1ra-1930/18 — Art. 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 februarie 2018, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Railean Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani în penitenciar pentru femei. Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicată inculpatei pe termen de probă de 2 (doi) ani. Acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului material înaintată de Puiu Eugenia s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a admis parțial și s- a încasat de la Railean Natalia în folosul Eugeniei Puiu prejudiciul moral în mărime de 3000 (trei mii) lei. În rest, acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că Railean Natalia la 26 septembrie 2017, între orele 12.00 - 13.00, aflându-se în stația pentru transport public amplasată la intersecția străzilor Alba IuIia cu șoseaua Balcani, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea 1 scopului, asigurându-se că partea vătămată s-a îndepărtat de geanta sa și astfel nu va fi văzută de nimeni, a sustras de pe scaun o geantă confecționată din piele naturală de culoare cafenie, la preț de 500 lei, în care se afla un telefon mobil de model „Untie L100” la preț de 100 lei, cu încărcător la preț de 25 lei, o baterie pentru telefon la preț de 60 lei, un card de memorie la preț de 60 de lei, o cameră de luat vederi de model „Nikon cool pix” cu card de memorie la preț total de 1 700 lei, cu 2 baterii la preț de 70 lei fiecare în total 140 lei, un portmoneu confecționat din piele artificială de culoare roșie la preț de 40 de lei, un portmoneu din materie, la preț de 15 lei, un portmoneu pentru carduri la preț de 100 lei, mijloace bănești în sumă de 458 lei, un inhalator la preț de 43 lei, un spray pentru nas la preț de 35 lei, precum și alte medicamente: nitroglicerin, cardiomagnil la preț de 75 lei, varapamil 2 plăcuțe la preț de 11 lei fiecare în total 22 lei, Noșpa - la preț total de 20 lei, ampril la preț de 22 lei, tor pentru masaj din sârmă la preț de 150 lei, tor din sârmă în ambalaj, la preț de 50 lei, ustensile pentru manichiură la preț de 40 lei, ochelari pentru vedere la preț de 200 lei, husa pentru ochelari la preț de 20 lei, cip pentru interfon la preț de 60 lei, 10 chei la preț total de 500 lei și acte de identitate pe numele Puiu Eugenia: buletin de identitate, legitimație de pensionar, polița de asigurare medicală obligatorie, precum și cecuri, facturi fiscale, rețete medicale, trimitere de la medic, rezultatele analizelor medicale, buletin de verificare metrologică a contorului cu cecul de achitare, carduri de reduceri de la magazine, carduri de la cartela sim, card de reducere pentru inhalator, 3 permise la bibliotecă, facturi pentru achitarea serviciilor comunale, chitanțe pentru primirea pensiei, indemnizație, transport, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând astfel părții vătămate Puiu Eugenia o daună în proporții considerabile în sumă totală de 3 935 lei. Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Împotriva sentinței a declarat apel partea vătămată Puiu Eugenia, care a solicitat casarea parțială a sentinței, doar în partea civilă, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care a dispune încasarea de la Railean Natalia în beneficiul părții vătămate: - suma de 166 mii lei în vederea reparării prejudiciului moral cauzat prin infracțiune; - suma de 1 782 lei 87 bani cu titlu de prejudiciu material; - suma de 318 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; A obliga inculpata să repare bunul deteriorat al părții vătămate, geanta din piele de culoare cafenie, sau să achite prețul acesteia - 1 250 lei, camera de luat vederi (blocul de alimentare), portmoneul de culoare roșie. A încasa de la cet. Igor Cazacliu în beneficiul părții vătămate suma de 49 mii lei în vederea reparării prejudeciului moral cauzat prin imixiune în viața privată a acesteia. 2 În susținerea apelului s-a invocat că instanța nu a examinat toate probele din dosar prezentate de partea vătămată care confirmă prejudiciul moral cauzat prin infracțiunea comisă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, s-a admis apelul declarat, s-a casat sentința parțial, în partea acțiunii civile ce vizează prejudiciul material produs prin infracțiune și cheltuielile judiciare, cu pronunțarea în această parte unei hotărâri noi, potrivit căreia s-a încasat de la Railean Natalia în beneficiul părții vătămate Puiu Eugenia suma de 1 782 lei 87 bani cu titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune și suma de 318 lei cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 4.1. În susținerea soluției sale, Colegiul a menționat că prima instanță nu s-a expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului material produs prin infracțiune și în partea cheltuielilor judiciare, astfel neacordând deplină eficiență prevederilor art. 219 alin. (1) - (4), 220 alin. (1) - (3), 227 - 229 Cod de procedură penală, astfel încât s-a comis eroare judiciară, care a afectat parțial sentința atacată. Această eroare judiciară a fost corectată de instanța de apel, motiv pentru care s- a impus casarea sentinței atacate, în partea acțiunii civile ce vizează prejudiciul material și cheltuielile judiciare. Astfel, Colegiul a reținut că conform acțiunii civile înaintate în procesul penal de către partea vătămată, bazată