1ra-2045/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Dosarul nr. 1ra-2045/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte DIACONU Iurie

judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 29 mai

2018, în cauza penală privindu-l pe

BOTNARENCO Gheorghe XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.09.2017 – 02.02.2018;

Instanța de apel: 03.03.2018 – 29.05.2018;

Instanța de recurs: 11.10.2018 – 28.11.2018.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, Botnarenco Gh. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal la 2 ani și 4 luni închisoare;

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe episodul din 23 septembrie 2017, la 2 ani și 3

luni închisoare;

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe episodul din 19 octombrie 2017, la 2 ani și 2

luni închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor stabilite supra, lui Botnarenco Gh. i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani

și 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 901 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea parțială a

executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și anume: perioada executării pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis s-a stabilit pe un termen de 1 an și 6 luni, după expirarea

acestui termen inculpatul urmează a fi eliberat din penitenciar, condiționat, fiindu-i stabilit

un termen de probațiune de 1 an.

1

În conformitate cu art. 90 alin. (6) Cod penal, în termenul de probațiune fixat,

instanța de judecată l-a obligat pe inculpat: să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința

fără consimțământul organului competent; să nu frecventeze după orele 22:00, fără acordul

organului competent, localuri publice; să repare daunele cauzate prin infracțiune părților

vătămate și anume: lui Botnarenco V. să-i restituie suma de 8746 lei, 46 bani, iar lui

Damaschin S. suma de 2000 lei; în termen de 10 luni de la data suspendării condiționate a

executării pedepsei; să participe la programe probaționale; să presteze 200 ore muncă

neremunerată în folosul comunității; să fie supus monitorizării electronice, dar nu mai mult

de 12 luni.

la 20 septembrie 2017, la orele 17.00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cu o piatră a spart

geamul de la ușa din față a automobilul de model Opel Zafira cu n/î „XXXXX”, din partea

șoferului, ce aparține cet. Damaschin S. și, din interiorul automobilului, care staționa lângă

poarta unde domiciliază proprietarul, în sat. Gura Galbenei, r-nul Cimișlia, a sustras bani

în sumă de 2000 lei MD, cauzându-i astfel părții vătămate o pagubă materială în sumă

totală de 2000 lei, ceea ce constituiau 40 unități convenționale la momentul comiterii

infracțiunii.

Tot el, la 23 septembrie 2017, în timpul nopții, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor din avutul proprietarului, prin geam, a pătruns în casa de locuit a cet. Botnarenco

V. locuitor al sat. Gura Galbenei, r-nul Cimișlia, de unde pe ascuns a sustras 200 euro, care

conform cursului oficial al BNM constituie 4138 lei și două cutii cu fiole de „Tramadol”,

prețul unei cutii fiind de 43,90 lei, pe care le-a însușit, valoare totală a bunurilor sustrase

fiind de 4225,80 lei, astfel cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el, la 19 octombrie 2017, continuându-și acțiunile ilegale îndreptate spre

sustragerea bunurilor din avutul altei persoane, în timpul zilei, a pătruns în casa părinților

săi, situată în sat. Gura Galbenei, r-nul Cimișlia, de unde pe ascuns a sustras 3500 lei și 50

euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 1020,46 lei, pe care i-a însușit

cauzându-i astfel părții vătămate daune în proporții considerabile în sumă de 4520,46 lei.

În urma acțiunilor sale, inculpatul a sustras bunuri din avutul proprietarului

Botnarenco V. în sumă totală de 8746,26 lei.

Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele administrate, instanța a reținut

că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal - pe episodul din 20 septembrie 2017 - furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor din avutul altei persoane săvârșit prin pătrundere în

încăpere și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal pe episoadele din 23 septembrie 2017 și din

19 octombrie 2017 - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor din avutul altei

persoane, săvârșit cu cauzarea părții vătămate de daune în proporții considerabile.

Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de procuror, care nefiind de acord cu

pedeapsa aplicată inculpatului, a solicitat casarea parțială a sentinței în această parte cu

excluderea art. 901 Cod penal.

2

Apelantul a menționat că, Botnarenco Gh. se caracterizează negativ la locul de trai,

anterior s-a aflat în vizorul organelor de drept pentru săvârșirea infracțiunilor similare,

pentru care fapte a și fost condamnat. Ultima sentință de condamnare în privința lui

Botnarenco Gh. a fost pronunțată de Judecătoria Hîncești la 15 aprilie 2010 , inculpatul

fiind recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b),

e), f) Cod penal și art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 84

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă - 8 ani și 6 luni închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. La 26 decembrie 2014, Botnarenco

Gh. a fost eliberat din penitenciarul 18 din Brănești, în baza art. 238 Cod de Executare,

fiindu-i calculate 1312 zile privilegiate din contul duratei pedepsei.

În speță, careva circumstanțe atenuante nu au fost stabilite. În același timp, instanța a

reținut ca circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a

fost condamnat pentru o infracțiune similară, în stare de recidivă. Prejudiciul material

cauzat părții vătămate Botnarenco V. prin infracțiune nu a fost recuperat.

