ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.01.2019

1ra-2117/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

HOTĂRÂRE
17.01.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-2117/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2117/2018

Curtea Supremă de Justiție

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 august

2018, în cauza penală în privința lui

Caldarari Angela xxxxx, născută la xxxxx,

originară din xxxxx, domiciliată în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.05.2017 - 01.12.2017;

Instanță de apel: 10.01.2018 - 21.08.2018;

Instanță de recurs: 23.10.2018 - 19.12.2018.

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Caldarari Angela a fost recunoscută vinovată și condamnată în

baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, la 1 an 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar pentru femei de tip închis.

la 29 decembrie 2016, aproximativ la ora 16:00, aflându-se în or. Tvardița, r-nul

Taraclia, a pătruns în locuința cet. Pascova Maria, situată în xxxxx, apoi în casă, în

antreu, de unde a sustras pe ascuns o pereche de cizme de damă, negre, de iarnă, din

piele întoarsă, mărimea 39, în valoare de 3 000 lei, ce aparțineau părții vătămate

Pascova Maria, după care a părăsit locul faptei, cauzând părții vătămate un prejudiciu

material considerabil.

parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă

neprivativă de libertate, sub formă de amendă.

În motivarea cerințelor sale, inculpata a invocat că, prima instanță nu a

examinat toate circumstanțele cauzei necesare la stabilirea pedepsei. Astfel, instanța

1

nu a ținut cont de faptul că are la întreținere un copil minor, fiind unicul părinte în

familie, iar executarea pedepsei sub formă de închisoare va influența asupra vieții și

sănătății copilului. Mai are la întreținere mama bolnavă, ce necesită îngrijire medicală

permanentă. A executat pedeapsa în baza sentinței Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 07 iulie 2009, eliberându-se din locurile de detenție la 15 noiembrie

2011, astfel constatarea primei instanțe precum că antecedentele penale nu sunt

stinse, prin aplicarea prevederilor art.82 Cod penal, privind recidiva, contravine

prevederilor art.22 Cod penal, prin faptul că, fiind aplicate prevederile art.82 și 34

Cod penal, va fi pedepsită de două ori pentru infracțiunea comisă, în baza căreia a

fost adoptată sentința Judecătoriei Buiucani.

a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o

nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care lui Caldarari Angela, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 800 unități convenționale, echivalentul a 40 000 lei.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță

corect a examinat și acceptat cererea inculpatei Caldarari Angela privind judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că din

probele administrate rezultă fapta inculpatei și există suficiente date cu privire la

persoana inculpatei pentru a permite stabilirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor

art.3641 Cod de procedură penală.

4.2. Verificând aspectele de drept operate de prima instanță la stabilirea și

individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că, inculpata a comis infracțiunea

prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, pentru care prima instanță, dând

eficiență prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și art.art.34, 75, 82

Cod penal, i-a stabilit pedeapsa 1 an 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar

pentru femei de tip închis.

Totodată, la momentul adoptării sentinței de către prima instanță, pedeapsa

stabilită corespundea prevederilor art.art.7, 61, 75, 34 alin.(1), 82 alin.(2) Cod penal,

fiind motivată, individualizată conform prevederilor legale, ținându-se seama și de

prevederile art.3641 Cod de procedură penală, însă în urma modificărilor operate prin

Legea nr.163 din 20 iulie 2017, în vigoare din 20 decembrie 2017, din alin.(1) art.82

Cod penal a fost exclus cuvântul „recidivă”, iar alin.(2) prevede aplicarea pedepsei

doar pentru recidivă periculoasă și deosebit de periculoasă.

