ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.12.2018

1ra-1691/18 — art. 361 al. 2 CP

HOTĂRÂRE
20.12.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 361 al. 2 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6, CPP
Citează această cauză
1ra-1691/18 — art. 361 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1691/2018

Curtea Supremă de Justiție

20 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Cobzac Elena

Judecători - Țurcan Anatolie, Boico Victor, Pitic Mariana și Bejenaru Iurie

judecând recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat, procuror în procuratura

de circumscripție Chișinău – Sâli Radu, prin care solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, în cauza penală privind-o pe

Cojuhari Angela xxxx, născută la xxxxx, originară

din satul xxxxx, domiciliată în satul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

07.04.2016 – 28.09.2016;

29.05.2017 – 05.10.2017;

23.02.2018 – 10.05.2018:

02.12.2016 – 25.04.2017;

05.12.2017 – 23.01.2018;

25.07.2018 – 20.11.2018.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul,

învinuirea lui Cojuhari Angela în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2)

lit. c), d) Cod penal a fost încetat în legătură cu faptul că a intervenit termenul de

prescripție prevăzut la art. 60 Cod penal.

Corpurile delicte: certificatul de divorț, cererile pentru desfacerea căsătoriei în

baza hotărârii judecătorești din numele lui Mereacre Dumitru și Mereacre Angela,

chitanța emisă de „Banca de Economii” SA filiala 32 Ialoveni de achitare de către

Mereacre Dumitru a taxei de stat în sumă de 180 lei, extras din hotărârea Judecătoriei

Ialoveni din 20 iunie 2000, după definitivarea sentinței a le păstra la dosar.

ianuarie 2001 Mereacre (Cojuhari) Angela, cunoscând cu certitudine faptul, că

Judecătoria Ialoveni nu a examinat cauza civilă cu privire la desfacerea căsătoriei între

ea și cet. Mereacre Dumitru, a întocmit, semnat și depus personal la OSC Ialoveni o

cerere pentru desfacerea căsătoriei în baza hotărârii judecătorești cu Mereacre Dumitru

și a anexat la cerere extrasul din hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20 iunie 2000,

confecționat ilegal de persoane neidentificate, care a atestat faptul desfacerii căsătoriei

1

între persoanele nominalizate, obținând astfel certificatul de divorț întocmit la 17 iulie

2001 de către Oficiul Stării Civile Ialoveni.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Cojuhari Angela a săvârșit cu bună știință

infracțiunea prevăzută de art. 361 alin.(2) lit. c), d) Cod penal - deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, ce acordă drepturi și eliberează de obligații, referitor la

un document de importanță deosebită, soldate cu daune în proporții mari drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice.

interesele inculpatei Cojuhari Angela prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță,

prin care Cojuhari Angela să fie achitată în baza art. 361 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

3.1 În motivarea cerințelor sale apelantul invocă, că instanța de fond a dat o

apreciere incorectă faptelor și circumstanțelor de fapt ce au fost stabilite în cadrul

examinării cauzei.

În contextul dat se menționează, că instanța de fond în motivarea soluției de

condamnare a constatat pe de o parte, că învinuita nu are nici o tangență la falsificarea

hotărârii judecătoriei Ialoveni din 20 iunie 2000, fiind exclus din învinuire indicele

infracțiunii prevăzut de lit. b) alin.2 art.361 CP, și anume: confecționarea

documentelor oficiale false, ce acordă drepturi și obligații, săvârșit de două sau mai

multe persoane, specificând că din probele administrate la materialele cauzei nu s-a

demonstrat că inculpata Cojuhari Angela ar fi confecționat hotărârea privind

desfacerea căsătoriei între ea și partea vătămată, iar mai apoi instanța relevă faptul că

inculpata ar fi folosit acest document oficial pentru perfectarea la oficiul stării civile a

actului de divorț.

În aceste circumstanțe apărarea consideră aberantă condamnarea lui Cojuhari

Angela, în condițiile în care partea vătămată Mereacre Dumitru ulterior folosește acest

act de divorț pentru înregistrarea căsătoriei lui cu o altă persoană or, în cadrul

examinării dosarului civil la cererea lui Mereacre Dumitru către Cojuhari Angela

privind partajul averii s-a constatat, că prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 03

august 2011 a fost anulată înregistrarea certificatului de divorț înscris în registrul de

stare civilă sub nr. 100 din 17.07.2001 de către OSC Ialoveni pe numele lui Mereacre

Dumitru și Mereacre Angela, iar prin hotărârea din 27.09.2012 a fost recunoscută nulă

căsătoria încheiată între Mereacre Dumitru și Boaghi Natalia, căsătorie înregistrată de

către Primăria s. Costești r. Ialoveni la data de 02.08.2001.

În aceeași ordine de idei, apărarea mai indică că instanța de judecată a considerat

că nu au fost prezentate careva probe care ar confirma faptul că pârâta Cojuhari Angela

ar fi obținut intenționat ilegal divorțul de reclamantul Mereacre Dumitru. Sau, că ea ar

fi știut de ilegalitatea acestuia, menționând totodată, că prin hotărârea Judecătoriei sect.

