1ra-2094/2018 — art. 264 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-2094/2018 — art. 264 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1ra-2094/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de justiție în componență:
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Cernicov Andrei în numele succesorului părții vătămate Grajdian Vladimir prin
care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 02 februarie 2018 și
deciziei Colegiului penal al Curții de apel Bălți din 19 iulie 2018 și de către avocatul
Polivenco Victor în numele succesorului părții vătămate Mihailov Boris, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de apel Bălți din 19 iulie 2018, în cauza penală
privindu-l pe
Cumpătă Ion XXXXX, născut la
XXXXXX, originar din r-nul XXXXX,
domiciliat în s. XXXXX, r-nul XXXXX
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 26.06.2017–02.02.2018;
Instanța de apel: 05.04.2018–19.07.2018;
Instanța de recurs: 18.10.2018 – 12.12.2018.
Asupra admisibilității recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 02 februarie 2018, examinată pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform procedurii prevăzute de
art.3641 Cod de procedură penală, Cumpătă Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în
baza art.264 alin.(5) Cod penal, la 6 ani, 8 luni închisoarare, cu privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.
În temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un
termen de probațiune de 5 ani.
Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul
statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 563 lei, a fost respinsă.
S-a dispus încasarea de la Cumpătă Ion:
-în beneficiul succesorului părții vătămate Mihailov Boris suma de 50 000 lei, cu titlu de
prejudiciu moral;
-în beneficiul părții vătămate Ceapa Andriana prejudiciul material în sumă de 43950 lei;
-în beneficiul părții vătămate Budeanu Vasile prejudiciul material în sumă de 46200 lei;
-în beneficiul părții vătămate Zapolschi Ion prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei;
-în beneficiul părții vătămate Drebot Tatiana prejudiciul material în sumă de 10 000 lei;
-în beneficiul succesorului părții vătămate Grajdian Vladimir prejudiciul moral în sumă
de 100 000 lei;
1
-în beneficiul părții vătămate Breslaș Ion prejudiciul material în sumă de 3700 lei.
Pretențiile succesorilor părților vătămate Mihailov Boris, Grajdian Vladimir precum și a
părții vătămate Zapolschi Ion, privind încasarea prejudiciului moral de la părțile civilmente
responsabile SRL „Salubrity” și CA „Astera-Grup” s-au respins, ca neîntemeiate;
Acțiunea civilă depusă de către succesorul părții vătămate Grajdianu Vladimir în partea
recuperării prejudiciului material, s-a admis în princiupiu urmând ca asupra cuantumului
acesteia să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că Cumpătă Ion la 16
decembrie 2016 aproximativ la orerle 1750, conducînd autocamionului de model „Ford
Cargo” cu n/î XXXXX, la intersecția drumului adiacent cu traseul R-14 Bălți-Sărăteni, la
km 13+800, intenționând să vireze la stînga, încălcând prevederile pct. 39, 1), 2) lit. b) pct.
45 alin.(1) lit. a), b), d) al Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora, înaintea
începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de
vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea
obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, în cazul în care vehiculul iese de pe un teritoriu
adiacent drumului, conducătorul trebuie: să cedeze trecerea pietonilor și vehiculelor care
circulă pe acest drum; conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita
de viteză stabilită, ținînd permanent seama de:starea psihofiziologică ce influențează atenția
și reacția,dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, de
situația rutieră –a ieșit pe traseul R-14 Bălți-Sărăteni și fără a ceda trecerea vehiculului de
model ”Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, condus de Buzuleac Ion, cu ruta Glodeni-
Chișinău, care se deplasa în direcția mun. Chișinău, a început deplasarea pe traseu spre
stînga, unde ca rezultat s-a tamponat lateral în autobusul sus menționat.
