1ra-1930/18 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

Dosarul nr. 1ra-1930/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Maria Antoci în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, în cauza penală în privința lui:

Railean Natalia Xxxxx, născută la

xx.xx.xxxx, originară și locuitoare Xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.11.2017 - 01.02.2018;

Instanța de apel: 14.03.2018 - 12.06.2018;

Instanța de recurs: 24.08.2018 - 12.12.2018,

C O N S T A T Ă:

cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Railean Natalia a

fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani în

penitenciar pentru femei.

Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei

închisorii aplicată inculpatei pe termen de probă de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului material înaintată de Puiu

Eugenia s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

Acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a admis parțial și s-

a încasat de la Railean Natalia în folosul Eugeniei Puiu prejudiciul moral în mărime

de 3000 (trei mii) lei.

În rest, acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a respins ca

neîntemeiată.

26 septembrie 2017, între orele 12.00 - 13.00, aflându-se în stația pentru transport

public amplasată la intersecția străzilor Alba IuIia cu șoseaua Balcani, mun.

Chișinău, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în

mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea

1

scopului, asigurându-se că partea vătămată s-a îndepărtat de geanta sa și astfel nu va

fi văzută de nimeni, a sustras de pe scaun o geantă confecționată din piele naturală de

culoare cafenie, la preț de 500 lei, în care se afla un telefon mobil de model „Untie

L100” la preț de 100 lei, cu încărcător la preț de 25 lei, o baterie pentru telefon la preț

de 60 lei, un card de memorie la preț de 60 de lei, o cameră de luat vederi de model

„Nikon cool pix” cu card de memorie la preț total de 1 700 lei, cu 2 baterii la preț de

70 lei fiecare în total 140 lei, un portmoneu confecționat din piele artificială de

culoare roșie la preț de 40 de lei, un portmoneu din materie, la preț de 15 lei, un

portmoneu pentru carduri la preț de 100 lei, mijloace bănești în sumă de 458 lei, un

inhalator la preț de 43 lei, un spray pentru nas la preț de 35 lei, precum și alte

medicamente: nitroglicerin, cardiomagnil la preț de 75 lei, varapamil 2 plăcuțe la preț

de 11 lei fiecare în total 22 lei, Noșpa - la preț total de 20 lei, ampril la preț de 22 lei,

tor pentru masaj din sârmă la preț de 150 lei, tor din sârmă în ambalaj, la preț de 50

lei, ustensile pentru manichiură la preț de 40 lei, ochelari pentru vedere la preț de 200

lei, husa pentru ochelari la preț de 20 lei, cip pentru interfon la preț de 60 lei, 10 chei

la preț total de 500 lei și acte de identitate pe numele Puiu Eugenia: buletin de

identitate, legitimație de pensionar, polița de asigurare medicală obligatorie, precum

și cecuri, facturi fiscale, rețete medicale, trimitere de la medic, rezultatele analizelor

medicale, buletin de verificare metrologică a contorului cu cecul de achitare, carduri

de reduceri de la magazine, carduri de la cartela sim, card de reducere pentru

inhalator, 3 permise la bibliotecă, facturi pentru achitarea serviciilor comunale,

chitanțe pentru primirea pensiei, indemnizație, transport, după care cu bunurile

sustrase a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate Puiu

Eugenia o daună în proporții considerabile în sumă totală de 3 935 lei.

Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

solicitat casarea parțială a sentinței, doar în partea civilă, cu pronunțarea unei hotărâri

noi prin care a dispune încasarea de la Railean Natalia în beneficiul părții vătămate:

- suma de 166 mii lei în vederea reparării prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune;

- suma de 1 782 lei 87 bani cu titlu de prejudiciu material;

- suma de 318 lei cu titlu de cheltuieli de judecată;

A obliga inculpata să repare bunul deteriorat al părții vătămate, geanta din piele

de culoare cafenie, sau să achite prețul acesteia - 1 250 lei, camera de luat vederi

(blocul de alimentare), portmoneul de culoare roșie.

A încasa de la cet. Igor Cazacliu în beneficiul părții vătămate suma de 49 mii lei

în vederea reparării prejudeciului moral cauzat prin imixiune în viața privată a

acesteia.

2

În susținerea apelului s-a invocat că instanța nu a examinat toate probele din

dosar prezentate de partea vătămată care confirmă prejudiciul moral cauzat prin

infracțiunea comisă.

admis apelul declarat, s-a casat sentința parțial, în partea acțiunii civile ce vizează

prejudiciul material produs prin infracțiune și cheltuielile judiciare, cu pronunțarea în

această parte unei hotărâri noi, potrivit căreia s-a încasat de la Railean Natalia în

beneficiul părții vătămate Puiu Eugenia suma de 1 782 lei 87 bani cu titlu de reparare

a prejudiciului material produs prin infracțiune și suma de 318 lei cu titlu de reparare

a cheltuielilor judiciare.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. În susținerea soluției sale, Colegiul a menționat că prima instanță nu s-a

expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului material

produs prin infracțiune și în partea cheltuielilor judiciare, astfel neacordând deplină

eficiență prevederilor art. 219 alin. (1) - (4), 220 alin. (1) - (3), 227 - 229 Cod de

procedură penală, astfel încât s-a comis eroare judiciară, care a afectat parțial sentința

atacată.