Prima instanță, a desconsiderat faptul că inculpatul nu are un domiciliul stabil, nu

este pentru prima dată când acesta a sustras bani de la părinți. Prejudiciul cauzat în urma

furtului, pentru partea vătămată este considerabil, pentru că atât Botnarenco V., cât și

Botnarenco Z. sunt pensionari și unica sursă de venit o constituie pensia lunară.

procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei pentru

concurs de infracțiuni prin prisma art. 84 Cod penal și a aplicării prevederilor art. 901 Cod

penal și art. 90 alin. (6) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, după

cum urmează:

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, lui Botnarenco Gh. i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 3 ani și 6

luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul de executare a pedepsei urmând a fi calculat începând cu data de 29 mai

2018, cu includerea în acest termen a perioadei aflării inculpatului în detenție preventivă

de la 20 septembrie 2017 până la 23 septembrie 2017 și de la 20 octombrie 2017 până la

29 mai 2018, inclusiv.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

întemeiat a pronunțat sentința de condamnare în privința inculpatului și corect a ajuns la

concluzia că acesta se face vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. c), art. 186 alin. (2) lit. d) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, însă, în partea

stabilirii pedepsei, instanța nu a ținut seama de toate circumstanțele acestei cauze,

aplicându-i neîntemeiat inculpatului o pedeapsă prea blândă.

Astfel, în partea ce ține de stabilirea pedepsei, instanța de apel a reiterat că, la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, în conformitate cu art. 7, 75 Cod

penal, urmează să se țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform legii penale

face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, motivul acesteia, de personalitatea

inculpatului, care anterior a fost condamnat de mai multe ori, în special pentru infracțiuni

3

similare celor deduse judecății, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate supra corectării și reeducării vinovatului, de

condițiile de viață ale familiei acestuia, care nu este căsătorit și nu are persoane la

întreținere, etc.

În continuare, instanța a menționat că pedeapsa aplicată persoanei recunoscute

vinovate trebuie să fie echitabilă, legala și corect individualizată, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legi și pedepsei penale, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea

specială.

Totodată, s-a indicat că recunoașterea vinei nu poate fi luată în considerație la

stabilirea pedepsei, or inculpatul beneficiază de reducerea pedepsei prin aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, în privința

inculpatului nu au fost stabilite.

Circumstanțe ce agravează răspunderea penală, conform art. 77 Cod penal, în privința

inculpatului sunt: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară, în stare de recidivă.

Sancțiunea art. 186 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la

650 la 1350 unități convenționale, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

180 la 240 de ore, sau cu închisoare până la 4 ani.

De asemenea, la stabilirea termenului pedepsei instanța urmează să se ghideze de

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, din care rezultă, că inculpatul care

a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o

treime a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege în cazul pedepsei cu închisoarea.

Ținând cont de prevederile art. 34 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat că

inculpatul a comis infracțiunile în stare de recidivă, deoarece una din infracțiuni, a fost

săvârșită la 20 septembrie 2017, iar potrivit revendicării eliberate pe numele inculpatului,

prin sentința Judecătoriei Hîncești din 15.04.2010, acesta a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 187 alin. (2) și art. 188 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. 84 Cod

penal, stabilindu-i-se definitiv pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare, fiind eliberat la

26.12.2014 după ispășirea pedepsei din Penitenciarul nr.18 Brănești, în legătură cu faptul

că a executat 1312 zile de muncă.

În urma acestor invocări, Colegiul judiciar a indicat că, prima instanță i-a stabilit

inculpatului pentru concurs de infracțiuni o pedeapsă prea blândă și neîntemeiat a dispus

suspendarea parțială a executării acesteia în corespundere cu prevederile art.901 Cod penal,

din care motiv, reieșind din personalitatea acestuia și având în vedere prezența stării de

recidivă, instanța de apel, consideră că inculpatului urmează să-i fie stabilită o nouă

pedeapsă ce urmează să fie executată de acesta în penitenciar.

art. 422 Cod de procedură penală, inculpatul a atacat-o cu recurs ordinar, solicitând casarea

acesteia și menținerea sentinței. În acest sens, recurentul menționează că nu este de acord

4

cu soluția pronunțată de instanța de apel, nu s-a ținut seama de prevederile legale și de

Hotărârile Plenului Curții Supreme de Justiție din 2010 relevante cauzei sale, iar

procurorul, contrar celor stipulate în art. 53 Cod de procedură penală, i-a încălcat

drepturile sale fundamentale la exprimare și la informare.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului inculpatului menționând

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, întrucât nu îndeplinește cerințele de conținut.

părților, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide asupra inadmisibilității acestuia, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza temeiurilor

expres prevăzute de acest articol.

În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că acesta

nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să

corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea

ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de

procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemelor de drept ce

persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea procedurilor desfășurate de

instanța de apel împotriva inculpatului.

În speța dată, se constată că recurentul-inculpat critică hotărârea adoptată de instanța

de apel și pledează pentru menținerea sentinței în privința sa, însă în motivarea cererii de

recurs nu aduce careva argumente în vederea susținerii acestei poziții.

Mai mult, Colegiul penal notează că, recurentul a omis să formuleze în cerere careva

critici plauzibile privitor la ilegalitatea hotărârii contestate, limitându-se doar la descrierea

succintă și vădit necoerentă a conținutului unor norme de drept, care nu contribuie în vreun

mod la suplinirea cererii cu circumstanțe de fapt și de drept pentru a fi preluată spre

examinare în fond de către instanța de recurs.

Respectiv, Colegiul ține să noteze că, de principiu, instanța de recurs preia spre

examinare doar acele critici, care sunt corespunzător argumentate de recurenți, cu arătarea

legăturii cauzale dintre eroare de drept pretins că a fost admisă de instanța inferioară și

circumstanța de fapt a cauzei căreia aceasta se circumscrie.

Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a unor

temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate face

obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art.

24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente ce ar suplini-o din

oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întreg procesul penal.

Având în vederea cele consemnate supra, Colegiul penal statuează asupra soluției de

5

inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpat, deoarece acesta nu întrunește

condițiile legale de conținut.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Botnarenco Gheorghe

XXXXX, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 29 mai 2018,

în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 decembrie 2018.

Președinte DIACONU Iurie

Judecător CATAN Liliana

Judecător GUZUN Ion

6