Buiucani mun. Chișinău din 27.09.2012, în vigoare la data de 17.10.2012, temeiul de

drept al admiterii cererii de anulare a căsătoriei au fost prevederile art.15 al.1 lit. a)

Codului Familiei și anume că nu se admite încheierea căsătoriei dintre persoane dintre

care cel puțin una este deja căsătorită.

Prin urmare în motivarea poziției relevate în cererea de apel, partea apelantă

invocă, că instanța de fond a considerat că prin hotărârea Judecătoriei sect. Buiucani

2

mun. Chișinău din 27.09.2012 privind anularea căsătoriei n-a fost constatată existența

circumstanțelor indicate de către reclamantul Mereacre Dumitru precum că el n-ar fi

cunoscut, în general, despre existența căsătoriei dintre el și Boaghi Natalia și că

această căsătorie a fost încheiată în mod ilegal, deoarece instanța a constatat și declarat

anume nulitatea acesteia. Astfel, instanța de judecată a ajuns la concluzia, că în ședința

de judecată n-au fost acumulate probe concludente care ar fi confirmat faptul că

începând cu luna iunie a anului 2000 părțile se aflau în raporturi de familie și

administrau o gospodărie comună, iar căsătoria dintre părți, în virtutea circumstanțelor

create, se menține numai datorită formalităților de ordin juridic, inclusiv că solicitările

lui Cojuhari Angela privind desfacerea căsătoriei încheiată la 28.04.1995 de către

Primăria s. Costești r-nul Ialoveni, trecută în registru sub nr. 23, între Mereacre

Dumitru și Mereacre (Cojuhari) Angela și constatarea faptului încetării reale a

raporturilor de familie și a lipsei gospodăriei comune între și Cojuhari Angela,

începând cu luna iunie a anului 2000, sunt întemeiate, fiind admise.

Subsecvent, apelanții indică că hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20 martie 2014

privind respingerea cererii lui Mereacre Dumitru și admiterea cererii reconvenționale

înaintată de către Cojuhari Angela a fost menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 16 octombrie 2014 și prin decizia Curții Supreme de Justiție, rămânând

definitivă și irevocabilă.

În concluzia circumstanțelor indicate, partea apărării susține că Mereacre Dumitru

a fost cel care a fost interesat în desfacerea căsătoriei cu inculpata, pentru ca peste o

lună a oficializa relația sa cu Boaghe Natalia, iar cea care a înregistrat căsătoria lui a

fost nașa de cununie a fratelui său, Sulă Eugenia, care atunci era secretarul primăriei s.

Costești r-nul Ialoveni, astfel consideră că instanța de fond neîntemeiat a pus la baza

învinuirii cererile către OSC privind desfacerea căsătoriei scrise de inculpată, însă

referitor la semnătura din cerere din numele lui Mereacre Dumitru, pentru partea

apărării au apărut dubii de către cine a fost executată.

În acest context menționează, că în baza ordonanței procurorului din 11 ianuarie

2013 s-a dispus ordonarea expertizei grafoscopice, iar pin raportul de expertiză nr. 426

întocmit de către expertul Cazacu Emilia a fost imposibil de răspuns categoric la

întrebarea a doua „dacă semnătura este efectuată de către Mereacre Dumitru”, din

motivul prezentării unui volum insuficient de mostre de scris, în special absența

mostrelor libere de scris și a semnăturii lui Mereacre Dumitru (pagina 11 din raport),

însă în același timp expertul răspunde cu certitudine la alte întrebări ce țin la fel de

efectuarea semnăturii lui Mereacre Dumitru.

Astfel, reieșind din cele expuse, invocând că concluziile expertului sunt neclare,

contradictorii, neîntemeiate și chiar există îndoieli cu privire la obiectivitatea

expertului vizat care a condus la întocmirea acestor concluzii, și totodată, ținând cont

de faptul, că pentru stabilirea autorului scrisului de pe actele ce au stat la baza emiterii

certificatului de divorț nr. 100 din 17 iulie 2001, și anume a semnăturii lui Mereacre

Dumitru, este nevoie de a colecta mostre de la acesta, în opinia părții apelante acest

fapt duce inevitabil la numirea unei expertize repetate care urmează a fi efectuată de

către un Centru National al experților judiciari și specialiștilor de performanță din

3

Moldova, care va răspunde la aceleași întrebări care au fost formulate în ordonanța

procurorului din 11.01.2013.

În același context, apelanții menționează că au înaintat o cerere privind numirea

expertizei repetate, însă instanța a respins cererea, iar din aceste considerente susțin că

dubiile referitor la cine a efectuat semnătura lui Mereacre Dumitru în cererea privind

desfacerea căsătoriei nu au fost înlăturate, de aceea susțin că instanța de fond nu putea

să pună la baza sentinței de condamnare acest raport de expertiză care nu răspunde la

întrebările formulate.

2015, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

numele inculpatei, care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare

pe motiv că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.

2016, recursul declarat de avocat a fost admis, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

2016, apelul declarat de avocat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

Valah în numele inculpatei care, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de achitare a inculpatei, pe motiv că în acțiunile ei lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii, iar în susținerea solicitării sale a indicat aceleași motive, enumerate la

pct.5 din prezenta decizie.

