1ra-1611/2018 — art. 287 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 12 CPP
1ra-1611/2018 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1611/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 august 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Petrea Ion, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 și a
sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 22 martie 2018, în cauza penală
privindu-l pe
Petrea Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar din or. Xxxxx,
domiciliat r-nul Xxxxx s. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 10.04.2017-22.03.2018
instanța de apel: 19.04.2018-16.05.2018
instanța de recurs: 16.07.2018 - 08.08.2018
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Criuleni (sediul Central) din 22 martie 2018, Petrea
Ion Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod
penal, la 3 ani închisoare.
Conform cu art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe o perioadă de probațiune de 1 an.
Botnaru V. prin aceiași sentință a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art. 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, însă în
privința acestuia hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.
S-a încasat în mod solidar de la Petrea I. și Botnaru V. în beneficiul statului,
cheltuieli judiciare în sumă de 114 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat, că Petrea I., la data de 10
septembrie 2016, în jurul orei 20:40, prin participație simplă cu Botnaru V., aflându-
se în stradă în s. Xxxxx r-nul Xxxxx, din intenții huliganice, încălcând grosolan
ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor și exprimând o
vădită lipsă de respect față de societate, având asupra sa o armă de vânătoare de
model ”IJ-58”, în urma unei cerți cu Malușcu Vl. și Malușcu V., le-a aplicat mai
multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, după care tot
1
el a transmis către Botnaru V. arma de vânătoare, ulterior acesta a îndreptat arma
spre Malușcu Vl. și Malușcu V. amenințându-i cu aplicarea ei, iar în urma loviturilor
le-a cauzat acestora, vătămări corporale neînsemnate.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta
inculpatului, Petrea I., a fost calificată de drept în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,
huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2) dacă au fost săvârșite cu
aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității
corporale sau a sănătății.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1. Avocatul Placinta G. în numele inculpatului Petrea I., care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Petrea I. să fie recunoscut vinovat de comiterea
contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod penal, iar procesul penal în care a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal
în privința acestuia să fie încetat.
În motivarea apelului a invocat:
- declarațiile părților vătămate sunt contradictorii și contravin prevederilor art.
101 Cod de procedură penală;
- conflictul dintre inculpați și părțile vătămate a apărut nu din intenții
huliganice dar din relațiile ostile anterioare și cearta brusc apărută.
3.2. Avocatul Erhan A. în numele inculpatului Botnaru V., care a solicitat
casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, au
fost respinse apelurile declarate cu menținerea sentinței.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prima instanță
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just ajungând la concluzia, că
inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată. Aceste împrejurări au fost constatate
din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect determinate,
respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală.
Instanța de apel a constatat, că vinovăția inculpaților a fost dovedită prin
declarațiile părților vătămate, martorilor Petrea M., Botnaru S., Vasilachi V., Plîngaru
V., Malușcu A., Savin A. și prin materialele cauzei și anume: procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 10 septembrie 2016 (f.d. 13-15 v. 1); procesul-verbal de
cercetare a obiectului din 11 octombrie 2016 (f.d. 33-36 v. 1); ordonanța organului de
urmărire penală din 11 octombrie 2016 (f.d. 37 v. 1); rapoartele de expertize medico-
legală nr. 345/D și nr. 344/D din 02 decembrie 2016 (f.d. 47, 49 v. 1); procesele-verbale
de confruntare din 08 februarie 2017 (f.d. 107-121 v. 1).
În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit cu certitudine, că
vina inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a
fost dovedită prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra. Totodată
din argumentele formulate de către apărători în interesul inculpaților împotriva
sentinței, rezultă că apărarea pledează pentru pronunțarea unei sentințe de achitare
2
în privința inculpatului Botnaru V., iar în privința inculpatului Petrea I. s-a solicitat
încetarea procesului penal în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)
Cod penal, din motivul că fapta constituie o contravenție, prevăzută de art. 78 alin.
(2) Cod contravențional.
Astfel, raportând motivele invocate în apeluri la materialele cauzei penale,
instanța de apel a conchis, că argumentele invocate de apelanți nu și-au găsit
confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care au fost
respinse ca fiind nefondate apelurile formulate. Mai mult, instanța de apel a reținut,
că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente,
concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.