Această eroare judiciară a fost corectată de instanța de apel, motiv pentru care s-

a impus casarea sentinței atacate, în partea acțiunii civile ce vizează prejudiciul

material și cheltuielile judiciare.

Astfel, Colegiul a reținut că conform acțiunii civile înaintate în procesul penal

de către partea vătămată, bazată pe copiile de pe bonurile fiscale, pretențiile materiale

ale acesteia către inculpată sunt de 1 782, 87 lei.

Soluționând acțiunea civilă, în partea cheltuielilor judiciare, instanța de apel

ținând cont de art. 227-229 Cod de procedură penală, a apreciat că sunt dovedite

temeiurile și mărimea acestui prejudiciu, deoarece din materialele cauzei rezultă cu

certitudine că partea vătămată a suportat cheltuieli judiciare în sumă de 318 lei.

Cât ține de prejudiciul moral, instanța de apel a indicat că la evaluarea

cuantumului acestuia, s-a luat a în considerație rezultatul infracțional care a influențat

starea psihică a părții vătămate, iar cerințele părții vătămate privind încasarea în

folosul său a prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei și respectiv 166 000 lei, au

fost considerate drept exagerate.

Cu referire la cererea apelantei de a obliga inculpata să repare bunurile sustrase

deteriorate, instanța de apel a considerat valabilă soluționarea chestiunii respective în

instanța civilă, de vreme ce se impun cercetări suplimentare, cu caracter de procedură

civilă.

Antoci Maria în numele inculpatei, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței

de fond.

În susținerea recursului declarat, avocatul indică că instanța de fond, cercetând

probele anexate la materialele cauzei, a emis o hotărâre legală și motivată prin care a

3

admis în principiu acțiunea civilă înaintată, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor materiale să se expună instanța civilă. De asemenea, neîntemeiat de

către instanța de apel s-a dispus încasarea de la inculpată a cheltuielilor judiciare,

deoarece este evident că partea vătămată începând cu urmărirea penală, examinarea

cauzei în instanțele de fond, nu a folosit un pachet de hârtie, un cartuș pentru

imprimantă, motiv pentru care și instanța de fond n-a dispus încasarea cheltuielilor

judiciare.

Pe marginea recursului declarat, depun referințe:

5.1.procurorul, care solicită respingerea acestuia ca vădit neîntemeiat,

menționând că cuantumul de 1 782,87 lei încasat de la Railean Natalia în beneficiul

părții vătămate cu titlu de prejudiciu material și 318 lei cu titlu de reparare a

cheltuielilor judiciare, au fost încasate în baza copiilor bonurilor fiscale de plată.

Acțiunea civilă înaintată a fost admisă în partea încasării sumelor vizate în

conformitate cu prevederile art. 219 alin. (4), 220 și art. 387 alin. (1) Cod de

procedură penală.

5.2. partea vătămată Puiu Eugenia, care solicită respingerea recursului declarat

menționând că instanța de apel a decis corect privind respectarea dreptului său de

proprietate garantat de art. 46 din Constituția RM, precum și art. 1 al Protocolului nr.

1 CEDO.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd cazurile când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatei, invocând doar dezacordul cu

cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului material cauzat părții vătămate și stabilit

de către instanța de judecată, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea

judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile în partea stabilirii

prejudiciului material.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal reține că, temeiurile invocate de

recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel a

4

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și

în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor celor invocate în apel, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Instanța de apel examinând apelul declarat, a menționat că instanța de fond,

contrar legislației procesual penale în vigoare, nu s-a expus asupra acțiunii civile

înaintate de către partea vătămată, în partea cuantumului prejudiciului material

produs prin infracțiune și în partea cheltuielilor judiciare, astfel fiind comisă o eroare

judiciară, care a afectat parțial sentința atacată, or potrivit art. 225 alin. (3) Cod de

procedură penală, odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să

soluționeze acțiunea civilă, iar alin. (2) al aceleiași norme procesual penale stipulează

că la adoptarea sentinței de acuzare sau de aplicare a măsurilor de constrângere cu

caracter medical, instanța soluționează și acțiunea civilă prin admiterea ei, totală

sau parțială, ori prin respingere.

Potrivit prevederilor art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă

în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau

instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate

prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea)

interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin

acțiunile interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire

prin restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori

nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală;

Conform acțiunii civile înaintate în procesul penal de către partea vătămată,

bazată pe copiile de pe bonurile fiscale, pretențiile materiale ale acesteia către

inculpată sunt de 1 782, 87 lei, sumă, care prin decizia instanței de apel a și fost

încasată în beneficiul Eugeniei Puiu.

Cu referire la acțiunea civilă în partea cheltuielilor judiciare, Colegiul

menționează că instanța de apel ținând cont de art. 227-229 Cod de procedură penală,

corect a apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestora, deoarece din

materialele cauzei rezultă cu certitudine că partea vătămată a suportat cheltuieli

judiciare în sumă de 318 lei.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de

apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a

răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic

superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatei și,

potrivit legii decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

5

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maria Antoci în numele

inculpatei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie

2018, în cauza penală în privința lui Railean Natalia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 11 ianuarie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

6