2017, recursul declarat de avocat a fost admis, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

2017 apelul declarat de avocatul A.Valah în numele inculpatei A.Cojuhari a fost

admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care A. Cojughari a fost achitată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(2) Cod penal, pe motiv că acțiunile ei nu întrunesc

elementele infracțiunii.

- procurorul, care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că

instanța nu a dat apreciere probelor administrate de organul de urmărire penală și luate

în considerație la baza vinovăției inculpatei de prima instanță și respectiv, nu a respins

argumentat aceste probe, ce ar combate învinuirea incriminată inculpatei;

- avocatul V.Bobeica în numele părții vătămate D. Mereacre, care, invocând

temeiurile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.8), 12) Cod de procedură penală,

solicit casarea acesteia, cu menținerea seminței, pe motiv că instanța de apel

neîntemeiat a dispus achitarea inculpatei și nu a combătut probele ce au fost puse de

4

prima instanță la baza soluției de condamnare și care, analizate în ansamblu, întrunesc

latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.361 Cod penal, astfel că prin probe s-a

demonstrat care este rolul și acțiunile lui A.Cojuhari, cum a acționat aceasta și care

acțiuni culpabile îi sunt incriminate.

2018, a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Bobeica

Vasile în numele părții vătămate Mereacre Dumitru, admis recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casată total decizia

instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet

de judecată.

fost admis apelul declarat de avocatul Valah Alina în interesele inculpatei Cojuhari

Angela, casată sentința Judecătoriei Ialoveni din 27 martie 2015 și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Cojuhari Angela a fost

achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal,

din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii.

13.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat, netemeinicia

concluziei instanței de fond, care contrar prevederile art.101 din Codul de procedură

penală, a analizat unilateral cumulul de probe și eronat a adoptat o sentință de

condamnare a inculpatei Cojuhari Angela în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

361 alin.(2) lit. c), d) Cod penal - deținerea și folosirea documentelor oficiale false, ce

acordă drepturi și eliberează de obligații, referitor la un document de importanță

deosebită, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanei fizice.

Instanța de apel a reținut că, prin rechizitoriu, Cojuhari Angela se învinuiește de

faptul că, în perioada nestabilită în cadrul urmăririi penale, persoane neidentificate de

către organul de urmărire penală, în mod ilegal au confecționat extrasul din hotărârea

Judecătoriei Ialoveni din 20 iunie 2000, cu privire la desfacerea căsătoriei între

Mereacre Dumitru și Mereacre (Cojuhari) Angela.

Ulterior, Cojuhari Angela, cunoscând cu certitudine faptul că Judecătoria Ialoveni

nu a examinat cauza civilă cu privire la desfacerea căsătoriei între ea și Mereacre

Dumitru, având scopul folosirii documentelor oficiale false, urmărind intențiile sale

criminale îndreptate spre obținerea ilegală a divorțului cu soțul său, Mereacre Dumitru,

la 17 iulie 2001, a prezentat Oficiului Stării Civile Ialoveni extrasul falsificat al

hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 20 iunie 2000, care a înregistrat divorțul și l-a trecut

în registrul de stare civilă la 17 iulie 2001 sub nr.100, cauzând, astfel daune în

proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale cet.Mereacre Dumitru.

În sensul celor reținute, instanța de apel, analizând probele administrate de către

organul de urmărire penală și cercetate de către instanța de fond, a concluzionat că, nu

demonstrează existența elementelor faptei prejudiciabile, în acțiunile inculpatei

Cojuhari Angela și anume confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale

false, ce acordă drepturi și eliberează de obligații, săvârșite de două sau mai multe

persoane, referitor la un document de importanță deosebită, soldate cu daune în

proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice.

5

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a remarcat, că atât din declarațiile părții

vătămate Mereacre Dumitru, cât și din declarațiile inculpatei Cojuhari Angela, și nici

din alte înscrisuri cercetate în cadrul examinării cauzei penale, nu se constată ferm că

anume Cojuhari Angela a confecționat, a deținut și a prezentat extrasul din hotărârea

Judecătoriei raionului Ialoveni din 20.06.2000, pentru eliberarea certificatului de divorț

or, din cererile depuse la 17.07.2001, pentru desfacerea căsătoriei în baza hotărârii

judecătorești din numele Mereacre Angela și Mereacre Dumitru, adresate oficiului

OSC Ialoveni, se atestă faptul că extrasul din hotărârea Judecătoriei raionului Ialoveni

din 20.06.2000 pur și simplu s-a anexat, iar careva probe pertinente, cum ar fi de

exemplu declarațiile funcționarului din cadrul OSC Ialoveni care ar indica persoana

care a prezentat actul oficial fals, nu au fost prezentate la materialele cauzei penale.