În urma impactului, autobusul de rută a derapat de pe traseu în cuveta din stînga în
direcția lui de deplasare. În urma impactului lui Mihailov Anatolie conform raportului de
expertiză medico-legală nr. 753 din 13.01.2017 i-au fost cauzate vătămări corporale grave,
periculoase pentru viață, în rezultatul cărora acesta a decedat; lui Sava Oxana, conform
raportului de expertiză medico-legală nr. 754 din 13.01.2017 i-au fost cauzate leziuni grave,
periculoase și incompatibile cu viața, în rezultatul cărora aceasta a decedat; lui Grajdian
Elena, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 45 din 28.02.2017 i-au fost cauzate
leziuni grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora Grajdian Elena la 13.01.2017 a
decedat; lui Balta Sergiu, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 20D din
18.01.2017 i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață; lui Budeanu
Vasile conform raportului de expertiză medico-legală nr. 18D din 19.01.2017 i-au fost
cauzate leziuni grave, periculoase pentru viață; lui Șapoval Snejana, potrivit raportului de
expertiză medico-legală nr. 23D din 24.01.2017 i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare;
lui Drebot Anna potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 13D din 18.01.2017 i-au
fost cauzate leziuni corporale medii; lui Debot Tatiana conform raportului de constatare
medico-legală nr.413 din 22.12.2016 i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare; lui Breslaș
Ion conform raportului de expertiză medico-legală nr. 12D din 18.01.2017 i-au fost cauzate
leziuni corporale medii; lui Lazarenco Valentina conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 11D din 18.01.2017 i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare; lui Melnic
Anastasia conform raportului de expertiză medico-legală nr. 14D din 18.01.2017 i-au fost
cauzate leziuni corporale ușoare; lui Cecan Eugenia conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 16D din 19.01.2017 i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare; lui
Zapolschi Ion conform raportului de expertiză medico-legală nr. 17D din 19.01.2017 i-au
fost cauzate leziuni corporale medii.
2
Totodată ca rezultat al deteriorării mijlocului de transport de model ”Mercedes
Sprinter” care aparține SRL „Moldtrans-Tur” i s-a cauzat o daună materială în sumă de
37 000 euro.
Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, care a solicitat casarea
parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, și pronunțarea unei noi hotărâri cu stabilirea
pedepsei - 6 ani 8 luni cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de
a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Încasarea din contul inculpatului în
beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 563 lei.
În argumentarea soluției solicitate s-au invocat următoarele motive:
- pedeapsa stabilită lui Cumpătă Ion este prea blândă, la numirea căreia nu s-a ținut cont
de prevederile art. 75 Cod penal;
- concluzia instanței de fond privind necesitatea dispunerii suspendării executării
pedepsei stabilite pe un termen de probațiune este neîntemeiată;
- pedeapsa stabilită nu va realiza scopul pedepsei penale prevăzut la art.61 Cod penal;
3.1 Nefiind deacord cu sentința cu apel a contestat-o avocatul Polivenco Victor în
numele succesorului părții vătămate Mihailov Anatolie, care a solicitat casarea parțială a
acesteia în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri cu admiterea integrală a acțiunii
civile depuse de succesorul părții vătămate, argumentând următoarele:
- prima instanță neîntemeiat a diminuat considerabil cuantumul prejudiciului moral
solicitat de Mihailov Boris, or în urma accidntului rutier a decedat tatăl său, Mihailov
Anatolie;
-din actele cauzei rezultă că accidentul rutier s-a produs cu autoturismul care aparține
cu drept de proprietate SA „Salubrity Solution” care a fost asigurat de răspundere civilă auto
la compania de asigurări CA „Astera - Grup”, prin urmare prejudiciul solicitat de Mihailov
Anatolie urmează a fi încasat în mod solidar de la Cumpătă Ion, SA „Salubrity Solution” și
de la CA „Astera - Grup”;
3.2 Apel împotriva sentinței a declarat și avocatul Guțu Tatiana în numele succesorului
părții vătămate Grajdian Vladimir, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partera
stabilirii pedepsei și în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Cumpătă
Ion recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(5) Cod penal, să-
i fie stabilită o pedeapsă privativă de libertate. Admiterea acțiunii civile în partea încasării
prejudiciului material. Încasarea de la CA „Astera - Grup” a prejudiciului material în mărime
de 42851,5 lei și de la Cumpătă Ion cheltuielile de transpot în sumă de 618 lei și 5000 lei
cheltuieli pentru asistență juridică.
3.3 Inculpatul Cumpătă Ion la fel a înaintat cerere de apel prin care a solicitat, casarea
sentinței în partea încasării prejudiciului material din contul său în beneficiul părților
vătămate, cu pronunțarea unei hotărârii, prin care prejudicial material cauzat părților
vătămate să fie încasat de la partea civilmente responsabilă CA „Astera Grup”.