În contextul aprecierii argumentelor părții apărării precum, că inculpații nu au
aplicat careva lovituri părților vătămate, instanța de apel a menționat, că această
versiune de apărare nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești,
deoarece prin raportul de expertiză medico-legală nr. 345/D din 02 decembrie 2016,
la partea vătămată Malușcu Vl. au fost depistate leziuni corporale ce au fost calificate
ca vătămări neînsemnate, iar prin raportul de expertiză medico-legală nr. 344/D din
02 decembrie 2016 la partea vătămată Malușcu V. au fost depistate leziuni corporale
ce au fost calificate ca vătămare neînsemnată. Mai mult ca atât instanța de apel a
stabilit la fel în baza materialului probator administrat la cauza penală, că acțiunile
infracționale ale inculpaților au fost materializate în contextul agravantei prevăzute
de alin. (3) art. 287 Cod penal, cu aplicarea armei de vânătoare de model ”IJ-58”,
deoarece ambele părți vătămate au indicat, că inculpatul Petrea I. a luat arma din
mașină, primul ieșind din mașină Botnaru V., după care Petrea I. a văzut că s-a
început o încăierare a ieșit și el cu această armă care a fost îndreptată spre părțile
vătămate, însă din motivul intervenției lui Malușcu Vl., arma nu a fost pusă în
funcțiune, astfel, în cazul dat nu contează dacă a fost sau nu realizată intenția
criminală de a aplica arma, fiind suficient modul public de aplicare a obiectului
respectiv.
De altfel, instanța de apel a specificat, că nerecunoașterea vinovăției în
săvârșirea infracțiunilor imputate, nu echivalează cu achitarea inculpaților, deoarece
probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță
- relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu
certitudine vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii incriminate.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Răileanu P. în numele inculpatului Petrea I., prin care solicită casarea acesteia
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului pentru prima
instanță, prin care Petrea I. să fie recunoscut vinovat de comiterea contravenției
prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod penal, iar procesul penal în care a fost recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în privința
acestuia să fie încetat.
În motivarea recursului invocă argumente identice cu cele invocate în apel de
către avocatul Placinta G.
3
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza pct. 12) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de
către avocatul Răileanu P. în numele inculpatului Petrea I., solicitând respingerea
acestuia ca inadmisibil, deoarece criticile formulate de recurent nu conțin
argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de
drept de importanță generală abordată în cauza dată – cerințe stipulate în art. 430
Cod de procedură penală, fapt ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul
art. 427 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sânt vădit neîntemeiate.
În recursul declarat în prezenta cauză, apărătorul inculpatului Răileanu P.
invocă ca temei de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 12) Cod de procedură penală și anume că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită.
La analiza prezenței temeiului de casare invocat și anume - faptei săvârșite i s-a
dat o încadrare juridică greșită, instanța de recurs notează că, e necesar de a ține cont
de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către prima instanță și cea de apel,
și dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corect, iar dacă injust fapta s-a
încadrat într-o altă normă penală, rezultă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică
greșită.
Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv
și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține
seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă.
În viziunea Colegiului penal, în prezenta speță temeiul invocat de către
recurent nu este incident ca motiv de casare a hotărârilor judecătorești atacate,
deoarece fapta imputată inculpatului este prevăzută de legea penală ca infracțiune și
anume conform art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile
prevăzute la alin. (1) sau (2) dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării
armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.
Așadar, având în vedere argumentele recursului și pretinsa eroare de drept
invocată de recurent, Colegiul, verificând materialele dosarului constată că, la
judecarea apelului, această instanță a examinat cauza sub toate aspectele, complet și
obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței prin care acțiunilor
inculpatului au fost calificate, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care este
argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrat. Probele prezentate,
4
au fost nemijlocit verificate suplimentar în ședințele de judecată în condițiile art. 100
alin. (4) Cod de procedură penală și just apreciate prin prisma art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,
veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că
inculpatul, Petrea I., a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.
Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma
penală.
Dat fiind faptul, că în prezenta speță autorul recursului își exprimă dezacordul
cu prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (3) Cod penal și prezența în acțiunile inculpatului a contravenției prevăzute de
art. 78 Cod contravențional, Colegiul va purcede la analiza acestor elemente în
prezenta speță, în coraport cu circumstanțele constatate și probele administrate.
Așa precum se atestă din probele administrate la caz, acțiunile comise de
inculpat și anume conflictul iscat între inculpați și părțile vătămate a avut în loc
public – în stradă, în s. Xxxxx r-nul Xxxxx, fapt confirmat prin declarațiile martorilor
oculari, date în cadrul instanței de judecată, Petrea M., Botnaru S. Vasilachi V.,
Plîngaru V., Malușcu A și Savin A., cărora le-a fost redirecționată atenția de la
activitățile lor la conflictul iscat între inculpați și victime, urmărind cele întâmplate.