De asemenea, instanța de apel, a reținut că în speță lipsa laturii obiective a

infracțiunii imputate or, instanța de fond a omis să constate prin probe concludente și

pertinente că anume Cojuhari Angela a comis falsul actului oficial cu un scop anume,

adică scopul falsificării actului menționat nu a fost dovedit or, nu s-a constatat legătura

cauzală dintre persoanele neidentificate care au confecționat actul respectiv și faptul că

confecționarea a vizat scopul inculpatei Cojuhari Angela de a prezenta extrasul din

hotărârea Judecătoriei raionului Ialoveni din 20.06.2001 autorităților statale, respectiv,

confecționarea ori falsificarea care nu urmează scopul de a fi folosite sau vândute nu

formează componența de infracțiune.

Concomitent, instanța de apel a conchis că nu a fost constatată latura subiectivă a

infracțiunii, care se manifestă prin vinovăție intenționată, fiind stabilită lipsa intenției

inculpatei de a confecționa, deține și folosi documentul oficial fals care acordă drepturi

și eliberează de obligații or, în materialele cauzei penale nu au fost prezentate probe

care ar demonstra ferm că ultima prin intenție directă a falsificat actul oficial și anume

„extrasul din hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20 iunie 2000” care a servit temei de

înregistrare a desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț.

Instanța de apel a subliniat, că nu a fost constatată înțelegerea Angelei Cojuhari

cu două sau mai multe persoane de săvârșirea infracțiunii, dintre care, conform

doctrinei, cel puțin două sa aibă calitatea de autori, or, deși la materialele cauzei a fost

anexată ordonanța de disjungere a materialelor din 05.09.2013 într-o cauză penală

aparte, până în prezent pe marginea cauzei penale disjunse nu a fost prezentată nici o

soluție.

Cu referire la agravanta „referitor la un document de importanță deosebită”

instanța de apel a notat, că din conținutul noțiunii agravantei menționate nu este cert

prin ce acuzarea caracterizează importanța deosebită a documentului, care sunt

dimensiunile temporale și spațiale ale documentului, or instanța de judecată nu este în

drept de a stabili anumite criterii de apreciere a documentului de importanță deosebită

la discreția sa, deoarece va pune inculpata într-o stare de insecuritate juridică.

În ceea ce privește agravanta „soldate cu daune în proporții mari drepturilor și

intereselor persoanelor fizice”, instanța de apel a specificat că acuzarea în învinuirea

adusă nu a evidențiat prin ce se manifestă daunele în proporții mari și asupra căror

drepturi și interese ocrotite de lege ale lui Mereacre Dumitru se reflectă.

6

Reieșind din cele relevate, instanța de apel a reținut, că probatoriul existent la care

s-a referit instanța de fond în sentință în nici un caz nu demonstrează existența

elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal, imputate inculpatei Cojuhari Angela, concluzia fiind una pripită și

absolut nefondată, motiv pentru care sentința urmează a fi casată, cu achitarea Cojuhari

Angela învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii.

de stat, procuror în procuratura de Circumscripție Chișinău – Sâli Radu indicând, ca

temei de declarare a recursului prevederile art. 427 alin.1) pct.6) CPP, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 mai 2018 cu menținerea sentinței fără modificări.

14.1. În motivarea cererii de recurs procurorul a indicat, că decizia instanței de

apel prin care inculpata Angela Cojuhari a fost achitată, este neîntemeiată și pasibilă

casării, deoarece, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu mijlocul

probatoriu, adus de către acuzare în sprijinul învinuirii formulate inculpatei și a ajuns

la concluzia adoptării unei soluții de achitare, urma să dezvăluie această concluzie,

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce pe caz consider că n-

a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale.

Indică acuzarea că instanța de apel nu a îndeplinit strict prevederi ale legii,

precum și explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct. 14 al

Hotărârii nr.22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale

în ordine de apel”, iar, ne pronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, astfel decizia urmează a fi

casată cu rejudecarea cauzei în apel cum cere art.435 CPP, întrucât asemenea eroare

judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

Menționează recurentul, că în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu

mijlocul probatoriu, adus de către acuzare în sprijinul învinuirii formulate inculpatei și

a ajuns la concluzia adoptării unei soluții de achitare, urma să dezvăluie această

concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce pe caz

consider că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general

a probelor și circumstanțelor cauzei penale.

Achitând-o pe A. Cojuhari, relatează procurorul, că instanța de apel, nu a luat în

considerație toate probele acuzării și nu le-a apreciat la justa lor valoare, fiind respinsă

puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate

învinuirea incriminată inculpatului, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361

alin.(2) lit. c) și d) Cod penal pe semnele, deținerea și folosirea documentelor oficiale

false, ce acordă drepturi și eliberează de obligații, referitor la un document de

importanță deosebită, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanei fizice. Or, din declarațiile ce au fost puse la baza

sentinței de condamnare nu rezultă nici o probă pertinentă, concludentă și utilă ce ar

contura concluzia precum că în acțiunile inculpatei există elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate.

