1ra-1799/18 — art.187 alin.2 lit.b, d, e, f CP

Prima instanță: 24.06.2017 - 26.01.2018;

Instanța de apel: 16.02.2018 - 06.06.2018;

Instanța de recurs: 08.08.2018 - 21.11.2018. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, Rotari Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.b),d),e),f) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. În temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial pedeapsa neexecutată fixată prin sentința Judecătoriei Soroca din 08 septembrie 2016, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. Prin aceiași sentință, au fost condamnați Zubulica Alexandru și Ceban Victor în privința cărora recurs nu a fost înaintat și hotărârile nu se contestă. 2. Prima instanță, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a constatat că Rotari Andrei, la 26 mai 2017, aproximativ la ora 02.00, în coautorat cu Zubulica Ion, Zubulica Alexandru și Ceban Victor, prin înțelegere prealabilă și acționând în comun întru atingerea aceluiași rezultat infracțional, urmărind scopul sustragerii unor oi, au pătruns pe teritoriul stânei amplasate în extravilanul s.xx, r-nul xx. Acolo, Rotari Andrei s-a apropiat de bordeiul de la stână, în care se afla paznicul Sîrbu Fiodor și, pentru a nu-i permite acestuia să iasă, a blocat ușa de la intrare. În acest timp, Zubulica Ion, Zubulica Alexandru și Ceban Victor conștientizând că acțiunile lor sunt sesizate de paznic, au pătruns în ocol și au sustras în mod deschis un cârlan la prețul de 500 lei ce aparținea lui Coțaga Victor și o oaie la preț de 1500 lei, ce aparținea lui Șoimu Damian, cauzându-le părților vătămate o daună în proporții considerabile. Ulterior, paznicul Sîrbu Fiodor a reușit să iasă din bordei, urmărindu-i pe Zabulica Alexandru, Rotari Andrei, Zabulica Ion, Ceban Victor până la traseul central din s.xx, unde inculpații, conștientizând că acțiunile lor au fost sesizate de paznic, au aplicat față de acesta violență nepericuloasă pentru viața și sănătate, manifestată prin 1 aplicarea unor lovituri în corp, după care au pus animalele pe două motociclete de model Viper și au plecat în s.xx, r-nul xx. 3. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul R.Andriuța în numele inculpatului A.Rotari, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă sub formă de amendă, invocând că instanța nu a dat deplină eficiență prevederilor art.75 Cod penal, nu a ținut cont de toate aspectele ce individualizează persoana inculpatului, care și-a recunoscut vina, s-a căit sincer pentru cele comise și a conștientizat gravitatea faptelor săvârșite.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iunie 2018, apelul declarat de către avocatul R.Andriuța în numele inculpatului a fost respins ca nefondat. În motivarea soluției instanța de apel a reținut că sentința a fost contestată doar în partea stabilirii pedepsei penale. În acest sens, instanța de apel a indicat că, la stabilirea categoriei pedepsei penale, prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75, 85 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de condițiile de viață ale acestuia, inclusiv că a restituit părților vătămate prejudiciul cauzat, precum și de faptul că anterior a fost condamnat, fiindu-i aplicată pedeapsa cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă, însă nu a tras concluzii necesare, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru fapta comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, și corect a conchis că corijarea și reeducarea acestuia poate avea loc doar prin izolarea lui de societate. Totodată, instanța de apel a menționat că sancțiunea art.187 alin.(2) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale. Astfel, amenda este prevăzută ca pedeapsă complementară pentru infracțiunea corespunzătoare, prin urmare, reieșind din circumstanțele constatate, instanța a considerat neîntemeiată solicitarea avocatului referitor la aplicarea în privința inculpatului a pedepsei sub formă de amendă, deoarece sancțiunea articolului incriminat nu prevede amendă în calitate de pedeapsă principală.

Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul R.Andriuța în numele inculpatului, care solicită casarea acestora în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui A.Rotari să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, invocând că instanțele nu au dat deplină eficiență prevederilor art.7,61,75 Cod penal și nu au ținut cont de faptul că inculpatul și-a recunoscut vina, s-a căit sincer de fapta comisă, de aportul lui în comiterea infracțiunii și rolul acestuia; - în speță au fost constatate doar circumstanțe atenuante; - instanța ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului urma să-i aplice pedeapsa potrivit art.901 Cod penal adică o parte a pedepsei să fie executată în penitenciar, iar restul să fie suspendată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Conform prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de 2 instanțele de fond și de apel. Din conținutul cererii de recurs se poate deduce, având în vedere că recurentul critică pedeapsa stabilită inculpatului A.Rotari, considerând-o prea aspră, solicitând să-i fie stabilită una mai blândă, temeiul prevăzut de pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Potrivit art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să intervină în soluțiile adoptate în latura pedepsei când se constată că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal menționează că acest temei pentru recurs nu persistă în cauza dată. La acest capitol, Colegiul penal constată că instanța de apel just a respins apelul avocatului în latura stabilirii pedepsei inculpatului A.Rotari, concluzionând că la soluționarea chestiunii cu privire la stabilirea pedepsei, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal. Astfel, conform prevederilor art.61, 75 Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corijare și reeducare a inculpatului, și are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea vinovatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Colegiul penal conchide că, instanța de apel întemeiat a constatat că prima instanță, la numirea pedepsei, a ținut seama de persoana inculpatului A.Rotari, de gravitatea infracțiunii comise, de faptul că anterior a fost judecat, antecedentul penal nefiind stins, de circumstanțele cauzei care atenuează și agravează pedeapsa. În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia instanțelor de fond referitor la executarea reală a pedepsei închisorii, deoarece pedeapsa stabilită de prima instanță, este proporțională faptei comise de către inculpat. Totodată, Colegiul reține că de facto, partea apărării este de acord cu pedeapsa stabilită și cuantumul acesteia, dar nu este de acord cu individualizarea acesteia sub aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, considerând că scopul pedepsei putea fi atins prin aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, adică prin suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoarea. Evaluând circumstanțele speței, instanța de recurs constată că infracțiunea comisă de A.Rotari, pentru care dânsul a fost recunoscut vinovat, reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptei săvârșite, potrivit art.16 Cod penal, face parte din categoria celor grave. La fel, din actele cauzei se mai constată că anterior, prin sentința Judecătoriei Soroca din 08.09.2016, A.Rotari a fost condamnat în baza art.174 alin.(1) Cod penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de 2 ani. Însă, după pronunțarea sentinței, în decursul termenului de probă ce i-a fost aplicat, inculpatul a comis o nouă infracțiune intenționată, astfel că just în privința acestuia a fost aplicată pedeapsa prin cumul de sentințe în condițiile art.85 Cod penal, or, potrivit art.90 alin.(10) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, în termenul de probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește pedeapsa în 3 condițiile art.85, dacă, după caz, nu sunt aplicabile prevederile alin.(11) din prezentul articol. Potrivit prevederilor art.90 alin.(11) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, în termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. Totodată, Colegiul menționează că, potrivit art.901 Cod penal, la care face referire recurentul, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și persoana vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului… Astfel, din sensul normei citate rezultă că instanța poate, dar nu este obligată să aplice inculpatului prevederile articolului susmenționat. Prin urmare, reținând prevederile normei penale enunțate supra, Colegiul penal, ținând cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunii, care face parte din categoria celor grave, persoana inculpatului, care anterior de două ori a fost condamnat și a comis infracțiunea în termenul de probațiune, până la executarea pedepsei stabilite prin sentința anterioară, va respinge afirmația recurentului că corectarea lui A.Rotari putea fi atinsă prin aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, adică prin suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoarea. Astfel, Colegiul conchide că pedeapsa stabilită lui A.Rotari a fost individualizată conform prevederilor legale ce reglementează acest aspect. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului ordinar înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului declarat de avocat în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Andriuța Roman în numele inculpatului Rotari Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Rotari Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 decembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 4