pe copiile de pe bonurile fiscale, pretențiile materiale ale acesteia către inculpată sunt de 1 782, 87 lei. Soluționând acțiunea civilă, în partea cheltuielilor judiciare, instanța de apel ținând cont de art. 227-229 Cod de procedură penală, a apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui prejudiciu, deoarece din materialele cauzei rezultă cu certitudine că partea vătămată a suportat cheltuieli judiciare în sumă de 318 lei. Cât ține de prejudiciul moral, instanța de apel a indicat că la evaluarea cuantumului acestuia, s-a luat a în considerație rezultatul infracțional care a influențat starea psihică a părții vătămate, iar cerințele părții vătămate privind încasarea în folosul său a prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei și respectiv 166 000 lei, au fost considerate drept exagerate. Cu referire la cererea apelantei de a obliga inculpata să repare bunurile sustrase deteriorate, instanța de apel a considerat valabilă soluționarea chestiunii respective în instanța civilă, de vreme ce se impun cercetări suplimentare, cu caracter de procedură civilă.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Antoci Maria în numele inculpatei, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond. În susținerea recursului declarat, avocatul indică că instanța de fond, cercetând probele anexate la materialele cauzei, a emis o hotărâre legală și motivată prin care a 3 admis în principiu acțiunea civilă înaintată, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se expună instanța civilă. De asemenea, neîntemeiat de către instanța de apel s-a dispus încasarea de la inculpată a cheltuielilor judiciare, deoarece este evident că partea vătămată începând cu urmărirea penală, examinarea cauzei în instanțele de fond, nu a folosit un pachet de hârtie, un cartuș pentru imprimantă, motiv pentru care și instanța de fond n-a dispus încasarea cheltuielilor judiciare. Pe marginea recursului declarat, depun referințe: 5.1.procurorul, care solicită respingerea acestuia ca vădit neîntemeiat, menționând că cuantumul de 1 782,87 lei încasat de la Railean Natalia în beneficiul părții vătămate cu titlu de prejudiciu material și 318 lei cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare, au fost încasate în baza copiilor bonurilor fiscale de plată. Acțiunea civilă înaintată a fost admisă în partea încasării sumelor vizate în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (4), 220 și art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală. 5.2. partea vătămată Puiu Eugenia, care solicită respingerea recursului declarat menționând că instanța de apel a decis corect privind respectarea dreptului său de proprietate garantat de art. 46 din Constituția RM, precum și art. 1 al Protocolului nr. 1 CEDO.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că autorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatei, invocând doar dezacordul cu cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului material cauzat părții vătămate și stabilit de către instanța de judecată, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească contestată doar sub aspectul laturii civile în partea stabilirii prejudiciului material. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal reține că, temeiurile invocate de recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel a 4 respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor celor invocate în apel, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel examinând apelul declarat, a menționat că instanța de fond, contrar legislației procesual penale în vigoare, nu s-a expus asupra acțiunii civile înaintate de către partea vătămată, în partea cuantumului prejudiciului material produs prin infracțiune și în partea cheltuielilor judiciare, astfel fiind comisă o eroare judiciară, care a afectat parțial sentința atacată, or potrivit art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă, iar alin. (2) al aceleiași norme procesual penale stipulează că la adoptarea sentinței de acuzare sau de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter medical, instanța soluționează și acțiunea civilă prin admiterea ei, totală sau parțială, ori prin respingere. Potrivit prevederilor art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; Conform acțiunii civile înaintate în procesul penal de către partea vătămată, bazată pe copiile de pe bonurile fiscale, pretențiile materiale ale acesteia către inculpată sunt de 1 782, 87 lei, sumă, care prin decizia instanței de apel a și fost încasată în beneficiul Eugeniei Puiu. Cu referire la acțiunea civilă în partea cheltuielilor judiciare, Colegiul menționează că instanța de apel ținând cont de art. 227-229 Cod de procedură penală, corect a apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestora, deoarece din materialele cauzei rezultă cu certitudine că partea vătămată a suportat cheltuieli judiciare în sumă de 318 lei. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatei și, potrivit legii decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 5 DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maria Antoci în numele inculpatei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Railean Natalia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 11 ianuarie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6