Astfel, cu trimitere la prevederile art.10 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a

conchis că, legea penală nouă este mai favorabilă inculpatei, dat fiind că îi

ameliorează situația, deoarece îi ușurează pedeapsa ce i-a fost aplicată comparativ cu

legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Astfel, aplicând principiul retroactivității legii penale și cu trimiterea la

prevederile art.art.16, 61, 75 Cod penal, cât și ale art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, a ajuns la concluzia de a-i stabili lui Caldarari Angela, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 800 unități convenționale, pedeapsă care este echitabilă în

2

raport cu fapta comisă și va duce la restabilirea echității sociale, corectarea inculpatei

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa aplicată inculpatei de către

instanța de apel este prea blândă și nu corespunde principiului individualizării

pedepsei penale, or, la capitolul individualizării pedepsei instanța nu a ținut cont de

faptul, că pedeapsa penală este o măsură de constrângere și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

La fel, potrivit materialelor cauzei penale, Caldarari Angela are antecedente

penale nestinse, și anume prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost

condamnată în baza art.2255 alin.(1) Cod penal (red. 1961) la 2 ani închisoare, cu

suspendare; la 25 octombrie 2002 a fost condamnată prin sentința Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău în baza art.art.2255 alin.(1), 441 Cod penal (red. 1961), la 2 ani

închisoare, cu suspendare; la 19 decembrie 2003 a fost condamnată prin sentința

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în baza art.2255 alin.(1) Cod penal (red. 1961) la

3 ani 2 luni închisoare.

La fel, prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 iulie 2009 a

fost condamnată în baza art.190 alin.(2), Cod penal, cu aplicarea art.85 Cod penal la 2

ani 6 luni închisoare, iar la 15 noiembrie 2011 a fost eliberată după executarea

pedepsei. Astfel, de la momentul executării pedepsei până la momentul comiterii

infracțiunii, 29 decembrie 2016, nu au trecut 6 ani, iar potrivit prevederilor art.34

alin.(1) Cod penal, infracțiunea comisă de către Caldarari Angela constituie recidivă.

În opinia procurorului, pedeapsa aplicată inculpatei este prea blândă, din

considerentul că nu au fost respectate dispozițiile art.61 Cod penal, or, inculpata

într-un timp scurt după prima condamnare și executare a pedepsei închisorii a comis

o infracțiune similară.

Respectiv, de către instanța de apel au fost încălcate prevederile art.art.2, 61,

75 Cod penal, pct.3, 17 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.8 din 11

noiembrie 2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei

penale” și pct.35 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.13 din 16

decembrie 2013 „Cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură

penală de către instanțele judecătorești”, or circumstanțele „recunoașterea vinovăției”

și „căința sinceră” nu pot fi aplicate de mai multe ori atât pentru procedura

simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, cât și pentru

individualizarea pedepsei penale, în vederea recunoașterii suplimentare ca

circumstanțe atenuante pentru stabilirea unei pedepsei mai blânde din cele prevăzute

în sancțiunea articolului incriminat.

Constatarea instanței de apel precum că: „…Prin legea nr.163 din 20 iulie

2017, în vigoare din 20 decembrie 2017, au fost operate modificări în dispoziția

art.82 alin.(1) Cod penal, fiind exclus cuvântul „recidivă”…”, este neîntemeiată,

deoarece recidiva nu fost exclusă din Codul penal, au fost modificate doar prevederile

ce se referă la temeiurile aplicării prevederilor art.82 Cod penal, adică în ce privește

pedeapsa definitivă.

3

În speță s-a constatat comiterea de către Caldarari Angela a infracțiunii în stare

de recidivă și la stabilirea pedepsei penale urmează a fi aplicate prevederile art.85

Cod penal. Starea de recidivă trebuia să fie luată în vedere ca o circumstanță care

influențează la individualizarea pedepsei penale inculpatului, fapt care a fost ignorat

de instanța de apel.

Circumstanțele ce agravează răspunderea penală în privința inculpatei sunt:

caracteristica negative de la locul de trai, anterior a fost condamnată de mai multe ori,

săvârșirea de infracțiunii similare pentru care a fost anterior condamnată, a comis o

infracțiune, care conform art.16 Cod penal, se califică ca mai puțin gravă, prezența

antecedentelor penale.

Totodată, instanța de apel a motivat decizia sa prin următoarele: „…La

stabilirea pedepsei de o categorie mai blândă instanța ține cont, că inculpata a

sustras o pereche de cizme deja folosite, și aplicarea pedepsei de o categorie mai

gravă cum este închisoarea nu ar fi proporțională scopului pedepsei penale…”, însă

această concluzie este contradictorie cu cele constatată de însăși instanța de apel, și

anume că, inculpata a comis furtul de la o persoană, a încălțămintei cu costul stabilit

în sumă de 3 000 lei și pentru care prejudiciul cauzat constituie unul considerabil.