În argumentarea apelului declarat apelantul a invocat că autocamionul de model „Ford
Cordo” cu n/î ODE 602, condus de către inculpat deținea la data accidentului poliția de
asigurare obligatorie de răspundere civilă auto eliberat de CA „Asterra Grup”, iar conform
art.3, 14 și 20 din Legea nr.414 din 22.12.2006, cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicole, drepturile persoanei păgubite prin
accident produs pe teritoriul RM de autovehicul aflat în posesia asiguratului se exercită față
de asiguratorul de răspundere civilă auto. Astfel, instanța urma să încaseze prejudicial
material cauzat părților vătămate de la CA “Astera Grup” în calitate de parte civilmente
responsabilă.
3
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2018, apelul
inculpatului a fost respins ca nefondat.
Apelurile acuzatorului de stat, avocatului Polivenco Victor în numele succesorului
părții vătămate Mihailov Anatolie și al avocatului Guțu Tatiana în numele succesorului părții
vătămate Grajdian Vladimir au fost admise, casată parțial sentința în latura penală, în partea
stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță prin care, lui Cumpătă Ion recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art.264 alin. (5) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa 5 ani închisoare, cu executarea în
penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 5 ani.
Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
În motivarea soluției adoptate Colegiul a menționat că, deși instanța de fond just a
apreciat circumstanțele de fapt și de drept, iar acțiunile inculpatului corect au fost încadrate
în baza art.264 alin. (5) Cod penal, aceasta pripit a concluzionat că pedeapsa stabilită
urmează a fi suspendată condiționat pe un termen de probațiune, deoarece această concluzie
contravine criteriilor de individualizare a pedepsei și scopului pedepsei penale prevăzute la
art. 61 alin.(2) și 75 Cod penal.
Totodată, instanța de apel a mai reținut că prima instanță la stabilirea pedepsei nu a
ținut cont de faptul că în urma acțiunilor inculpatului au decedat mai multe persoane, iar
familiilor acestora le-au fost cauzate pierderi care nu mai pot fi reîntoarse, precum și de
faptul că altor 12 persoane le-au fost cauzate diferite leziuni, precum și suferințe fizice care
pe viitor își vor lăsa amprenta.
În consecință Colegiul a menționat că lui Cumpătă Ion urmează a i se stabili pedeapsa
închisorii care va fi echitabilă în raport cu fapta comisă și cu consecințele survenite, care își
va atinge scopul și va duce la restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni, atât de inculpat cât și de alte persoane, din care motiv a
concluzionat asupra necesității casării sentinței în latura penală și excluderea prevederilor
art. 90 Cod penal.
Solicitarea succesorului părții vătămate Mihailov Anatolie, privind încasarea de la
Cumpătă Ion și părțile civilmente responsabile SRL „Solubrity Solution” și CA „Astera
Grup” a prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece
instanța de fond corect a reținut că conform art.16 alin.(1) lit. l) al Legii nr.414 din
22.12.2006, cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de
autovehicule, asiguratorul nu acordă despăgubiri pentru sumele de recuperare a pagubei
morale rezultate din accident rutier.
Colegiul penal a reținut că instanța de fond just a concluzionat asupra cuantumului
prejudiciului moral dispus spre încasare, acesta fiind capabil de a aduce o satisfacție ca
rezultat a suferințelor suportate.
La fel, Colegiul a apreciat, că instanța de fond just a conchis privind admiterea
pretențiilor de ordin material în sumă de 42 851,50 lei a succesorului părții vătămate
Grăjdian Vladimir în princiu , deoarece la acțiunea înaintată nu este anexat nici un act juridic
care ar demonstra legătura între inculpat și compania de asigurări, iar în lipsa actelor juridice
nu este posibil de stabilit obligațiile în urma cărora survine răspunderea delictuală.