Mai mult ca atât, din probele cercetate de către instanțele de fond s-a stabilit cu
certitudine, că în urma conflictului iscat între Botnaru V. și Malușcu V, anume Petrea
I. a luat arma din automobil și a transmis-o lui Botnaru V. pe care acesta a îndreptat-
o spre părțile vătămate. În asemenea condiții, acțiunile infracționale ale inculpaților
au fost materializate în contextul agravantei prevăzute de alin. (3) art. 287 Cod penal,
cu aplicarea armei de vânătoare de model ”IJ-58”, deoarece ambele părți vătămate
au indicat că inculpatul Petrea I. a luat arma din mașină, primul ieșind din mașină
Botnaru V., după care Petrea I. a văzut că s-a început o încăierare a ieșit cu această
armă care ulterior a fost îndreptată spre părțile vătămate, în cazul dat nu contează
dacă a fost sau nu realizată intenția criminală de a aplica arma, fiind suficient modul
public de aplicare a obiectului respectiv.
Potrivit considerentelor teoretice latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.
287 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă
reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în
acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită.
Din această noțiune se desprinde, că fapta prejudiciabilă cunoaște patru
modalități normative cu caracter alternativ. De asemenea, doctrina menționează, că
infracțiunea specificată la art. 287 Cod penal, este o infracțiune formală și se
consideră consumată din momentul realizării acțiunilor specificate în latura
obiectivă.
5
Colegiul penal relevă, că totuși obligatoriu este modul public al infracțiunii de
huliganism, adică actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane sau
rezultatul acțiunilor huliganice devin inevitabil cunoscut altor persoane.
Tot aici, instanța de recurs remarcă, că ordine publică înseamnă o totalitate de
relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de
inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea
normală a instituțiilor de stat și publice, fapt prevăzut și în pct. 3 al Hotărârii
Plenului Curții Supreme de Justiție RM, Cu privire la practica judiciară în cauzele penale
despre huliganism nr. 4 din 19.06.2006 (Buletinul Curții Supreme de Justiție a Republicii
Moldova, 2007, nr.1, pag.11).
Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public,
îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a
persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică
și liniștea persoanelor.
Reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal consideră că, soluția adoptată
de către instanța de apel în partea calificării de drept a acțiunilor inculpatului în baza
art. 287 alin. (3) Cod penal, este corectă și întemeiată prin ansamblul de probe expus
și analizat în hotărârea contestată și menționate în pct. 5 al prezentei decizii. În
opinia Colegiului, instanța de apel just a apreciat cumulul de probe, ce confirmă
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal și
anume: declarațiile inculpatului (f.d. 36-38 v. 2), de unde rezultă cert că la data de 10
septembrie 2016 în intervalul de timp între orele 19:00-20:00, între Botnaru V. și
Malușcu V. în stradă (loc public) s-a iscat o încăierare, după care a intervenit el și
Malușcu Vl.; părților vătămate (f.d. 24-27 v. 2) din care reiese, că Botnaru V. a iscat
un conflict, cearta agravându-se, la un moment Petrea I. a luat arma de vânătoare
din automobil și i-a transmis-o lui Botnaru V., care ulterior a îndreptat-o spre aceștia;
raporturile de expertiză medico-legale nr. 344/D și nr. 345/D (f.d. 47, 49 v. 1), din care
rezultă că, părților vătămate le-au fost cauzate vătămări corporale ce se califică ca
leziuni corporale ușoare, astfel aceste probe coroborează cu restul probelor
administrate de către organul de urmărire penală și cercetate de către instanțele de
judecată.
Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rând
prin intenție directă, iar motivele acestei infracțiuni sunt huliganice.
Prin urmare, conținutul probelor enunțate în pct. 5 al prezentei decizii, care au
fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanțele de fond, în contextul de
învinuire al inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, confirmă cu certitudine
că acțiunile inculpatului Petrea I. întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică
atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestor infracțiuni, acțiunile inculpatului
în acest sens fiind corect calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.
Totodată, Colegiul reține faptul, că argumentele invocate de către partea
apărării, au fost obiect de studiu la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța
de apel (motivele recursului odinar invocat fiind identice cu cele din cererea de apel),
asupra cărora instanțele de fond la acest capitol sau expus just și întemeiat.
6
În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, constatând că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de
instanțele de fond în privința inculpatului Petrea I., nefiind identificată de instanța
de recurs vreo eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii
atacate, Colegiul penal consideră ca fiind nefondate criticile formulate de către
recurent în recursul ordinar declarat, din care considerente se impune soluția
privind inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru în
numele inculpatului Petrea Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 16 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Petrea Ion Xxxxx, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 29 august 2018.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
7