7

Indică acuzarea că, n-au fost apreciate la justa valoare de către instanța de apel

ansamblu de probe administrat legal la faza urmăririi penale și supuse cercetării în

cursul procesului: și anume declarațiile inculpatei Cojuhari Angela, declarațiile părții

vătămate Mereacre Dumitru, martorului Mereacre Ion, procesului-verbal din

05.05.2011 potrivit căruia au fost ridicate de la OSC Ialoveni, cererile pentru

desfacerea căsătoriei în baza hotărârii judecătorești din numele lui Mereacre Dumitru

și Mereacre Angela, chitanța emisă de „Banca de Economii” SA fil. 32 Ialoveni de

achitare de către Mereacre Dumitru a taxei de stat în sumă de 180 lei, extras din

hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20.06.2000, care au fost cercetate, recunoscute ca

corpuri delicte și anexate la materialele cauzei penale (f.d.41-47), raportul de expertiză

nr. 426 din 15 martie 2013, conform cărora, inscripțiile manuscrise, ce completează

rubricile cererii pentru desfacerea căsătoriei pe baza hotărârii judecătorești, din numele

lui Mereacre Dumitru și cererii pentru desfacerea căsătorie pe baza hotărârii

judecătorești, din numele Iui Mereacre Angela, ambele adresate oficiului ASC

Ialoveni, au fost executate de Mereacre (Cojuhari) Angela, ale cărei mostre de scris au

fost prezentate. Semnăturile din numele lui Mereacre Dumitru, plasate la rubricile

„semnătura plătitorului din chitanța emisă de „Banca de Economii” SA filiala 32

Ialoveni, prin are Mereacre Dumitru a achitat taxa de stat în sumă de 180 lei,

„semnăturile declaranților: el” din cererea pentru desfacerea căsătoriei pe baza

hotărârii judecătorești, din numele lui Mereacre Dumitru, probabil au fost executate de

Mereacre (Cojuhari) Angela. Semnătura din numele lui Mereacre Angela, plasată la

rubrica „semnăturile declaranților: ea” din cererea pentru desfacerea căsătoriei pe baza

hotărârii judecătorești, din numele lui Mereacre Angela, adresată oficiului OSC

Ialoveni, a fost executată de Mereacre (Cojuhari) Angela, (f. d. 84-101).

Conform procesului verbal de examinare a obiectului din 05.05.2011, au fost

examinate bonul de plată, cererea din numele cet. Mereacre Dumitru, cererea din

numele cet. Mereacre Angela, Extrasul din hotărârea Judecătoriei Ialoveni, ridicate de

la OSC Ialoveni, ce au stat la baza divorțului dintre Mereacre Dumitru și Mereacre

Angela și care ulterior au fost recunoscute în calitate de corp delict, (f. d. 46-47).

Confirmarea Judecătoriei Ialoveni prin care se atestă faptul că acțiunea civilă

privind desfacerea căsătoriei între Mereacre Dumitru și Mereacre Angela, conform

registrelor alfabetice pentru anul 2000 nu a fost înregistrată, (f.d. 38);

În cadrul percheziției la domiciliul inculpatei A. Cojuhari au fost găsite și ridicate

certificatul de divorț seria BM nr. 119978 întocmit la 17 iulie 2001 de către OSC

Ialoveni, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție din 26.05.2011 (f.d.59).

Conform procesul-verbal de examinare a obiectului din 26.05.2011, a fost

examinat Certificatul de divorț Seria BM nr. 119978 întocmit la 17 iulie 2001, de către

Oficiul Stării Civile Ialoveni. Certificatul este eliberat în ziua când a avut loc divorțul

la 17.07.2001, de către OSC Ialoveni cet. Cojuhari Angela, care ulterior a fost

recunoscut ca corp delict și anexat la materialele cauzei penale (f.d.61-63);

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 08.08.2011, certificatul de divorțul înscris

în registrul de stare civilă sub nr. 100 la 17.07.2001 de către OSC Ialoveni pe numele

lui Merereacre Dumitru și Mereacre Angela a fost anulat (f. d. 105).

8

Astfel, prin probele administrate, acuzarea consideră că în acțiunile inculpatei

Cojuhari Angela se regăsesc modalitățile de săvârșire a faptei prejudiciabile, potrivit

laturii obiective a infracțiunii încriminate, or conform materialelor cauzei penale și

declarațiilor părții vătămate D. Mereacre s-a constatat cu certitudine că, anume

inculpata a deținut și a folosit documentul oficial fals, și anume extrasul din hotărârea

Judecătoriei Ialoveni din 20.06.2000, care atestă faptul desfacerii căsătoriei, deoarece

prezentat la Oficiul de Stare Civilă Ialoveni, unde a depus două cereri din numele lui

menționat.

Totodată, menționează acuzarea, că cererile pentru desfacerea căsătoriei au fost

întocmite și semnate de inculpată, iar Mereacre D. nu a participat nici la una din aceste

acțiuni, fapt confirmat prin raportul de expertiză nr. 426 din 15.03.2013 (f. d.84, vol.

I), prin care s-a constatat că semnăturile din numele lui D. Mereacre plasate la

„rubricile ” semnătura plătitorului din chitanța emisă de „Banca de Economii” SA

filiala 32 Ialoveni, prin care D. Mereacre a achitat taxa de stat în sumă de 180 lei,

datată cu 17.07.01 și „semnăturile declaranților”, din cererea pentru desfacerea

căsătoriei în baza hotărârii judecătorești din numele lui D. Mereacre, probabil au fost

executate de Mereacre (Cojuhari) Angela.