Tot aici instanța a menționat că în speță inculpatul a efectuat unele achitări pentru ce
urmează a fi păstrată soluția primei instanțe anume despre necesitatea soluționării acțiunii
civile de către instanța civilă și nu în cadrul cauzei penale examinate în procedura specială,
ori soluționarea acțiunii va duce la tergiversarea cauzei penale. Mai mult, instanța a reținut
4
că nu poate încasa un prejudiciu fără a fi dovedit temeiurile și mărimea pagubei cerute.
Colegiul penal, a apreciat că argumentele inculpatului expuse în cererea de apel sunt
contrare prevederilor art.73 alin.(1) CPP și art.16 alin.(1) lit. l) al Legii nr.414 din
22.12.2006, cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de
autovehicule.
Solicitările acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare legate de
efectuarea expertizelor medico-legale, instanța de apel le-a respins pe motiv că apelantul nu
și-a argumentat solicitarea în baza cărui temei legal a înaintat-o.
În opinia Colegiul, instanța de fond corect a respins încasarea din contul lui Cumpătă
Ion a cheltuielilor judiciare în mărime de 563 pentru efectuarea expertizelor medico legale,
concluzie ce se întemeiază pe dispozițiile art.143 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală.
Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul Cernicov
Andrei în numele succesorului părții vătămate Grăjdian Vladimir, care invocând temeiurile
de drept prevăzute la pct.6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială
a acestora în latura civilă cu pronunțarea unei noi hotărâri cu dispunerea încasării de la
Cumpătă Ion în beneficiul lui Grăjdian Vladimir a prejudiciului material în sumă de 42 851,5
lei (cheltuieli de înmormântare), 5000 lei pentru asistență juridică și a prejudiciului moral în
sumă de 200000 lei.
În argumentarea recursului s-au invocat următoarele:
- succesorului părții vătămate, contrar prevederilor art. 20 din Constituție nu i s-a oferit
o satisfacție echitabilă în partea ce ține de prejudiciul moral;
- instanțele de fond au aplicat prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală,
astfel, considerând că există un caz excepțional și pentru pronunțarea hotărârii în ce privește
latura civilă ar trebui amânată cauza, ceea ce nu se confirmă prin materialele cauzei, or
avocatl nu a cerut administrarea unor probe suplimentare;
- instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că în urma acțiunilor ilicite ale inculpatului
a decedat Grăjdian Elena și neîntemeiat a apreciat ca fiind echitabil de a încasa din contul
lui Cumpătă Ion prejudiciul material în sumă de 100000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar
cheltuielile legate de înmormântarea victimei au fost lăsate fără examinare;
- examinând cauza instanțele de fond nu au respectat drepturile fundamentale ale părții
civile cu privire la o satisfacție echitabilă;
6.2 Recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel a declarat avocatul Polivenco
Victor în numele succesorului părții vătămate Mihailov Boris, care a solicitat casarea
acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată
argumentând următoarele:
- instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea succesorului prății vătămate Mihailov
Boris cu privire la majorarea cuantumului prejudiciului moral și încasarea acestuia în mod
solidar de la Cumpătă Ion și părțile civilmente responsabile SRL „Solubrity Solution” și CA
„Astera Grup”;
- odată ce instanța de apel a concluzionat că instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a
ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite și de consecințele survenite aceasta urma să
majoreze și cuantumul prejudiciului moral dispus spe încasare în beneficiul succesorului
părții vătămate Mihailov Boris;
- instanța de apel a admis apelul succesorului părții vătămate Mihailov Boris și a casat
sentința în latura penală în partea stabilirii pedepsei, însă apelantul nu a formulat o astfel
de solicitare acesta exprimându-și dezacordul cu sentința doar în latura civilă.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală,
5
procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate,
solicitând admiterea acestora cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt
complet de judecată, pe motiv că partea descriptivă a deciziei instanței de apel contravine cu
dispozitivul.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport
cu actele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, pentru
considerentele ce urmează.
Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursurilor declarate, se
întemeiază în drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit
căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Pentru a statua asupra netemeiniciei cererilor de recurs depuse de către avocatul
Cernicov Andrei în numele succesorului părții vătămate Grăjdian Vladimir și de către
avocatul Polivenco Victor în numele succesorului părții vătămate Mihailov Boris, instanța a
făcut verificările temeiurilor de casare invocate de părți, în raport cu actele dosarului,
constatând că hotărârea recurată este legală și întemeiată, în speță nu s-a constatat nici un
temei de natură să răstoarne soluția instanței de apel adoptată pe caz.
