicții. Rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să se respingă demersul procurorului ca fiind

neîntemeiat și contrar legii.

septembrie 2018, a fost respins recursul declarat de către avocatul Gheorghe

Malic în interesele lui Ilieș Alexandru cu menținerea încheierii Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 14 august 2018, prin care a fost admis

demersul procurorului.

3.1. În motivarea soluției emise, instanța de recurs a menționat că în

urma examinării argumentelor recurentului, sa constatat că acesta nu a

prezentat careva argumente și probe prin care s-ar dovedi netemeinicia și

ilegalitatea soluției adoptate de prima instanță, din care considerente a

respins ca nefondat recursul declarat asupra încheierii primei instanțe.

Instanța de recurs a reținut în combaterea argumentelor recursului la

caz că, în asemenea circumstanțe, reieșind din statutul subiectului,

pericolului social sporit al infracțiunii săvârșite și caracterul acesteia, există o

2

bănuială rezonabilă că bunurile urmărite sus nominalizate pot fi tăinuite,

deteriorate sau cheltuite, or, în speță dedusă judecății se constată temeinicia

aplicării măsurii de asigurare față de bunurile învinuitului Ilieș Alexandru,

pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune și pentru a asigura o

eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă.

De asemenea instanța de recurs a menționat că respectiva cauza

penală a fost pornită în conformitate cu legislația în vigoare, pe caz persistă

prezența unei bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

art.art.324 alin.2) lit. b) și c) din Codul penal, concluzie ce se deduce din

materialele cauzei penale, actele anexate de către procuror în confirmarea

temeiniciei demersului și anume ordonanța de pornire a urmăririi penale,

ordonanța de punere sub învinuire a cet. Ilieș Alexandru.

Astfel, instanța de recurs a constatat că, în speța dedusă judecății este

obligatorie luarea măsurilor asigurătorii pe motiv, că persistă la caz prezența

unei bănuieli rezonabile de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.324

alin.2) lit.b) și c) din Codul penal, or, examinând demersul procurorului în

raport cu circumstanțele de fapt stabilite și prevederile legale guvernează

speță, judecătorul de instrucție constată că prin ordonanța din 14.08.2018,

legal și în baza probelor suficiente, au fost puse sub sechestru, în scopul

garantării executării pedepsei amenzii și asigurării unei eventuale confiscări

extinse asupra bunurilor deținute de către Ilieș Alexandru în calitate de

proprietar, cât și în calitate de beneficiar efectiv.

Instanța de recurs a conchis că în aceste condiții, soluția criticată are

rolul de a asigura posibilitatea acoperirii parțiale sau totale a pagubelor

provocate, caracterul obligatoriu al măsurilor asigurătorii având rolul de a

împiedica sustragerea, ascunderea sau înstrăinarea bunurilor care constituie

un garant de a restitui statului pierderile cauzate prin infracțiune.

În afară de aceasta, instanța de recurs a considerat că, în cursul

urmăririi penale cât și în cadrul judecării unei cauze penale, pentru care

legea prevede obligația de instituire a măsurilor asigurătorii, acestea se pot

dispune asupra bunurilor mobile și imobile ale învinuitului sau

inculpatului, în mod generic, individualizarea bunurilor ținând de

executarea hotărârii, or, rațiunea pentru care legiuitorul a impus măsuri

asigurătorii, fără a face distincție dacă în patrimoniului debitorului există

sau nu bunuri valorificabile, este aceea că patrimoniul, ca universalitate

juridică, are cel mai adesea caracteristici dinamice, astfel încât sechestrul

aplicat poartă atât asupra bunurilor și drepturilor prezente, cât și a celor

viitoare, instanța fiind datoare să dispună aplicarea măsurilor asigurătorii

asupra bunurilor din patrimoniul învinuitului.

3

în numele învinuitului Ilieș Alexandru a declarat recurs în anulare prin care,

a indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile alin. (1) art. 453 Cod

procedură penală, determinat de necesitatea de a repara erorile de drept

comise de instanțele inferioare, aceasta fiind un caz în care viciul

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

A solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie

2018 și a încheierii judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 august 2018

în cauza penală în privința cet. Ilies Alexandru, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să se respingă demersul procurorului ca fiind neîntemeiat

si contrar legii.

4.1. În motivarea recursului în anulare, avocatul a menționat că:

- instanța de recurs, doar a nominalizat o parte din argumentele

recurentului, însă nu s-a expus, cu atât mai mult motivat, nici asupra unuia

din ele, ceea ce denota ca a fost afectat, mai întâi de toate, dreptul la un

proces echitabil, or, conform jurisprudenței constante degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele

judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile

dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru

admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999);

- în speță nu a fost emisă o hotărâre motivată, soluția instanțelor nu

este clara, motivată și respectiv, bazata pe garanțiile procesuale contra

abuzului, ne fiind respectat dreptul la un proces echitabil;

- sechestrul nu putea fi aplicat/autorizat, deoarece ordonanța de

sechestru a fost emisa de către o persoana, care nu are împuterniciri

procesuale ale organului de urmărire penală;

- Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, instituită în baza

Legii nr. 48 din 30.03.2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor

Infracționale, este o subdiviziune autonomă specializată, din cadrul

Centrului Național Anticorupție, însă nu este organ de urmărire penală cu

atribuții exclusive, prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv cu

dreptul de a efectua urmărirea penală si mai cu seamă, de emite ordonanțe

procesuale;

- instanța de recurs nu a dat răspuns la argumentul precum că, la

examinarea demersurilor înaintate de procuror, a fost încălcată procedura

prevăzută de lege, fapt ce a afectat dreptul la apărare, deoarece potrivit

4

prevederilor alineatelor (2) și (6) art. 305 Cod procedură penală, la ședința

de judecată participă persoana în privința căreia se soluționează chestiunea

referitoare la măsurile procesuale de constrângere, cu excepția cazului de

punere a sechestrului;

- neinformarea avocatului despre data și ora examinării demersului

procurorului a încălcat dreptul lui Ilies Alexandru la apărare și posibilitatea

de a-și realiza garanția procesuală acordată de alin. 6) art. 305 Cod

procedură penală, în ceea ce privește posibilitatea de a face explicații și de a

lua cunoștință de toate materialele prezentate la examinarea demersului;

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S., prin care a solicitat respingerea recursului în anulare,

deoarece nu îndeplinește cerințele legale de conținut.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, din următoarele considerente.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de

procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele

recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu

argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în

scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Este de menționat că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi

exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată

cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare

de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului

de procedură penală – exercitându-se pe caz calea apelului și recursului

ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată,

rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2018, adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de

procedură penală, prin care nu a fost judecată cauza în fond, dar s-a

examinat recursul declarat împotriva încheierii primei instanțe prin care a

fost autorizată punerea sub sechestru, în scopul unei eventuale confiscări

extinse, a bunurilor deținute de către Ilieș Alexandru cu drept de

5

proprietate, cât și în calitate de beneficiar efectiv, nu cade sub incidența

categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de

procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea

Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, este

inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi

atacată cu recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art.

453 Cod de procedură penală, Colegiul penal va decide inadmisibilitatea

recursului în anulare înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele legale

de conținut.

1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Malic

Gheorghe în numele învinuitului Ilieș Alexandru, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018 și a

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 august 2018, prin

care a fost admis demersul procurorului în Procuratura Anticorupție,

Gladcov Cristina, și dispusă autorizarea punerii sub sechestru a bunurilor în

cauza penală nr. XXXXX, în privința lui Ilieș Alexandru XXXXX, deoarece

nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430

Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 ianuarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

6