Cu privire la raportul de expertiză nr.426 din 15.03.2013 este de menționat că

acesta nu trezește dubii cu privire la temeinicia concluziilor finale, deoarece la

efectuarea expertizei au fost respectat toate cerințele față de procedura de executare a

expertizei și întocmirea raportului de expertiză prevăzute de Legea cu privire la

expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-legale nr. 1086 din

23.06.2000.

Urmează a fi apreciate critic declarațiile inculpatei în condițiile în care partea

vătămată D. Mereacre ulterior folosește acest act de divorț pentru înregistrarea

căsătoriei cu o altă persoană, deoarece conform declarațiilor părții vătămate, acesta nu

cunoștea despre căsătoria cu N. Boaghi înregistrată la primăria Costești, raionul

Ialoveni și a menționat că pe N. Boaghi o cunoaște, este verișoara lui A. Cojuhari și în

relații de căsătorie cu ea nu a fost, iar o probă contrară în acest sens nu a fost

prezentată, la materialele dosarului lipsește certificatul de căsătorie eliberat de către

OSC în forma prevăzută de lege.

Mai mult, potrivit conținutului buletinului de identitate eliberat pe numele lui D.

Mereacre, în fița de însoțire lipsește ștampila cu mențiunea privind căsătoria cu N.

Boaghi.

Totodată, urmează a fi apreciate critic și argumentele precum că partea vătămată

este principalul beneficiar al certificatului de divorț, or potrivit materialelor s-a

constatat că ultimul la 20.05.2011 a înaintat cerere de chemare în judecată cu privire la

anularea înregistrării actului de divorț, cererea fiind admisă prin hotărârea judecătoriei

Ialoveni din 03.08.2011, prin care s-a hotărât anularea înregistrării certificatului de

divorț, înscris în registru de stare civilă din 17.07.2001 de către OSC Ialoveni pe

numele lui D. Mereacre și A. Mereacre. (f. d. 105 vol. I).

9

De asemenea D. Mereacre a depus o cerere de chemare în judecată privind

recunoașterea nulității căsătoriei cu N. Boaghi, iar prin hotărârea judecătoriei mun.

Chișinău din 27.09.2012, cererea a fost admisă, fiind recunoscută nulă căsătoria

încheiată între D. Mereacre și N. Boaghi de către primăria Costești la 02.08.2011 (f. d.

107 vol. I).

Instanța de judecată corect a apreciat extrasul din hotărârea judecătorească, care

atestă faptul desfacerii căsătoriei, după urmările juridice pe care le are ca document de

importanță deosebită.

Gradul lezării drepturilor și intereselor ocrotite de lege a părții vătămate D.

Mereacre în speța dată indică la cauzarea de daune în proporții mari.

În consecință, acuzarea consideră sentința primei instanțe în partea referitoare la

constatarea vinei inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit.

c), d) Cod penal ca fiind certă și axată pe probe, neprezentând dubii referitoare la

temeinicia concluziilor corespunzătoare. Acuzarea consideră întemeiată concluzia

instanței de fond privind încetarea procesului penal în privința inculpatei, pe motivul

că a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală, potrivit art. 60 Cod penal.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Din conținutul art.414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod

de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

10

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

15.1. După cum rezultă din actele cauzei, prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 10 mai 2018 Cojuhari Angela, a fost achitată de comiterea

infracțiunii prevăzute de 361 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, din motivul lipsei

elementelor constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel în motivarea soluției adoptate a constatat că, probatoriul

administrat nu dovedește vinovăția inculpatei în confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care conferă drepturi sau scutesc de obligații și anume

„extrasul din hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20.06.2000”, care a servit temei de

înregistrarea desfacerii căsătoriei sub nr.100 din 17.07.2001 și eliberarea certificatului

de divorț, ajungând la concluzia de a o achita pe Cojuhari Angela de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. b) c) și d) Cod penal, deoarece nu a fost

probată prezența laturii obiective și subiective a infracțiunii incriminate. Or, în opinia

instanței de apel, prin probele administrate de către organul de urmărire penală și

cercetate în cadrul ședinței de judecată, nu a fost confirmată vinovăția lui Cojuhari

Angela în confecționarea deținerea și folosirea documentului oficial fals, care acordă

drepturi.

Analizând conținutul deciziei recurate, instanța de recurs, consideră că instanța de

apel, cercetând probele prezentate de acuzare, nu le-a dat apreciere în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate

versiunea și probele apărării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în coroborare

cu celelalte probe existente și administrate.

Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul penal

atestă că, instanța de apel a dat o apreciere superficială probelor și argumentelor

procurorului din apel și anume:

- declarațiilor părții vătămată Mereacre Dumitru care a confirmat că nu a

cunoscut despre divorț și că aflat în 2010 când a început să-și perfecteze actele pentru

a doua cetățenie.