În corespundere cu dispoziția art.424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate
corespunzător de către recurent.
8.1 Cu referire la argumentele avocatului Cernicov Andrei în numele succesorului
părții vătămate Grăjdian Vladimir
Din conținutul recursului ordinar declarat, se constată că autorul invocă drept temei
de casare prevederile pct.6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, intervenind cu
solicitarea de a se dispune casarea parțială a hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi
hotărâri în latura civilă, cu dispunerea încasării de la Cumpătă Ion în beneficiul lui Grăjdian
Vladimir prejudiciul material în sumă de 42 851,5 lei (cheltuieli de înmormântare) și 5000
lei pentru asistență juridică, precum și suma de 200000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Astfel, Colegiul constată că, recurentul, în conținutul cererii de recurs nu vine cu
careva argumente în vederea susținerii poziției de modificare a hotărârilor instanțelor de fond
în latura civilă, dar pretinde că instanțele neîntemeiat au lăsat acțiunea civilă privind
încasarea prejudiciului material în ordinea procedurii civile și succesorului părții vătămate,
contrar prevederilor art. 20 din Constituție nu i s-a oferit o satisfacție echitabilă în partea ce
ține de încasarea prejudiciul moral.
Cu referire la dezacordul recurentului în partea ce ține de cuantumul prejudiciului
moral dispus spre încasare Colegiul reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi
atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au utilizat
calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.
La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze că, deși, succesorul părții
vătămate Grăjdean Vladimir prin intermediul avocatului său Guțu Tatiana a contestat
sentința, din textul apelului declarat (f.d.205-206, vol.III) rezultă că, ultimul și-a exprimat
dezacordul cu soluția adoptată de instanța de fond, doar în partea ce ține de pedeapsa
stabilită inculpatului și în partea soluționării acțiunii civile cu privire la prejudiciul
material. Astfel, se deduce că acesta a fost deacord cu cuantumul prejudiciului moral de
6
100 000 lei dispus spre încasare de către prima instanță.
Prin urmare, se constată că succesorul părții vătămate Grăjdean Vladimir nu a utilizat
calea ordinară de atac –apelul în partea ce ține de prejudiciul moral și nu are temei legal de
a depune recurs ordinar privind pronunțarea unei noi hotărâri în această parte cu solicitarea
de a majora cuantumul despăgubirilor morale.
În continuare, Colegiul penal verificând materialele cauzei și analizând hotărârea
instanței de fond care a fost menținută de instanța de apel, conchide că la adoptarea soluției
în partea prejudiciului material, instanța de fond a ținut cont pe deplin de circumstanțele
cauzei precum și de prevederile art.387 alin. (3) Cod de procedură penală, și a adoptat o
soluție întemeiată privind admiterea în principiu a acțiunii civile, or reclamantul a înaintat
pretenții materiale față de mai mulți pârâți, iar succesorului i-a fost achitată o parte din
prejudiciul material solicitat, astfel, instanța de judecată corect a considerat oportun că pentru
justa soluționatre a cauzei acțiunea civilă urmează a fi admisă în principiu, iar asupra
cuantumului acesteia să hotărască instanța în ordinea procedurii civile.
În egală măsură, Curtea menționează că, în cazul în care instanța de judecată lasă
acțiunea civilă fără soluționare în procesul penal, aceasta nu împiedică partea civilă să
inițieze acțiunea civilă în ordinea procedurii civile. Mai mult ca atât, în conformitate cu
prevederile art.85 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, acțiunea civilă, având ca obiect
tragerea la răspundere civilă a inculpatului sau părții responsabile civilmente, exercitată în
instanța civilă, este scutită de taxa de stat.
8.2 Cu referire la argumentele avocatului Polivenco Victor în numele succesorului
părții vătămate Mihailov Boris
Analizând textul recursului declarat Colegiul atestă că recurentul își exprimă
dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral dispus spre încasare considerând că instanța de
apel neîntemeiat a respins solicitarea cu privire la majorarea sumei prejudiciului moral și
încasarea acesteia în mod solidar de la Cumpătă Ion și părțile civilmente responsabile SRL
„Solubrity Solution”- posesorul izvorului de pericol sporit și CA „Astera Grup” –
asiguratorul de răspundere civilă auto.