în numele inculpatei și inculpata Caldarari Angela, care s-au pronunțat pentru

inadmisibilitatea acestuia cu menținerea deciziei instanței de apel.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,

art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la

pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și s-au aplicat pedepsei individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel la capitolul individualizării

pedepsei, considerând-o că este prea blândă în raport cu fapta săvârșită.

4

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate, Colegiul

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este

obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru

fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei inculpatei

pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor

art.art.61, 75 Cod penal, totodată ținând cont și de circumstanțele legale de

personalitatea inculpatei care se caracterizează negativ, anterior a fost condamnată,

circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii similare pentru care a fost anterior

condamnată, a comis infracțiunea care conform art.16 Cod penal, se califică ca mai

puțin gravă, însă are la întreținere un copil minor, o mamă bolnavă ce necesită

îngrijire, a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate și dorința acesteia de a achita

amenda.

La fel, Colegiul penal menționează, că instanța de apel la emiterea deciziei a

ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, care stipulează

că în caz de aplicare a pedepsei amenzii inculpata beneficiază de reducerea cu 1/4 din

maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite noi limite cu care

trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei.

Totodată, în urma modificărilor operate prin Legea nr.163 din 20 iulie 2017, în

vigoare din 20 decembrie 2017, din alin.(1) art.82 Cod penal a fost exclus cuvântul

5

„recidivă”, iar alin.(2) prevede aplicarea pedepsei doar pentru recidivă periculoasă și

deosebit de periculoasă.

Potrivit art.10 alin.(1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei

legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa,

dar au antecedente penale.

Deci, instanța de apel corect a conchis că, legea penală nouă este mai

favorabilă inculpatei, dat fiindcă îi ameliorează situația, deoarece îi ușurează

pedeapsa ce i-a fost aplicată comparativ cu legea penală în vigoare la momentul

săvârșirii faptei.

La fel, Colegiul penal ține să menționeze că, art.34 Cod penal prevede noțiune

de recidivă pe când art.82 Cod penal, prevede aplicarea pedepsei pentru recidivă de

infracțiuni, astfel, argumentele recurentului în acest sens urmează a fi respinse ca

neîntemeiate.

Cu referire la alegațiile procurorului precum că, circumstanțele „recunoașterea

vinovăției” și „căința sinceră” nu pot fi aplicate de mai multe ori atât pentru

procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, cât și pentru

individualizarea pedepsei penale, Colegiul penal ține să menționeze că pct.35 alin.(2)

din hotărârea menționată a fost exclus.

Prin urmare, reținerea circumstanței atenuante recunoașterea vinovăției la

individualizarea pedepsei nu mai presupune starea de acordare a dublei valențe

aceleiași situații de drept atunci când cauza se examinează în procedură simplificată,

circumstanța respectivă corect fiind reținută ca atenuantă.

Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că pedeapsa este echitabilă când ea

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor

și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

La fel, Colegiul penal remarcă că, în jurisprudența sa Curtea Europeană s-a

pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții

c. Ungariei, hotărârea din 10 martie 2015, §104; cauza Norbert Sikorski c. Poloniei,

hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare

alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii

(cauza Kyprianou c. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108). Or, o pedeapsă

mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de

recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite

judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată

inculpatei fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei

penale - de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpată și alte persoane,

fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a recursului, ca fiind

vădit neîntemeiat.

6

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 21 august 2018, în cauza penală în privința lui Caldarari Angela

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 ianuarie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-16
0,93
1ra-1796/2018 — art. 187 alin. 2 lit. b, d, f, 188 alin. 2 lit. b, c, d, e CP
Dosarul nr. 1ra-1796/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan şi Elena Cobzac, exam
CSJ 2018-04-18
0,93
1ra-572/2018 — art. 90, 201-1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-572/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu
CSJ 2019-07-25
0,93
1ra-934/2019 — art. 192 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-934/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac
CSJ 2021-12-10
0,93
1ra-1570/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1570/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena, a examinat
CSJ 2021-04-01
0,93
1ra-128/21 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-128/21 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 02 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion judecând
Sursă