Totodată, instanța de apel a dat o superficială apreciere probelor scrise prezentate

de acuzare și nu și-a argumentat soluția respingerii acestora, în raport cu cele stabilite

de prima instanță, și anume:

- raportului de expertiză nr. 426 din 15 martie 2013, conform căruia, inscripțiile

manuscrise, ce completează rubricile cererii pentru desfacerea căsătoriei pe baza

hotărârii judecătorești, din numele lui Mereacre Dumitru și cererii pentru desfacerea

căsătorie pe baza hotărârii judecătorești, din numele lui Mereacre Angela, ambele

adresate oficiului ASC Ialoveni, au fost executate de Mereacre (Cojuhari) Angela, ale

cărei mostre de scris au fost prezentate;

- semnăturile din numele lui Mereacre Dumitru, plasate la rubricile „Semnătura

plătitorului” din chitanța emisă de „Banca de Economii” SA filiala 32 Ialoveni, prin

11

care Mereacre Dumitru a achitat taxa de stat în sumă de 180 lei, „semnăturile

declaranților: el” din cererea pentru desfacerea căsătoriei pe baza hotărârii

judecătorești, din numele lui Mereacre Dumitru, probabil au fost executate nu de

însuși Mereacre Dumitru, dar au fost executate de către o altă persoană, prin

procedeul imitației unor semnături autentice ale titularului;

- semnăturile din numele lui Mereacre Dumitru, plasate la rubricile „semnătura

plătitorului din chitanța emisă de „Banca de Economii” SA filiala 32 Ialoveni, prin

are Mereacre Dumitru a achitat taxa de stat în sumă de 180 lei, „semnăturile

declaranților: el” din cererea pentru desfacerea căsătoriei pe baza hotărârii

judecătorești, din numele lui Mereacre Dumitru, probabil au fost executate de

Mereacre (Cojuhari) Angela;

- semnătura din numele lui Mrereacre Angela, plasată la rubrica „semnăturile

declaranților: ea” din cererea pentru desfacerea căsătoriei pe baza hotărârii

judecătorești, din numele lui Mereacre Angela, adresată oficiului OSC Ialoveni, a fost

executată de Mereacre (Cojuhari) Angela (f.d.84-101);

- confirmării Judecătoriei Ialoveni prin care se atestă faptul că acțiunea civilă

privind desfacerea căsătoriei între Mereacre Dumitru și Mereacre Angela, conform

registrelor alfabetice pentru anul 2000 nu a fost înregistrată, (f.d.38);

- procesului-verbal de examinare a obiectului din 26.05.2011, prin care a fost

examinat Certificatul de divorț Seria BM nr. 119978 întocmit la 17 iulie 2001, de către

Oficiul Stării Civile Ialoveni. Certificatul este eliberat în ziua când a avut loc divorțul

la 17.07.2001, de către OSC Ialoveni cet. Cojuhari Angela, care ulterior a fost

recunoscut ca corp delict și anexat la materialele cauzei penale (f.d.61-63);

- hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 08.08.2011, prin care certificatul de divorțul

înscris în registrul de stare civilă sub nr. 100 la 17.07.2001 de către OSC Ialoveni pe

numele lui Merereacre Dumitru și Mereacre Angela a fost anulat (f. d. 105)”.

Astfel, instanța de apel nu și-a argumentat soluția și n-a combătut constatările

primei instanțe, care a admis probele prezentate de acuzare, ajungând la concluzia, că

în acțiunile inculpatei Cojuhari Angela se regăsesc modalitățile de săvârșire a faptei

prejudiciabile, potrivit laturii obiective a infracțiunii încriminate, constatând cu

certitudine că anume inculpata a deținut și a folosit documentul oficial fals, și anume

extrasul din hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20.06.2000 (care n-a fost adoptată),

prezentând-o la Oficiul de Stare Civilă Ialoveni, pentru a primi certificatul de divorț,

achitând taxa de stat, a depus două cereri din numele său și a soțului D. Mereacre

pentru primirea certificatului privind desfacerea căsătoriei.

Totodată, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație probele

materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpatei

Cojuhari Angela, care are dreptul de a nu se autoincrimina și un cumul de probe

expuse selectiv și preluate din hotărârea primei instanțe.

De asemenea, instanța de apel, reținând ca fiind veridice declarațiile inculpatei

potrivit cărora pe tot parcursul procesului penal vina nu a recunoscut-o, cât și

declarațiile martorului Ionaș Natalia și hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20.03.2014

pripit le-a pus la baza hotărîrii de achitare, fără a fi evaluate în coroborare cu celelalte

probe.

12

Totodată, Colegiul ține să menționeze că instanța de apel a concluzionat că fapta

inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, pe motiv că lipsește latura obiectivă și

subiectivă a infracțiunii incriminate.

Sub aspectul vizat, urmează a se reține că obiectul material al faptei infracționale

analizate îl reprezintă documentele oficiale false.

Latură obiectivă constă în acțiunea prejudiciabilă, care are mai multe modalități

normative alternative dintre care face parte inclusiv – confecționarea, deținerea și

folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații.