Colegiul respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului cu privire la necesitatea
încasării prejudiciului moral în mod solidar atât de la inculpat cît și de la părțile civilmente
responsabile. În argumentarea acestei concluzii instanța de recurs reține că reieșind din
prevederile art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, art.1422 Cod civil și art.16 alin.(1)
lit.l) din Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru
pagubele produse de autovehicole, rezultă că paguba morală se încasează numai de la
persoana condamnătă pentru săvîrșirea infracțiunii și nu de la proprietarul izvorului de
pericol sporit sau de la asigurator, iar solidar poate fi încasat doar prejudiciul material.
Prin urmare, corect instanța de fond a dispus încasarea prejudiciului moral doar de la
Cumpătă Ion.
Nu poate fi reținut nici dezacordul avocatului Polivenco Victor cu soluția instanțelor
de fond în latura civilă, considerând că suma dispusă spre încasare cu titlu de prejudiciu
moral în beneficiul succesorului părții vătămate Mihailov Boris neîntemeiat a fost diminuată.
La acest capitol, instanța de recurs ține să enunțe că, unul din criteriile orientative
generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația
trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât
acesta să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.
7
Privitor la volumul prejudiciului moral cauzat succesorului părții vătămate, Colegiul
penal menționează că, deși este cert că în urma accidentului a decedat tatăl acestuia, fapt ce
a cauzat lui Mihailov Boris prejudicii morale, totuși cuantumul despăgubirii prejudiciului
moral solicitat de la inculpat 100000 lei - este excesiv de mare, concluzie ce rezultă din
practica judiciară privind aplicarea legislației referitor la încasarea despăgubirilor morale, cât
și din faptul că prejudiciul moral parțial a fost recuperat prin însăși sentința de condamnare a
inculpatului. În sensul celor reținute, instanța de recurs ține să enunțe că, suma acordată nu
este în măsură a compensa în întregime suferințele suportate, de altfel nici nu ar fi posibil a
se stabili cu certitudine ce sumă ar putea acoperi în întregime aceste suferințe, dar este în
măsură a atenua urmările faptei, ținând cont și de faptul că inculpatul a recunoscut fapta
comisă, s-a căit și a regretat cele săvârșite.
În consecință, Colegiul penal relevă că prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei este
unul echitabil, și nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 CEDO, din care rezultă că
suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără just temei, la
stabilirea căruia s-a ținut cont de prevederile art.1423 alin.(1) Cod civil coroborat cu art.219
alin. (4) Cod de procedură penală, iar la determinarea cuantumului acestuia s-a luat în
considerație atît gravitatea suferințelor psihice a succesorului părții vătămate, cât și datele
obiective care certifică acest fapt, și anume nivelul suportării de către aceasta a suferințelor
psihice în urma decesului unei rude apropiate. Astfel instanțele de fond au ținut cont atât de
tipul vinovăției prin care s-a comis infracțiunea (imprudență), cît și de posibilitățile reale ale
inculpatului de a achita sumele percepute, precum și măsura în care această compensare
poate aduce satisfacție persoanei vătămate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine
de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414 –417 Cod de
procedură penală, iar argumentele invocate de recurenți care critică hotărârile considerând
că concluzia privind nesoluționarea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului material
în cadrul procesului penal este pripită și neîntemeiată, iar sum prejudiciilor morale dispusă
spre încasare ca fiind prea mică, astfel, în opinia acestora s-au comis erori de drept stipulate
în pct.6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate, deoarece în speță
corect instanțele au dispus admiterea în principiu a acțiunii civile, iar prejudiciciile morale
dispuse spre încasare sunt echitabile și prin urmare, se impune inadmisibilitatea recursurilor
declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cernicov Andrei în
numele succesorului părții vătămate Grajdian Vladimir și de către avocatul Polivenco Victor
în numele succesorului părții vătămate Mihailov Boris, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 19 iulie 2018, în cauza penală privindu-l pe Cumpătă Ion, ca fiind
vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 ianuarie 2019.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
8