Potrivit rechizitoriului, se reține că, fapta inculpatei Cojuhari Angela a fost

încadrată în prevederile art. 361 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, după semnele

calificative: confecționare, deținerea și folosirea documentelor oficiale false care

acordă drepturi și eliberează de obligații, săvârșite de două sau mai multe persoane,

referitor la un document de importanță deosebită, soldate cu daune în proporții mari

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Instanța de fond, în cadrul examinării cauzei, a constatat că, acțiunile inculpatei

Cojuhari Angela urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 361 alin.(2) lit. c) și

d) din Codul penal, după semnele calificative: deținerea și folosirea documentelor

oficiale false ce acordă drepturi și eliberează de obligații, referitor la un document de

importanță deosebită, soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice, fiind exclusă din învinuire indicele infracțiunii

prevăzut de lit. b) și anume: confecționarea documentelor oficiale false, ce acordă

drepturi și obligații, săvârșit de două sau mai multe persoane, specificând că din

probele administrate la materialele cauzei nu s-a demonstrat că inculpata ar fi

confecționat hotărârea privind desfacerea căsătoriei între ea și partea vătămată.

Instanța de apel, prin decizia din 10 mai 2018, a ajuns la concluzia că inculpata

urmează a fi achitată de comiterea infracțiunii prevăzute art. 361 alin.(2) lit. b), c) și d)

Cod penal, după semnele calificative: confecționare, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false care acordă drepturi și eliberează de obligații, săvârșite

de două sau mai multe persoane, referitor la un document de importanță deosebită,

soldate cu daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

Ca urmare, Colegiul constată că instanța de apel prematur a ajuns la concluzia

referitor la achitarea lui Cojuhari Angela de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

361 al. 2 lit. b), c) d) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, fără

a analiza la modul cuvenit acțiunile și intenția inculpatei, prin prisma normei date,

ținând cont de cumulul de probe administrat de către organul de urmărire penală și

cercetate de către instanța de fond, și fără a-și argumenta soluția și a combate

constatările instanței de fond.

Rezumând cele menționate instanța de recurs constată, că soluția achitării lui

Cojuhari Angela a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz fără

o motivație legală, luând ca bază versiunea apărării, fără a combate constatările primei

instanțe, fapt ce duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir

de probe, instanța de apel fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, în

viziunea Colegiului, prematur le-a respins.

13

Ca urmare, Colegiul constată că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia

referitor la achitarea lui Cojuhari Angela privind comiterea infracțiunii prevăzute de

art.361 alin.2 lit. b), c), d) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor constitutive ale

infracțiunii, prin ce a admis o eroare de fapt și anume discordanța între cele reținute și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o susține.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța de apel și

conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Or, examinând apelul înaintat, instanța de apel urma să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel, și să-și motiveze legal soluția, ce la caz nu s-a efectuat.

Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor

art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală). Contrar acestor

stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul

probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității

sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile

sale în decizia adoptată.

Totodată, se reține, că instanța de apel, a ignorat indicațiile instanței de recurs,

date în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie

2018, care sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare, potrivit dispozițiilor art. 436

al. (2) Cod de procedură penală, și a comis practic aceleași erori de drept.

În concluzie, Colegiul penal constată că hotărârea contestată nu cuprinde motive

pe care se întemeiază soluția, eroare de drept cuprinsă de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

Deși, procurorul este de acord cu sentința primei instanțe și solicită, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței, Colegiul menționează că, această

soluție nu poate fi menținută, deoarece eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanța de recurs, deoarece soluționarea chestiunii respective ține de desfășurarea

legală a procedurii de judecată în instanța de apel, care conform art.414 Cod de

procedură penală trebuie să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de

drept, deci al legalității și temeinicii sentinței atacate.

Totodată, Colegiul reține, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să

țină cont și de Hotărârea Curții Constituționale nr.12 privind declararea

neconstituționalității lit. c) de la alin.(2) al art. 361 Cod penal.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele indicate

în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea

prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și

14

temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, să

aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în

dependență de situația constatată să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod procedură

penală, Colegiul penal lărgit

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de

Circumscripție Chișinău, Sâli Radu.

Casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai

2018, în cauza penală privindu-o pe Cojuhari Angela xxxxx, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2018.

Președinte Cobzac Elena

Judecătorii Țurcan Anatolie

Boico Victor

Pitic Mariana

Bejenaru Iurie

15

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-09
0,97
1ra-1521/19 — 361 al. 2, lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1521/19 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Ala Cobăneanu Judecători Victor Burduh Svetlana Filincova a examinat, în camera de consiliu
CSJ 2018-02-20
0,97
1ra-145/18 — art.361 alin.2 CP
Dosarul nr.1ra-145/18 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 ianuarie 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Elena Covalenco, Judecători Luiza Gafton, Nina Vascan, Maria Ghervas, Dumitru Mardari, judecând
CSJ 2016-03-30
0,97
1ra-151/2016 — art. 361 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-151/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ursache Petru, judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie,
CSJ 2017-04-25
0,95
1ra-194/2017 — art.361 alin.2 lit.c,d CP
Dosarul nr. 1ra-194/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 25 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte - Gordilă Nicolae judecători Toma Nadejda Alerguş Constantin Diaconu Iurie Catan Liliana ju
CSJ 2021-11-11
0,93
1ra-1347/21 — art. 27-186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1347/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimi
Sursă